Rușii au format o coadă de 35 de kilometri de mașini la granița cu Finlanda. Mobilizarea anunțată de Vladimir Putin a creat panică și haos în Rusia.
Tinerii ruși nu par dispuși să intre în război și preferă să fugă din țară, deși legea le interzice acest lucru. Așadar, la vamă s-a format o coadă kilometrică.
Nu se știe dacă Finlanda va permite accesul rușilor în țară, însă Germania a anunțat deja că intenționează să primească refugiații ruși care fug de război. Asta, pentru că orice cetățean rus care pleacă din Rusia este un soldat mai puțin pentru Armata Roșie.
Președintele american Joe Biden s-a adresat Adunării Generale a ONU la câteva ore după declarațiile televizate ale lui Vladimir Putin. Biden a declarat că războiul Rusiei se referă la stingerea dreptului Ucrainei de a „exista ca stat, ca popor”.
„Chiar înainte de a invada, Putin a afirmat, iar eu citez, ‘Ucraina a fost creată de Rusia’. Și acum vedem atacuri asupra școlilor, gărilor, spitalelor… și mai înfiorătoare dovezi ale crimelor de război ale Rusiei.”
Președintele SUA a făcut referire, de asemenea, la groapa comună descoperită recent în Izium, despre care a spus că „arată dovezi de tortură”.
El spune că războiul Rusiei este despre stingerea dreptului Ucrainei de a exista ca stat – „clar și simplu”, înainte de a le spune celor de la Adunarea Generală a ONU:
”Oricine ai fi, oriunde ai locui, orice crezi – asta ar trebui să-ți înghețe sângele. De aceea, 141 de națiuni din Adunarea Generală s-au reunit pentru a condamna fără echivoc războiul Rusiei împotriva Ucrainei.”
El adaugă că SUA au organizat personal „niveluri masive de asistență în materie de securitate, ajutor hamartian și sprijin economic direct” pentru Ucraina.
Biden a mai spus că un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia, și-a invadat vecinul, adăugând că Moscova a „încălcat fără rușine” principiile de bază ale Cartei Națiunilor Unite.
Rușii au început să iasă în stradă în marile orașe din Rusia, nemulțumiți de mobilizarea parțială anunțată de Vladimir Putin.
Populația nu acceptă decizia liderului de la Kremlin și, după ce s-au descărcat pe internet, oamenii au început să iasă pe străzi în multe orașe din Rusia.
Cu toate acestea, Vladimir Putin a dat ordine clare forțelor speciale să aresteze și să împrăștie protestatarii care îi creează probleme în această seară. Rămâne de văzut dacă protestele vor lua amploare în următoarele ore.
Populația din Rusia se revoltă împotriva decretului semnat de Vladimir Putin privind mobilizarea parțială.
În online, pe site-ul Change.org, o petiție împotriva acestei măsuri a fost deja semnată de 215.000 de persoane în doar câteva ore. Numărul semnatarilor crește de la un minut la altul.
”Noi, cetățeni ai Rusiei, bărbați și femei, ne pronunțăm împotriva unei mobilizări parțiale sau generale. Președintele Vladimir Putin nu are și nu poate avea temeiuri legale sau motive argumentate pentru a o anunța”, se arată în motivarea petiției.
Textul petiției mai arată că rușii nu sunt dispuși să-și supună frații, fiii, soții, tații și bunicii unor pericole fizice și morale.
”Această petiție va fi în vigoare pe toată perioada operațiunii militare speciale pe teritoriul Ucrainei și până la încheierea acesteia”, se mai adaugă în petiție.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, miercuri, că un obuz de calibru mare a avariat o conductă de apă a centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, scrie Sky News.
În ultimele luni, Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de atacuri asupra celei mai mari uzine atomice din Europa. Centrala de la Zaporojie a fost capturată de forțele ruse încă din luna martie.
La câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială în Rusia, aproape toate zborurile către destinații străine se epuizaseră, scrie The Guardian.
Cursele de la Moscova către capitalele Georgiei, Turciei și Armeniei, toate state care permit rușilor să intre fără viză, s-au epuizat în câteva minute de la anunțul lui Putin.
De asemenea, în doar câteva ore, zborurile directe din Moscova către Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan și Kârgâzstan au încetat să mai apară pe site-urile de profil. Unele rute cu escale, inclusiv de la Moscova la Tbilisi, au devenit, de asemenea, indisponibile.
În același timp, prețurile biletelor de avion au explodat în ultimele de ore, un bilet din Moscova la Dubai ajungând să coste 300.000 de ruble, adică aproape 5.000 de euro.
Miercuri, 21 septembrie, Rusia a prezentat un bilanț al pierderilor suferite în războiul din Ucraina.
Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a spus că în cele aproape 7 luni de la declanșarea invaziei în statul vecin, trupele Moscovei ar fi pierdut 5.937 de soldați, scrie KyivPost. Acesta nu a furnizat date despre numărul de răniți.
Armata rusă oferise ultimul bilanț al pierderilor umane în martie, atunci când a prezentat numărul decedaților la 1.351.
