Jurnaliștii publicaţiei ucrainene Focus au relatat miercuri că mai multe explozii şi tiruri de arme automate au fost auzite în Enerhodar. În prim-plan este zona în care se află reactoarele centralei nucleare din Zaporojie (sudul Ucrainei).
Orașul Enerhodar a fost ocupat de trupele ruse, iar martorii susțin că schimburile de focuri au fost raportate chiar în spatele zonei cu reactoare nucleare. Se presupune că acolo a fost instalată recent o bază a forţelor ruse. Locul ales a fost un bloc deasupra căruia azi a fost observat fum negru.
La rândul lor, jurnaliștii ruși au relatat că centrala din Zaporojie a fost atacată de trei presupuse drone kamikaze ucrainene. Ei au mai notat că ”atacurile dronelor ucrainene continua”. Se pare că dronele ar fi folosit câteva kilograme de TNT. În același context, forțele ruse au tramsmis că zona în care se află reactoarele nucleare ale centralei nu a fost afectată.
Autoproclamatele autorităţi din Enerhodar au afirmat că nu a fost primul atac asupra centralei. Conform acestora, dronele ucrainene au mai bombardat o dată centrala în această săptămână. Când au fost rugați să comenteze acuzațiile, oficialii de la Kiev au refuzat să ofere informații.
Directorul Energoatom, Petro Kotin, a declarat la 15 iulie că rușii au instalat sisteme de rachete pe teritoriul centralei nucleare. De acolo lansează bombardamente asupra oraşului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk.
Jurnaliștii ucraineni citați anterior au mai spus că forțele ruse aduc acolo tot mai multe echipamente. La 12 iulie aici au fost auzite alte explozii şi rafale de arme automate. Primarul ucrainean al Enerhodar, Dmitri Orlov, a declarat că forţele ucrainene nu au avut nicio legătură cu acestea, conform Agerpres.
Soția președintelui ucrainean, Olena Zelenska, a rostit miercuri un discurs emoționant în faţa Congresului american. Ea a cerut mai multe arme pentru Ucraina ”pentru a putea proteja casele fiecăruia şi dreptul de a prinde dimineaţa în viaţă în acele case”.
”Ajutaţi-ne şi vom repurta împreună o mare victorie!”, a mai spus soţia preşedintelui Volodimir Zelenski. La finalul alocuţiunii, congresmenii americani s-au ridicat în picioare pentru a o aplauda.
Olena Zelenska a prezentat mai multe diapozitive şi fotografii ale unor copii ucişi sau răniţi de forţele ruse. Printre ei, și Liza Dmitrieva, fetiţa de patru ani suferind de sindromul Down, care a fost ucisă joia trecută de un bombardament rusesc, conform Agerpres.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat miercuri că Occidentul nu poate oferi lumii propriul model de viitor. De asemenea, liderul de la Kremlin a punctat că în prezent se formează o nouă ordine mondială, care reprezintă o alternativă la lumea unipolară existentă până acum.
Despre noua ordine mondială, Vladimir Putin a mai spus că este ”mai justă şi mai orientată social”: ”Occidentul nu poate oferi lumii modelul său de viitor. Atât la nivel local, cât şi global se pun bazele şi principiile unei ordini mondiale armonioase şi mai juste, orientate social şi sigure, o alternativă la cea existentă.”
Conform Agerpres, declarațiile președintelui rus au fost consemnate la forumul ”Idei puternice pentru un nou viitor”, eveniment organizat la Moscova. În același context, Putin a subliniat că noua ordine mondială va înlocui lumea unipolară care ”prin natura sa, frânează dezvoltarea civilizaţiei”.
Mai mult, el a completat că elitele lumii occidentale ”au intrat în panică” din cauza faptului că alte centre mondiale de dezvoltare îşi prezintă propria viziune asupra viitorului.
”Oricât s-ar strădui elitele occidentale şi aşa-zisele elite supranaţionale să conserve ordinea existentă, se apropie o eră nouă, o nouă etapă în istoria lumii. Doar statele cu adevărat suverane pot garanta o dinamică de creştere ridicată”, a declarat Putin, conform Agerpres.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că obiectivele militare ale Rusiei în Ucraina nu se mai limitează doar la cele din estul ţării. Șeful diplomației ruse a subliniat că armata rusă se va concentra și pe ”o serie de alte teritorii”.
Lavrov a confirmat astfel că ofensiva s-ar putea extinde și a justificat schimbarea de strategie printr-o ”geografie diferită” faţă de situaţia care exista pe teren la sfârşitul lunii martie. La acea vreme, oficialii de la Moscova au transmis că se vor concentra pe estul ţării, după ce ofensiva asupra Kievului a eșuat.
