Război în Ucraina, ziua 218. Rusia anunță oficial anexarea teritoriilor ucrainene. Zelenski a convocat o reuniune de urgenţă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a convocat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, drept răspuns la iminenta anexare a regiunilor ucrainene de către Rusia.

Vladimir Putin va semna vineri documentele care proclamă anexarea de către Moscova a regiunilor în care Rusia a organizat referendumuri considerate ilegale de restul lumii.

”Integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită. Iar reacţia noastră la recunoaşterea rezultatelor de către Rusia va fi foarte dură”, i-a transmis Zelenski premierului italian Mario Draghi într-un apel telefonic.

În timpul unei întâlniri private organizate săptămâna trecută în Kazahstan, cu iezuiţii, Papa Francisc a declarat că a primit mai multe vizite din partea cetăţenilor şi a oficialilor ucraineni care îi vorbesc despre război.

Unul dintre ei, un ofiţer al armatei ucrainene implicat în schimburile de prizonieri, i-a adus Suveranului Pontif o listă cu peste 300 de prizonieri de război. Liderul de la Vatican a fost rugat de acel ofițer ”să facă ceva” pentru a face posibil schimbul de prizonieri.

La puțin timp după aceea, Papa Francisc l-a sunat pe ambasadorul rus și l-a întrebat dacă poate fi găsită vreo soluție pentru a fi efectuat schimbul de prizonieri.

Amintim că forţele ucrainene şi cele ruse au făcut schimb de aproximativ 300 de prizonieri de război săptămâna trecută. Anterior, cele două state beligerante au făcut și alte schimburi de prizonieri.

La întâlnirea privată cu iezuiţii, Papa Francis a repetat că atacul Rusiei asupra Ucrainei este un “Al Treilea Război Mondial”, conform Agerpres.

Politico anunță că SUA și aliații săi speră să mobilizeze comunitatea internațională pentru a-i transmite un mesaj fără echivoc lui Vladimir Putin: folosirea armelor nucleare ar determina un răspuns economic și diplomatic paralizant, chiar și din partea prietenilor Rusiei.

În special, în interiorul și în afara administrației Biden se fac tot mai multe apeluri pentru a atrage China și India, două mari puteri care au legături strânse cu Moscova, pentru a spori presiunea asupra lui Putin, semnalând că până și un atac nuclear limitat în Ucraina ar tăia puținele puncte de salvare globale pe care le mai are Rusia.

“Ei ar putea să-l facă pe domnul Putin să știe ce idee dezastruos de proastă ar fi orice utilizare a armelor nucleare“, a declarat un oficial american implicat în politica de neproliferare, care pledează pentru propuneri discrete de ajutor către Beijing și New Delhi.

“Ei ar trebui să o facă. Sper că ar face-o“, a adăugat oficialul, care, la fel ca și alte persoane intervievate pentru acest articol, a solicitat să nu îi fie dezvăluită identitatea.

Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat a declarat că diplomații americani au făcut presiuni asupra prietenilor și dușmanilor regionali ai Rusiei, deopotrivă, pentru a-l determina pe Putin să nu meargă pe calea nucleară.

“Am subliniat în mai multe conversații cu țările din regiunea Indo-Pacific – aliați, parteneri sau de altă natură – importanța de a vorbi cu o singură voce împotriva utilizării armelor nucleare în Ucraina“, a declarat oficialul, fără a preciza dacă SUA se apleacă asupra Chinei și Indiei. “Fiecare țară are responsabilitatea de a-și împrumuta vocea.”

Între timp, administrația Biden se străduiește să determine Națiunile Unite să ia măsuri împotriva Rusiei. O modalitate ar putea implica ocolirea Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto, pentru a adopta o rezoluție care să condamne planurile Moscovei de a anexa părți mari din estul Ucrainei și să ceară Rusiei să își retragă toate trupele.

Oficialii americani iau în considerare folosirea unei prevederi obscure din Carta ONU. În prim-plan apare o măsură pe care organismul de conducere a mai folosit-o în 1950, după atacul nord-coreean asupra Coreei de Sud.

La acea vreme, atacul Coreei de Nord a fost susținut de China și Rusia, ambele membre ale Consiliului de Securitate cu drept de veto. Totuși, oficialii americani cred că una dintre cele mai promițătoare modalități de a-l face pe Putin să se răzgândească este să se sprijine pe președintele chinez Xi Jinping și pe premierul indian Narendra Modi.

Despre cei doi lideri mondiali se crede că au o influență semnificativă asupra lui Putin, potrivit unor actuali și foști oficiali din SUA și Europa. Până în prezent, China nu și-a criticat public aliatul și a continuat cooperarea militară cu Moscova de la invazia Ucrainei.

