Uniunea Europeană a promis că va acorda 18 miliarde de euro Ucrainei anul viitor. Banii sunt meniți să ajute statul din estul Europei să se descurce cu toate cheltuielile în contextul agresiunii ruse.
Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întâlnire a celor 27 de lideri ai blocului comunitar de la Bruxelles.
Von der Leyen a spus că UE a acordat până acum 19 miliarde de euro Ucrainei.
Moscova și Washington au confirmat, vineri, o convorbire telefonică desfășurată între miniștrii apărării din cele două state, Serghei Șoigu și Austin Lloyd, scrie Sky News.
”Mai multe chestiuni de actualitate privind securitatea internaţională, printre care situaţia din Ucraina, au fost abordate în această discuţie”, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
Ulterior, secretarul de presă al Pentagonului, Pat Ryder, a spus:
”Pe 21 octombrie, secretarul apărării Lloyd Austin a vorbit la telefon cu ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu. Secretarul Austin a subliniat importanța menținerii liniilor de comunicare pe fondul războiului în curs împotriva Ucrainei”.
Șoigu și șeful Pentagonului au mai discutat o singură dată de la debutul războiului din Ucraina, în luna mai.
Din 10 octombrie, data la care a reluat masiv bombardamentele în statul vecin, Rusia a lovit jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei.
Anunțul a fost făcut vineri, 21 octombrie, de Herman Halushchenko, ministrul energiei de la Kiev, conform The Guardian.
Acesta a precizat că nu toate unitățile energetice afectate de bombardamente au încetat complet să funcționeze.
Ţările baltice continuă să aibă o poziție fermă împotriva Rusiei, stat care a declanșat invazia în statul vecin.
Vineri, la Bruxelles, cele trei state au cerut înființarea unui tribunal special pentru a judeca “crimele de agresiune” comise de Rusia împotriva Ucrainei.
”Trebuie neapărat să discutăm despre răspunsul legal la crimele de agresiune care au fost comise şi despre înfiinţarea unui tribunal special pentru a-i urmări pe cei care se fac vinovaţi în justiţie”, a declarat premierul eston Kaja Kallas.
In #EUCO discussion on #Ukraine, I will emphasise:
We must move ahead with the legal response to Russia’s aggression. We need a tribunal for the crime of aggression. The EU could take the leading role here.
We should also use Russia’s frozen assets now to help Ukraine. pic.twitter.com/u0hYji8lGI
— Kaja Kallas (@kajakallas) October 20, 2022
Oficialul de la Tallinn a subliniat că, în acord cu legislația, crimele de război ţin de competenţa Curţii Penale Internaţionale (CPI), ”dar crimele de agresiune pot fi judecate doar de un tribunal special şi cred că Uniunea Europeană ar putea fi un lider în acest sens”, a adăugat aceasta.
Într-un interviu acordat postul de televiziune canadian CTV News, Volodimir Zelenski dezminte informațiile conform cărora Ucraina s-ar fi aflat în spatele exploziei de la podul Kerci care leagă Crimeea de Rusia.
”Nu am comandat aceasta (n.r. explozia de la podul Kerci), din câte știu eu”, a afirmat Zelenski.
Liderul de la Kiev a sugerat că explozia de pe pod ar fi putut fi rezultatul unei lupte interne rusești între serviciile speciale și armată.
”Există multe lupte de putere, structuri de comandă de sus în jos. Este un sistem mare. În Uniunea Sovietică, a fost KGB. Astăzi este format din mai multe ramuri care decid constant care dintre ele este cea principală”, a punctat președintele ucrainean.
Explosion on Kerch Bridge: Zelensky says Ukraine definitely did not order that https://t.co/jo0ynWjmBY
— Cathy (@cathy39637692) October 21, 2022
O nouă groapă comună a fost descoperită în Lîman, oraș eliberat recent de armata ucraineană.
Au fost găsite în total 111 corpuri de civili şi 35 aparţinând unor militari ucraineni, a precizat departamentul principal din regiunea Doneţk al Poliţiei naţionale ucrainene, citat de site-ul KyinIndependent.
Este a doua groapă comună descoperită în ultimele săptămâni în acest oraș. Pe 8 octombrie, o altă groapă comună cu aproximativ 200 de morminte a fost descoperită în Lîman.
O instanță din Rusia a dispus arestarea jurnalistei Ovsiannikova, la șase luni după ce femeia a intrat în direct cu o pancartă prin care acuza Kremlinul că minte referitor la războiul din Ucraina.
Jurnalista e deja fugită din Rusia, după ce refuzat să respecte măsurile de arest la domiciliu care i-au fost deja impuse.
”În ceea ce o priveşte pe Ovsiannikova, instanţa a decis ca ea să fie ţinută în custodie pentru o lună şi 29 de zile, de la momentul în care acuzata este extrădată în Federaţia Rusă sau din momentul arestării ei în Federaţia Rusă”, au transmis judecătorii.
Jurnalista poate face zece ani de închisoare, conform legii din Rusia care pedepsește astfel ceea ce consideră a fi ”răspândirea de informații false”.
Cu toate că Iranul livrează Rusiei drone ”kamikaze” și mai mulți militari iranieni se află în Crimeea pentru a oferi asistență armatei ruse, oficialii iranieni transmit Kievului că respectă integritatea teritorială a Ucrainei.
În ciuda cooperării sale cu Rusia în ceea ce privește capacitățile de apărare, Iranul respectă ”integritatea teritorială” a Ucrainei, a susținut vineri ministrul de externe iranian într-un apel telefonic cu principalul diplomat al Uniunii Europene. De remarcat că iranienii neagă că Teheranul ar fi furnizat Moscovei dronele folosite în atacuri mortale asupra Kievului în această săptămână.