”Nu mai există doar republicile populare Doneţk şi Lugansk, ci şi regiunile Herson şi Zaporojie (n.r. – situate în sudul Ucrainei) şi o serie de alte teritorii. Iar acest proces continuă, constant şi cu perseverenţă”, a declarat Serghei Lavrov.
Declaraţiile ministrului de externe au venit după ce forțele ruse au înregistrat progrese în ultimele săptămâni în estul Ucrainei. Amintim că armata comandată de Vladimir Putin a ocupat orașele strategice Severodoneţk şi Lisiciansk.
Acele victorii le-au ușurat avansarea spre oraşele Kramatorsk şi Sloviansk, situate în vest. Totuși, Ucraina continuă să ducă lupte intense în est, după ce a primit mai multe transporturi cu artilerie occidentală.
Acest detaliu a fost taxat de Lavrov, care a avertizat că dacă Occidentul va furniza în continuare arme Ucrainei, Rusia își va schimba obiectivele geografice:
”Nu putem permite ca, în partea din Ucraina controlată de (Volodimir) Zelenski sau de înlocuitorul său, să se afle arme care ar putea ameninţa direct teritoriul nostru sau pe cel al republicilor (separatiste) care şi-au declarat independenţa sau vor să îşi aleagă singure viitorul”, a spus Lavrov, conform Agerpres.
Siria a decis să rupă orice legătură diplomatică cu Ucraina, după ce Kievul a recurs deja la acest gest.
”Republica Arabă Siriană a decis să rupă relațiile diplomatice cu Ucraina în conformitate cu principiul reciprocității și ca răspuns la decizia guvernului ucrainean”, a declarat un oficial al ministerului de externe.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat deja că rupe legăturile cu Siria la sfârșitul lunii trecute, după ce Siria a recunoscut republicile separatiste Donețk și Lugansk, susținute de ruși, din estul Ucrainei.
”Nu vor mai exista relații între Ucraina și Siria”, transmitea Zelenski. Siria recunoaște, de asemenea, Abhazia și Osetia de Sud, drept republici independente, deși la nivel mondial puține țări, exceptând Rusia, recunosc acest fapt.
Armata Ucrainei și-a propus să câștige războiul cu Rusia până la iarnă, pentru a nu le permite rușilor să se regrupeze pe durata anotimpului rece.
Contraofensiva ucraineană ar fi extrem de dificilă dacă Rusia își menține pozițiile câștigate până în 2023, anunță experții militari.
”Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când rușii vor avea mai mult timp, va fi cu siguranță mai dificil”, a explicat șeful statului major, Andry Yermak, potrivit The Guardian.
Ucraina oferă o recompensă de 100 de dolari pentru orice informație care ajută la identificarea trădătorilor care colaborează cu rușii.
Guvernatorul regiunii Nikolaev, Vitali Kim, oferă această sumă pentru informații care ajută la prinderea celor ”care le dezvăluie ocupanţilor locuri de desfăşurare a trupelor ucrainene sau care îi ajută pe ruși la stabilirea coordonatelor potenţialelor ţinte ale bombardamentelor”.
“După verificări minuţioase şi confirmarea informaţiilor furnizate, primiţi o primă de o 100 de dolari”, a anunţat guvernatorul.
Mai mult, orașul Nikolaev va fi închis pentru câteva zile, pentru a depista trădătorii. “Dispunem de o bază de date importantă. Vom închide oraşul pentru câteva zile, vom merge să batem la uşa unor persoane rele”, a declarat Kim.
Șeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat că este important pentru Ucraina să pună capăt războiului înainte de venirea iernii pentru a nu-i lăsa pe ruşi să se instaleze și mai bine.
”Este foarte important pentru noi să nu intrăm în iarnă. După iarnă, când ruşii vor fi avut mai mult timp să se infiltreze, cu siguranţă va fi mai dificil. Spre asta ne duc. Este foarte important pentru noi să nu le oferim această posibilitate”, a declarat Andrii Iermak pentru revista Novoie Vremia.
În plus, el a indicat că armele aliaţilor occidentali sunt insuficiente, context în care mizează pe ajutorul militar american facilitat de ”land lease”. În prim-plan este ”legea de împrumut şi închiriere”, din cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
Ea a fost reactivată în luna mai de preşedintele SUA, Joe Biden. Scopul? Sprijinirea Ucrainei în războiul dus cu Rusia. ”Obiectivul nostru este victoria, nu ne gândim la altceva”, a mai completat Andrii Iermak, care a subliniat că ultimele negocieri între Rusia și Ucraina au vizat doar deblocarea porturilor pentru exportul cerealelor ucrainene.
