Război în Ucraina, ziua 134. Putin are declarații provocatoare la adresa occidentalilor: ”Vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Să încerce!”

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis joi mai multe mesaje liderilor occidentali, pe care i-a provocat să arate ce pot “pe câmpul de luptă” din Ucraina.

De asemenea, liderul de la Kremlin a indicat că în acest război, Rusia “nu a început încă lucrurile serioase“. “Astăzi, auzim că ei vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Ce să zic? Să încerce!“, a declarat Putin la o reuniune cu şefii grupurilor politice din camera inferioară a Parlamentului.

Declarațiile sale au fost transmise la televiziunea de stat. “Am auzit de mai multe ori că Occidentul vrea să se lupte cu noi până la ultimul ucrainean. Este o tragedie pentru poporul ucrainean.

Însă pare că totul se îndreaptă în această direcţie“, a mai spus Vladimir Putin. Reacția acestuia vine la scurt timp după ce SUA şi ţările europene au accelerat livrările de arme către Kiev.

“Toată lumea trebuie să ştie că nu am început încă lucrurile serioase în Ucraina“, a mai afirmat Vladimir Putin. Specialiștii în politică internațională au remarcat astfel că acesta a fost unul dintre cele mai dure discursuri lansate de liderul rus în ultimele săptămâni.

Este interesant de remarcat că Vladimir Putin nu a anunţat o extindere a operaţiunii militare şi nici alte iniţiative concrete. Mai mult, el s-a referit la negocierile de pace și a lăsat să se înțeleagă că Moscova așteaptă contacte noi cu administrația de la Kiev.

“În acelaşi timp, nu refuzăm negocierile de pace. Însă cei care le refuză trebuie să ştie că pe măsură ce trece timpul, cu atât le va fi mai dificil să negocieze cu noi“, a completat Putin.

În același context, acesta a denunţat de asemenea “liberalismul totalitar” occidental şi a spus că ofensiva din Ucraina marchează începutul unei tranziţii dintr-o lume marcată de “egocentrismul mondializat american spre o lume cu adevărat multipolară“.

“În majoritatea ţărilor, oamenii nu vor o astfel de viaţă sau un astfel de viitor. S-au săturat să cadă în genunchi şi să se umilească în faţa celor care se cred excepţionali“, a mai spus Vladimir Putin, conform Agerpres.

În ziua în care a demisionat din funcția de lider al Partidului Conservator și a anunțat că va renunța și la funcția de prim-ministru, Boris Johnson a vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, “pentru a reitera sprijinul ferm al Regatului Unit“.

Johnson “a subliniat sprijinul transpartinic de neclintit al Regatului Unit pentru poporul președintelui Zelenski și a declarat că Marea Britanie va continua să furnizeze ajutor defensiv vital atât timp cât va fi necesar“, a declarat un purtător de cuvânt al celui care și-a anunțat demisia din funcția de premier.

Potrivit jurnaliștilor de la The Guardian, Johnson a declarat că va continua să “lucreze în ritm cu partenerii pentru a încerca să pună capăt blocadei cerealelor în următoarele săptămâni“.

Purtătorul de cuvânt a completat că Johnson i-a mulțumit lui Zelenski pentru că apără libertatea, pentru prietenia sa și pentru bunătatea poporului ucrainean.

La rândul său, liderul ucrainean i-a mulțumit premierului pentru acțiunea decisivă în privința Ucrainei și a declarat că poporul ucrainean este recunoscător pentru eforturile depuse de Regatul Unit.

Johnson a încheiat convorbirea telefonică “lăudându-l” pe Zelenski și i-a spus: “Ești un erou, toată lumea te iubește.”

O rachetă rusească a lovit un petrolier aflat în derivă în Marea Neagră de peste patru luni. La bordul acestui petrolier se află o cantitate necunoscută de motorină.

Potrivit armatei ucrainene, petrolierul reprezintă o ”bombă ecologică”. Petrolierul Millennial Spirit, care navighează sub pavilionul Republicii Moldova, a mai fost lovit o dată de rachete rusești de la începutul invaziei din 24 februarie.

Echipajul petrolierului era format din cetățeni ruși, în momentul primului atac. Nava avea la bord peste 500 de tone de motorină și plutea fără echipaj de luni de zile. Petrolierul a fost lovit de o rachetă rusească de tipul X-31 aer-sol, conform oficialilor militari.

Președintele Dumei de Stat a amenințat SUA că Rusia va revendica Alaska. Potrivit The Moscow Times, Viaceslav Volodin le-a transmis americanilor că sancțiunile impuse de occident i-ar putea face pe ruși să ia înapoi Alaska de la americani.