”Politica Teheranului în ceea ce privește războiul din Ucraina este de a respecta integritatea teritorială a țării”, i-a transmis Hossein Amirabdollahian lui Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, potrivit unei postări pe Twitter a Ministerului Iranian de Externe.
”Iranul nu trimite arme către părțile în conflict din Ucraina și dorește încetarea războiului și încetarea strămutării oamenilor”, a spus Amirabdollahian, potrivit postării. ”Ministrul iranian de externe a subliniat că Republica Islamică face un efort pentru a opri ostilitățile din Ucraina prin diplomație și îi sfătuiește pe europeni să privească problema cu o abordare realistă”, a completat oficialul.
Joe Biden a spus că este îngrijorat din cauza posibilității ca Ucraina să piardă sprijinul SUA în cazul în care republicanii vor prelua controlul asupra Camerei Reprezentanților.
Biden a declarat asta în timpul campaniei electorale pentru alegerile de la mijlocul mandatului, la câteva zile după ce Kevin McCarthy a precizat că dacă republicanii vor câștiga Camera, s-ar putea să nu mai fie la fel de dispuși să acorde ajutor Ucrainei.
“Da, mă îngrijorează acest lucru pentru că au spus că vor tăia (n.r. – finanțarea pentru Ucraina)”, a declarat Biden reporterilor, în timp ce vizita joi un magazin de sandvișuri din Moon Township, Pennsylvania. El se afla în turneu cu candidatul la Senat John Fetterman, conform CNN.
“Cred că oamenii vor sta în recesiune și nu vor scrie un cec în alb pentru Ucraina. Pur și simplu nu o vor face. Nu este un cec în alb gratuit. Și mai sunt și lucrurile pe care [administrația Biden] nu le face pe plan intern.
Nu se ocupă de frontieră și oamenii încep să cântărească asta. Ucraina este importantă, dar, în același timp, nu poate fi singurul lucru pe care îl fac și nu poate fi un cec în alb“, declara Kevin McCarthy în urmă cu doar câteva zile.
Altfel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat joi că armata rusă a minat un baraj important din regiunea Herson. La fel s-a întâmplat și cu centrala hidroelectrică de pe fluviul Nipru.
“Avem informații potrivit cărora teroriștii ruși au minat barajul și unitățile centralei hidroelectrice Kakhovka“, a declarat Zelenski la reuniunea Consiliului Europei, în timpul unui discurs video.
Jurnaliștii CNN i-au contactat pe reprezentanții Ministerul rus al Apărării pentru o reacție, dar până ora redactării acestei știri, oficialii Moscovei nu au răspuns. Barajul și centrala hidroelectrică au funcționat la o capacitate mult redusă de când zona a fost capturată de forțele ruse în martie.
Forțele ucrainene se află la aproximativ 40 de kilometri (peste 24 de mile) la nord de baraj. În ultimele patru luni, acestea au lansat mai multe lovituri împotriva podului care face parte din baraj pentru a împiedica utilizarea acestuia de către armata rusă.
Și Mykhailo Podolyak, un consilier al șefului biroului președintelui ucrainean, a declarat joi pe Twitter că Rusia plănuiește să mineze barajul și transformatoarele, forțând deportarea civililor ucraineni din Kherson și inundând teritoriul pentru a opri contraofensiva ucraineană în regiune.
“Rusia pregătește o catastrofă provocată de om“, a declarat Podolyak. Șeful numit de ruși al districtului administrativ Nova Kakhovka, Vladimir Leontiev, a declarat presei ruse de stat TASS că nu are sens ca Rusia să distrugă barajul centralei electrice.
“Ce rost are pentru Rusia să o distrugă acum? Chiar și formal, acest lucru este un nonsens. Este un nonsens absolut. În primul rând, trebuie să vă gândiți la cine beneficiază de pe urma acestui lucru.
Este benefic doar pentru Ucraina să distrugă barajul și centrala hidroelectrică, pentru a perturba logistica, pentru a semăna frică și panică, pentru a opri posibilitatea de a furniza apă prin canalul Crimeii de Nord către teritoriul Crimeii“, a declarat Leontiev, potrivit TASS.
Altfel, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vizitat trupele rusești recent mobilizate. Evenimentul a fost organizat pe un teren de antrenament din vestul regiunii Riazan, potrivit unui comunicat publicat joi de Kremlin.
În declarație se precizează că acesta a inspectat “coordonarea de luptă a unităților și gradul de pregătire a personalului militar pentru îndeplinirea sarcinilor“. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a prezentat lui Putin un raport privind pregătirea de luptă a mobilizaților.
“Vladimir Putin a inspectat exercițiile practice în cadrul antrenamentelor tactice“, au precizat oficialii. Putin a vizitat, de asemenea, “un complex de tragere multifuncțional, unde personalul militar exersează diferite tipuri de tragere sub îndrumarea comandanților cu normă întreagă și a instructorilor profesioniști cu experiență de luptă“, potrivit comunicatului.
Ministerul Apărării spune că instructorii îi antrenează pe militarii nou mobilizați cu “intensitate sporită“. Recruții trag cel puțin 600 de focuri de armă și folosesc cinci grenade în timpul antrenamentelor, potrivit ministerului citat.
Președintele rus a anunțat în septembrie că a încercat să recruteze 300.000 de militari, dar intențiile sale au fost criticate în interiorul Rusiei. Procesul a fost afectat de erori birocratice, proteste furioase și un exod în masă al populației.
La începutul lunii octombrie, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că peste 200.000 de persoane s-au alăturat forțelor armate ruse prin mobilizare.