Război în Ucraina, ziua 135. Rusia amenință Lituania şi UE cu ”măsuri dure” dacă nu se reia tranzitul spre şi dinspre Kaliningrad

Ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat vineri că Lituania şi Uniunea Europeană vor suporta consecințele dacă nu se reia tranzitul spre şi dinspre exclava rusă Kaliningrad.

Administrația de la Moscova a subliniat că a pregătit ”măsuri dure dacă situaţia nu se stabilizează în zilele următoare”. “Continuăm dialogul cu Lituania şi Comisia Europeană.

Ni se dau asigurări că problema ar urma să fie rezolvată în timpul apropiat. Sperăm ca Bruxelles şi Vilnius să ia singure decizie corectă care să asigure un tranzit neîngrădit spre exclava Rusiei“, a declarat Maria Zaharova într-o conferinţă de presă susținută la Moscova.

Reprezentanta diplomaţiei ruse acuză că operatorii economici din Rusia suferă pierderi din cauza restricţiilor “ilegale impuse unilateral de lituanieni“:

“Încă o dată avertizăm că dacă situaţia nu se va stabiliza în zilele următoare, atunci Rusia va lua măsuri dure împotriva Lituaniei şi a Uniunii Europene, măsuri a căror pregătire a fost deja finalizată.

Rezolvarea acestei probleme se prelungeşte de prea mult timp.” La această situație s-a ajuns după ce Lituania a interzis tranzitul unor mărfuri supuse sancţiunilor Uniunii Europene pe teritoriul său spre şi dinspre exclava baltică.

Pusă în fața acestei situații, Rusia a ameninţat cu represalii. La rândul lor, autorităţile de la Vilnius au explicat că au impus restricţii începând cu data de 20 iunie, într-un efort de consolidare măsurilor punitive care au urmat după invazia Rusiei în Ucraina.

Ministrul economiei, Florin Spătaru, a declarat vineri că România va avea un rol-cheie în reconstrucţia Ucrainei, având în vedere poziţia strategică a țării noastre.

“Cred că reconstrucţia Ucrainei este responsabilitatea unei societăţi europene civilizate. Şi noi, toate ţările Uniunii Europene, trebuie să contribuim la asta“, a subliniat ministrul.

Declarațiile sale au fost consemnate în cadrul unui eveniment organizat de Institutul Aspen România, în parteneriat cu biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US.

În continuare, Spătaru a precizat că reconstrucţia Ucrainei a început încă din prima zi a războiului: “De ce? Pentru că au fost mii, milioane de refugiaţi care au părăsit Ucraina încercând să găsească o ieşire, o soluţie pentru ei, pentru familiile lor şi să supravieţuiască în perioada următoare.

Şi ce s-a întâmplat? Polonia şi România, ţările care sunt la graniţa Ucrainei, au oferit sprijin din prima zi, sprijin care a fost ajutor umanitar în primul rând.”

În același context, ministrul economiei a mai adăugat: “Am început să facem legătura şi în infrastructura din Galaţi. Au finalizat linia de cale ferată care transportă cereale din Ucraina şi au continuat să facă afaceri, nu cum o făceau înainte, dar continuă să facă afaceri, să zicem pentru a supravieţui, pentru a avea finanţarea adecvată pentru oamenii care lucrează acolo, pentru oamenii care luptă acolo.

Vom juca un rol-cheie în acest sens şi, în întreaga configuraţie a reconstrucţiei, să spunem, care va dura ani. O sumă semnificativă de bani va fi alocată pentru asta.”

Este vorba despre oameni, despre ţări, despre continuitatea afacerii, aşa cum ştim cu toţii că trebuie să fie. Şi din această perspectivă aş spune că poziţia strategică a României şi avantajele României, începând deja din prima zi de război, vor avea un rol-cheie în reconstrucţia viitorului Ucrainei.”

Canada a anunțat că va trimite pe frontul din Ucraina 39 de vechicule blindate fabricate de General Dynamics. Potrivit ministrului Apărării Anita Anand, acestea vor ajunge pe front în următoarele luni.

Potrivit Reuters, vehiculele pot avea întrebuințări diverse, de la transport soldați la ambulanță.