În urma sancțiunilor economice impuse Rusiei, China a devenit, de asemenea, o piață și mai mare pentru bunurile rusești, în special pentru livrările de energie. Dar, de asemenea, nu a semnat niciun acord economic major cu Moscova de la invazie, așa cum era de așteptat.

În acest context, Putin a lăsat să se înțeleagă că Beijingul este din ce în ce mai îngrijorat de invazia Rusiei la o reuniune a șefilor de stat din cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai, care a avut loc luna aceasta în Uzbekistan:

“Apreciem foarte mult poziția echilibrată a prietenilor noștri chinezi în legătură cu criza ucraineană. Înțelegem întrebările și preocupările dumneavoastră în această privință.”

Xi, în special, este văzut ca o voce potențial puternică pentru a ajuta la dezamorsarea crizei pentru a nu se intensifica și mai mult. “Putin și Xi au această prietenie nemărginită, nu-i așa? Ar trebui să își asculte prietenul chiar acum“, a declarat Rose Gottemoeller, fost secretar general adjunct al NATO, care a negociat cu Putin, remarcând relațiile calde dintre cei doi lideri din ultimii ani.

Acest lucru este valabil și pentru Modi, un aliat democratic mai apropiat de Washington decât omologul său chinez, care și-a exprimat public nemulțumirea față de acțiunile lui Putin în Ucraina la întâlnirea din Uzbekistan.

Iar săptămâna trecută, ministrul indian de externe, S. Jaishankar, și-a exprimat din nou îngrijorarea cu privire la situația din Ucraina, evidențiind amenințarea armelor nucleare.

“Traiectoria conflictului din Ucraina este o chestiune de profundă îngrijorare pentru întreaga comunitate internațională. Perspectivele viitoare par și mai îngrijorătoare. Problema nucleară este deosebit de îngrijorătoare“, a declarat el la ONU.

Gottemoeller, profesor la Universitatea Stanford, care rămâne în strânsă legătură cu diplomații americani și străini, a declarat: “Cred că ei îi trimit mesaje de descurajare și lui Putin. Asta, sper, va fi eficient.”

Casa Albă și Departamentul de Stat au refuzat să comenteze cu privire la orice eforturi de a încuraja China sau India să se aplece mai mult asupra Rusiei.

Vladimir Putin va semna vineri, 30 septembrie, un decret de anexare a patru regiuni ocupate din Ucraina: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, a anunțat Kremlinul.

Agenția de presă rusă TASS, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, precizează că ceremonia semnării acordurilor cu Federația Rusă va avea loc vineri, la ora 15:00, ora Moscovei.

Președintele rus va organiza o ceremonie de semnare a tratatelor, la Moscova. Apoi, acesta este așteptat să țină un discurs și să se întâlnească cu administratorii numiți de Moscova în regiunile ucrainene, a mai spus Peskov.

Reamintim că în perioada 23-27 septembrie au avut loc referendumuri privind aderarea la Rusia pentru Republicile Populare Donețk și Lugansk, precum și a regiunilor Zaporojie și Herson

Agenția de presă rusă RIA Novosti anunță că deputații Dumei de Stat au primit o invitație la Kremlin pentru un eveniment pe 30 septembrie.

La eveniment va participa și președintele rus Vladimir Putin, transmite The Guardian.

Conform RIA Novosti, evenimentul va începe la ora 15:00, ora Moscovei, care e și ora României.

De la Copenhaga, ministrul de externe al Danemarcei, Jeppe Kofod, a declarat că o serie de ”explozii intenționate” au cauzat scurgerile la conductele Nord Stream. El a mai spus că a fost un atac ”fără precedent”.

Într-o conferință de presă, Kofod a subliniat necesitatea de a pune capăt dependenței de energia rusă

”Atât noi, Danemarca, cât și restul Europei, trebuie să scăpăm de orice dependență de energia rusă, fie că este vorba de gaze, cărbune sau petrol. Trebuie să muncim pentru a atinge acest obiectiv pe continent”, a spus oficialul scandinav.

La mijlocul acestei săptămâni, garda de coastă suedeză a descoperit o a patra scurgere de gaz pe conductele avariate ale gazoductului Nord Stream.

Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al gărzii de coastă pentru ziarul Svenska Dagbladet, potrivit The Guardian.

”Două dintre aceste patru sunt în zona economică exclusivă a Suediei”, a declarat purtătorul de cuvânt al pazei de coastă, Jenny Larsson. Celelalte două perforații se află în zona economică exclusivă daneză.

Danezii au anunțat, miercuri, că mai mult de jumătate din gazul din Nord Stream 1 și 2 a scăpat deja în atmosferă.