Între datele furnizate de Kremlin și cele venit de la Kiev diferența e una uriașă. Din ultimele estimări ale Armatei Ucrainei reiese că Rusia ar fi pierdut peste 55 de mii de soldați.
“Putin assumed the was dealing with a lapdog. What he got was a wolverine.”@StephenKing
Total combat losses of the enemy from Feb 24 to Sep 21: pic.twitter.com/4l2gF7ny88
— Defense of Ukraine (@DefenceU) September 21, 2022
Miercuri dimineață, președintele rus Vladimir Putin a susținut primul discurs de la începerea războiului din Ucraina.
Cu această ocazie a anunțat semnarea unui decret privind mobilizarea parțială în Rusia. Măsurile vor începe chiar de astăzi.
”Este necesar să luăm o decizie urgentă pentru a ne proteja poporul în ținuturile eliberate. De aceea am cerut Ministerului Apărării să fie de acord cu mobilizarea parțială.
Decretul a fost deja semnat, mobilizarea parțială începe astăzi. Toți cetățenii care vor fi mobilizați vor avea statut de forță armată deplină. Doar cei care sunt în rezervă vor fi înrolați. Ei vor fi antrenați suplimentar, având în vedere că e o operațiune specială”, a declarat Putin.
Putin s-a referit și la regiunile ucrainene Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, care au cerut organizarea unui referendum la alipirea la Rusia. El a spus că toate aceste teritorii fac parte din Novorusia (n.r. Noua Rusie).
”Cetățenii republicilor populare din Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie au fost eliberați de sub regimul nazist.
Vom vorbi despre toate măsurile pentru protejarea suveranității noastre, sprijinirea voinței cetățenilor noștri de a-și decide propria soartă. Vom apăra voia cetățenilor din zonele denazificate Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie”, a punctat Putin.
Cancelarul german Olaf Scholz a ținut primul său discurs la Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU) de la New York.
Acesta a spus că președintele Rusiei va renunța la ”ambițiile sale imperiale” doar dacă recunoaște că nu poate câștiga războiul.
”De aceea nu vom accepta nicio pace dictată de Rusia şi de aceea Ucraina trebuie să fie capabilă să respingă atacul Rusiei”, a spus Scholz.
În opinia lui Scholz, revenirea imperialismului odată cu războiul preşedintelui Putin împotriva Ucrainei nu a fost un dezastru doar pentru Europa, ci şi pentru ordinea păcii la nivel global, ordine care este bazată pe reguli.
În teorie, acest scenariu nu e susținut de politicienii din Rusia sau de populație, însă viziunea lui Vladimir Putin e necunoscută și următoarele sale mutări sunt cu adevărat imprevizibile.
Contextul din teritoriile ocupate de Rusia în estul și sudul Ucrainei arată că mai multe zone separatiste vor organiza referendumuri pentru a obține independența și pentru a se alipi la Rusia.
Separatiștii din Lugansk au anunțat deja că referendumul va fi în perioada 23-27 septembrie. La fel au anunțat și cei din Herson, prin vocea șefului numit de Rusia în zonă, Volodimir Saldo. Acesta a anunțat că speră că Herson va deveni ”o parte a Rusiei, o zonă cu drepturi depline dintr-o țară unită”, după modelu Crimeea.
Scenariul poate fi aplicat și în Donețk și Zaporojie, unde vor fi organizate referendumuri tot în aceeași perioadă. Comunitatea internațională a anunțat deja că nu va recunoaște rezultatul acestor referendumuri, puse sub semnul întrebării de lumea liberă.
Inclusiv președintele turc Recep Erdogan a anunțat că Ucraina trebuie să-și primească înapoi teritoriul capturat de Rusia, semn că susținerea lui Vladimir Putin pentru posibile anexări e extrem de subțire.
Mai mult, Vladimir Putin a pregătit un discurs, probabil înregistrat, prin care va transmite un mesaj important națiunii în dimineața sau seara zilei de 21 septembrie. Inițial, discursul era programat pentru ora 20:00, în seara de 20 septembrie, însă a fost decalat pentru o oră necunoscută pentru ca populația din estul Rusiei să fie trează și să urmărească la TV discursul.
În oglindă, discursul lui Putin făcut în februarie când a decis să invadeze Ucraina a fost difuzat la TV la ora 4:30 dimineața. Deși se cunosc puține despre conținutul acestui discurs, multă lume vorbește despre o posibilă mobilizare generală.
Cu toate acestea, alți analiști militari cred că Vladimir Putin va evita acest subiect și va vorbi doar despre anexarea teritoriilor cucerite în Ucraina. Planul Rusiei nu e complicat și implică anexarea acestor teritorii, pentru a forța apoi capitularea Ucrainei.
Asta, pentru că în momentul în care teritoriile cucerite ar fi anexate, deci ar fi teritoriu rusesc, orice act de agresiune împotriva acestor teritorii ar însemna un act de agresiune împotriva Rusiei. Implicit, Rusia ar avea cadru legal să își cheme cetățenii la arme și ar putea să amenințe din nou cu arma nucleară, din postura unei țări care doar se apără de invadator.