”America să nu uite: există o bucată de pământ, Alaska”, a decarat Viaceslav Volodin. ”Când vor să umble la resursele noastre din străinătate, să se gândească înainte de a face ceva, pentru că și noi avem ceva de luat înapoi”, a adăugat Volodin.

Rușii ar vrea să organizeze un referendum în Alaska pentru ca acest teritoriu să se alăture Rusiei, potrivit oficialului din Duma de Stat.

Rușii au ajuns în Alaska în 1600, dar au vândut teritoriul Statelor Unite ale Americii în 1867, pentru 7.2 milioane de dolari.

Sprijinul României față de Ucraina, un stat greu încercat de agresiunea rusă, a fost evidențiat din nou de la Kiev.

Joi, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a mulţumit României pentru ajutorul dat Ucrainei încă de la începutul crizei generate de agresiunea militară a Rusiei.

”Aş dori să mulţumesc din toată inima României, prietenul şi vecinul nostru bun, pentru tot ceea ce a făcut de la începutul acestei invazii pe scară largă împotriva Ucrainei”, a spus joi Kuleba, într-o adresare prin videoconferinţă la lucrările unui forum de securitate, găzduit la Bucureşti, notează Agerpres.

Într-un comunicat emis joi, Ministerul rus al Apărării a anunțat că militari ucraineni care încercau să ridice steagul Ucrainei pe Insula Serpilor au fost uciși.

”Pe fundalul eșecurilor militare și al unei retrageri masive a trupelor ucrainene în Donbas, în noaptea de 7 iulie, regimul de la Kiev a încercat să arboreze simbolic steagul său pe Insula Șerpilor.

În jurul orei 5 dimineața, mai mulți militari ucraineni au aterizat pe insulă dintr-o barcă cu motor și s-au pozat cu steagul.

O aeronavă a Forțelor Aeriene Ruse a lansat imediat o lovitură cu rachete de înaltă precizie pe insulă, în urma căreia o parte din personalul militar ucrainean a fost ucis. Supraviețuitorii au fugit în direcția satului Primorskoye, regiunea Odesa”, anunță rușii.

Ministerul de Externe al Ucrainei a anunțat că o navă rusă care transporta cereale ucrainene a primit permisiunea să părăsească portul turc Karasu. Situația este numită ”inacceptabilă” de Kiev.

”Regretăm că nava rusă Zhibek Zholy, care era plină cu cereale ucrainene furate, a fost lăsată să părăsească portul Karasu, în ciuda dovezilor penale prezentate autorităților turce”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko, pe Twitter, relatează The Guardian.

În consecință, Ucraina l-a chemat la raport pe ambasadorul trimis de Ankara în Kiev.

”Ambasadorul Turciei la Kiev va fi invitat la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei pentru a clarifica această situație inacceptabilă”, anunță partea ucraineană.

Armata rusă continuă să bombardeze ținte din Ucraina. În ultimele ore, Insula Șerpilor ar fi fost lovită de două rachete, transmite The Guardian.

Purtătorul de cuvânt al administrației militare din Odesa, Serhi Bratchuk, a declarat că două rachete au ”avariat semnificativ” un debarcader de pe insulă.

Același oficial a mai spus că și Odesa a fost atacată în jurul zorilor. ”Două combine agricole au fost lovite, 35 de tone de cereale au fost distruse”, a spus el.

Declarații extrem de grave făcute de un oficial militar de la Minsk. Adjunctul șefului armatei bieloruse, Ruslan Kosighin, spune că Polonia va fi primul său obiectiv militar în cazul unui război.

”În cazul declanşării unui conflict, teritoriul Poloniei şi infrastructura sa militară se transformă în obiectivul principal”, a amenințat Kosighin, citat de agenţia oficială Belta, conform Agerpres.

Kosighin a dat și detalii despre modul în care Belarusul ar ataca Polonia. El a spus că armata țării sale își va concentra răspunsul asupra ”centrelor de luare a deciziilor, sistemelor de control, centrelor de amplasare a sistemelor de apărare antiaeriene, arsenalelor și bazelor, dar și altor obiective economice importante”.

”Suntem pregătiţi pentru diverse evoluţii ale situaţiei. Nu am dori să avem de-a face cu un scenariu militar, însă în Occident trebuie să se înţeleagă foarte clar că răspunsul nostru în faţa oricărei provocări armate va fi, fără echivoc, adecvat şi ferm”, a punctat oficialul belarus.