Canada a ajutat, până în prezent, Ucraina cu 150 de milioane de dolari, iar un ajutor de 500 de milioane de dolari este destinat unui nou sprijin militar. Canada a trimis deja în Ucraina echipamente performante pentru soldați, muniție, puști moderne și vehicule blindate.

Moscova vrea să crească livrările de gaze spre Europa, însă are o condiție: vrea ca o turbină pentru gazoductul Nord Stream 1, deservită în prezent de Canada, să-i fie returnată.

Ucraina se opune vehement acestui scenariu, pentru că acest gest ar încălca sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Ministerului Energiei din Ucraina.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a negat că Rusia ar șantaja Occidentul cu ajutorul gazelor. Acesta a susținut că reparațiile de la Nord Stream nu sunt inventate, ci necesare.

Se pare că Germania a convins Canada să returneze turbina, pentru ca Rusia să nu aibă pretexte pentru a opri transferul de gaz spre Europa.

Rușii sunt din ce în ce mai convinși că victoria finală în Donbas le va aparține. Andrei Kelin, ambasadorul Federaţiei Ruse în Marea Britanie, a spus, vineri, că Rusia va învinge forţele ucrainene în întregul bazin minier Donbas din estul Ucrainei.

Kelin a fost întrebat cum s-ar putea încheia conflictul. Diplomatul a spus că forţele ucrainene vor fi alungate din întregul Donbas şi că este puţin probabil ca forţele ruse şi cele ale separatiştilor pro-ruşi să se retragă din sudul Ucrainei.

”Vom învinge forțele ucrainene și vom elibera întregul Donbas”, a declarat trimisul Moscovei în Marea Britanie.

În declarația sa de vineri, ambasadorul rus din Regat a lansat un avertisment față de statele vestice. 

El a spus că Moscova va trebui să ia ”măsuri serioase” dacă armele occidentale din Ucraina ”pun în pericol situația noastră (n.r. a Rusiei) strategică”.

Momente tensionate la summitul miniștrilor de externe din statele G20. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, s-a adresat omologului său rus în cadrul discuțiilor cu ușile închise de la Bali.

Acesta a cerut ca Moscova să permită transporturile de cereale din Ucraina către alte state ale lumii.

”Colegilor noștri ruși: Ucraina nu este țara voastră. Grâul lor nu vă aparține. De ce blocați porturile? Ar trebui să dați drumul cerealelor să părăsească țara”, i-ar fi spus Blinken omologului său Serghei Lavrov, pe care a refuzat să-l întâlnească individual, notează The Guardian.

Orașul Severodonețk, ocupat recent de ruși, ”este în pragul unui dezastru umanitar”, potrivit guvernatorului ucrainean din Lugansk, Serhi Haidai.

”În Severodonețk, 80% din locuințe au fost distruse sau deteriorate. Unii încearcă să se întoarcă după lucruri, dar găsesc decât case goale.

După ce au intrat în oraș, rușii au deportat mai întâi o parte din populația locală, au luat cheile și apoi au început să jefuiască totul.

Orașul este în pragul unui dezastru umanitar. Nu există alimentare centralizată cu apă, gaz sau electricitate”, spune oficialul.

Relațiile extrem de reci dintre Kremlin și Occident se intensifică. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a spus, vineri, după o reuniune a miniștrilor de externe din G7, că Rusia este pregătită să negocieze cu Ucraina și Turcia despre cereale, dar nu este clar când ar putea avea loc astfel de discuții.

În privința discuțiilor cu statele vestice, oficialul de la Moscova are o poziție mult mai dură. Acesta spune că Rusia nu are ce să discute cu Vestul, atâta timp cât acesta are ca țintă ”victoria Ucrainei pe câmpul de luptă”.

”Dacă Vestul nu vrea negocieri, ci victoria Ucrainei asupra Rusiei pe câmpul de luptă, atunci, probabil, pur și simplu nu este nimic de discutat cu Occidentul.

Cu astfel de abordări, Occidentul nu permite Ucrainei să facă progrese în ceea ce privește procesul către discuțiile pentru pace”, a spus Lavrov, conform The Guardian.