Astfel, el a lămurit că nu au fost purtate negocieri pentru a pune capăt conflictului: ”Aceste negocieri au loc la nivel de militari şi al Ministerului de Externe şi numai cu medierea ONU.
Comunic cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, nu comunic cu ruşii“, a subliniat şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, conform Agerpres.
Una dintre cele mai importante declarații lansate de oficialii ucraineni spre finalul zilei de marți a fost cea referitoare la pregătirile pentru atacarea Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
În același context au fost menționate și pregătirile pentru atacarea flotei ruse de la Marea Neagră. ”Primim capabilităţi anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota”, a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times.
”Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară. Suntem gata să-i luăm la ţintă peste tot în Marea Neagră, dacă avem această capacitate”, a mai spus acesta în timpul vizitei de la Londra.
Replica purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a întârziat. Acesta a declarat că remarcile lui Havrîlov confirmă necesitatea ”operaţiunii militare speciale” în Ucraina:
”Numai prin astfel de mijloace Ucraina poate fi eliberată de asemenea reprezentanţi ai conducerii”, a precizat Peskov, potrivit agenţiei TASS, preluată de Agerpres.
Casa Albă a declarat marți că are informații care arată că Rusia plănuiește să anexeze în continuare părți ale Ucrainei, repetând o schemă pe care a folosit-o în 2014 la anexarea Crimeei, pentru a cuceri mai multe teritorii.
Coordonatorul de comunicare din cadrul Consiliului de Securitate Națională, John Kirby, a afirmat că pașii pe care Rusia îi plănuiește ar putea include referendumuri ”false”, instalarea unor oficiali ilegitimi prin procură, stabilirea rublei ca monedă oficială și forțarea cetățenilor ucraineni să solicite cetățenia rusă.
Kirby a completat că SUA vor pedepsi Rusia pentru încercările de a anexa în continuare teritoriul ucrainean și a precizat că administrația de la Casa Albă va dezvălui asistența suplimentară de securitate pentru Ucraina în cursul acestei săptămâni.
”Rusia începe să deruleze o versiune a ceea ce am putea numi o carte de joc de anexare, foarte asemănătoare cu cea pe care am văzut-o în 2014.
Kremlinul nu a dezvăluit calendarul pentru referendumuri, dar proxyii ruși din aceste teritorii susțin că acestea vor avea loc mai târziu în acest an, posibil în legătură cu alegerile regionale din Rusia din septembrie”, a declarat Kirby reporterilor de la Casa Albă.
El a spus că potențialele referendumuri ar putea avea loc curând. De asemenea, a precizat că regiunile Herson și Zaporoje, împreună cu regiunile Donețk și Lugansk, sunt țintele probabile ale planurilor de anexare ale Rusiei, conform CNN.
Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a cerut marţi Occidentului să furnizeze și mai multe sisteme de artilerie de precizie. Reznikov a precizat că acestea ar putea ”schimba jocul” şi ar garanta contraofensiva în faţa ruşilor.
Până în prezent, SUA au livrat mai multe sisteme de artilerie de precizie Himars, cu o rază de acţiune de 80 de kilometri. Washingtonul a promis că va mai livra şi alte sisteme de rachete.
”Aceste sisteme ne-au permis să distrugem circa 30 de posturi de comandament şi depozite pentru stocarea de muniţii. Acest lucru a redus semnificativ avansul ruşilor şi a redus enorm intensitatea tirurilor lor de artilerie.
Prin urmare, funcţionează. Le suntem recunoscători partenerilor noştri. Pentru o contraofensivă eficientă, cred că am avea nevoie de cel puţin 100 de sisteme Himars, a insistat el.
Acest lucru ar putea schimba jocul pe câmpul de luptă”, a declarat Reznikov la Atlantic Council. Reznikov a cerut sisteme cu rază de acţiune între 100 şi 150 de kilometri pentru a lovi trupele ruse de sprijin.
În acest context, şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna a declarat că tunurile Caesar suplimentare (n.r. – 6) promise de Emmanuel Macron la jumătatea lunii iunie, sunt ”în drum” spre Ucraina.
Douăsprezece tunuri Caesar ”au fost deja livrate”, iar de de la începutul războiului, Parisul a mai livrat Kievului rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral.
În același context, ministrul apărării, Sébastien Lecornu, a anunţat că Franţa va trimite vehicule blindate de transport de trupe. De asemenea, livrarea de rachete antinavă, face parte dintre ”dosarele examinate”.