Război în Ucraina, ziua 132. Geoană anunță că NATO nu va trimite trupe în Suedia şi Finlanda. Dorința lui Putin a fost respectată

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat marți că NATO nu va trimite trupe în Suedia şi Finlanda după ce vor deveni membre ale Alianţei: ”Nu avem în vedere o prezenţă suplimentară în aceste două ţări, ele au forţe naţionale redutabile. Dispun de capacitatea de a se apăra.”

Declarațiile lui Geoană vin în contextul în care președintele Rusiei, Vladimir Putin, avertizase că va lua măsuri dacă trupele NATO ar fi ajuns în cele două țări.

”Dacă Finlanda şi Suedia o doresc, să adere. Este treaba lor. În caz de desfăşurare de contingente militare şi de infrastructuri militare acolo, vom fi obligaţi să răspundem în mod simetric şi să creăm aceleaşi ameninţări”, avertizase Putin săptămâna trecută.

În continuare, Mircea Geoană a explicat că decizia de a nu trimite trupe NATO în cele două țări nordice are legătură cu faptul că au capacitatea de a se apăra singure:

”Nu avem intenţia în prezent să avem baze ale NATO în aceste două ţări pentru că sunt ţări cu maturitate militară şi strategică foarte ridicată.”

Marţi, 5 iulie 2022, NATO a lansat procesul de integrare a Suediei şi Finlandei. Mai departe este nevoie de validarea parlamentelor celor 30 de state membre.

În acest context, un semn de întrebare rămâne cu privire la Turcia, care îşi condiţionează sprijinul de modificarea politicilor autorităţilor de la Stockholm şi Helsinki faţă de militanţii kurzi cu care se luptă Ankara.

”Avem speranţa că procesul va fi încheiat rapid. Nu puţine state au demarat deja procedura. Cred că ratificarea va urma acelaşi parcurs”, a declarat Mircea Geoană, dar fără a preciza un calendar mai precis.

Când a fost întrebat despre viitorul lui Jens Stoltenberg în fruntea Alianței, Geoană a precizat că subiectul a fost amânat. El a recunoscut că subiectul despre viitorul conducerii NATO a fost abordat înainte de războiul din Ucraina, conform Agerpres.

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat că personalul de la centrala atomoelectrică de la Zaporojie este atât de obosit încât riscul producerii unui accident crește semnificativ în fiecare zi.

Agenţia ONU specializată în sectorul nuclear a avertizat marţi că fiecare zi care trece creşte riscul unui accident la Zaporojie. Această centrală atomoelectrică a fost ocupată de trupele ruse în urmă cu patru luni.

”Sunt foarte preocupat de condiţiile de lucru, extrem de stresante şi dificile, în care conducerea şi personalul ucrainean operează centrala. Fiecare zi care trece creşte riscul să se producă un accident sau un incident de securitate”, a declarat Rafael Grossi.

De asemenea, el a reamintit că războiul provocat de agresiunea rusă în Ucraina a creat un ”pericol fără precedent”. În plus, asaltul din data de 3 martie asupra centralei de la Zaporojie a provocat un incendiu care a generat cel mai mare nivel de alertă după accidentul din 2011 de la centrala japoneză Fukushima.

Mai mult, Rafael Grossi a subliniat că războiul din Ucraina pune în pericol securitatea surselor de radiaţii. Directorul AIEA a precizat că războiul a cauzat pagube depozitelor de deşeuri nucleare şi ameninţă să provoace pagube şi centralelor atomoelectrice.

Declarațiile sale au fost consemnate în cadrul unei conferinţe la Viena, conform Agerpres. Astfel, Grossi a insistat că încearcă să organizeze o vizită de asistenţă tehnică la Zaporojie. În prim-plan este cea mai mare centrală atomoelectrică din Europa. În prezent, Ucraina nu mai deține control acesteia.

Ruşii au găsit o nouă ţintă. Este vorba de oraşul Sloviansk, din estul Ucrainei, care a căzut pradă bombardamentelor forţelor Kremlinului.

„Sloviansk! Bombardament masiv al oraşului. Centrul, nordul. Toată lumea să rămână la adăpost!”, scrie într-o postare pe Facebook Vadim Liah, primarul acestui oraş, care avea aproximativ 100.000 de locuitori.

Totodată, grupul de mercenari Wagner a început recrutări pentru războiul din Ucraina. Aceştia au făcut oferte deţinuţilor din Sankt Petersburg şi Nijni Novgorod, dar şi muncitorilor de pe şantiere navale sau de la companii miniere.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Rusia a creat două coridoare umanitare în Marea Neagră şi Marea Azov pentru a facilita exportul cerealelor din Ucraina.

”Se ia un set de măsuri pentru a facilita siguranţa navigaţiei în apele Mării Negre şi Azov. Pericolul minelor din apele portului Mariupol a fost complet eliminat”, a declarat ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu.

Rusia a invocat în repetate rânduri că nu obstrucţionează exportul cerealelor din porturile Ucrainei şi că autorităţile de la Kiev trebuie pur şi simplu să-şi demineze apele, un act care ar permite, de asemenea, navelor de război ruseşti acces nestingherit pe coasta de sud a Ucrainei.

Rusia a anunţat că investighează presupusele torturi suferite de soldaţii ruşi luaţi drept prizonieri de război de forţele ucrainene şi eliberaţi în timpul unui schimb de prizonieri cu Ucraina.

”Comitetul de Investigaţii al Rusiei verifică actele de tratament inuman al soldaţilor ruşi luaţi prizonieri de către Ucraina”, a transmis acest organism puternic responsabil de anchetele penale din Rusia, într-un comunicat de presă.

Vă readucem aminte că Rusia şi Ucraina au realizat mai multe schimburi de prizonieri de război de la ofensiva rusă împotriva vecinului Kievului începând cu 24 februarie. Cel mai recent schimb de prizonieri a avut loc pe 29 iunie şi a implicat 144 de ucraineni şi 144 de ruşi.