Război în Ucraina, ziua 346. Explozie la un depozit de combustibil în Belgorod. 1.762 de ucraineni au fost eliberaţi din captivitatea rusă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că până acum 1.762 de ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă.

“Astăzi avem o veste bună. Alţi 116 ucraineni au fost eliberaţi din captivitatea rusă. Dintre aceştia, 114 sunt soldaţi şi sergenţi, iar doi sunt ofiţeri. Soldaţii armatei noastre, Gărzii Naţionale, apărarea teritorială, Marinei, poliţiştii de frontieră şi Serviciul de Urgenţă.

Lucrăm constant pentru a aduce acasă toţi oamenii noştri ţinuţi în captivitate rusă. Şi sunt fericit de fiecare dată când reuşim. Mulţumesc întregii noastre echipe care pregăteşte schimburi, Statului Major Coordonator al Apărării. Budanov, Usov, Iermak, Klimenko, Maliuk, Lubineţ – Mulţumesc tuturor! Mulţumesc tuturor celor care au ajutat. Desigur, merită menţionat Denys Monastirski… El a participat la pregătirea acestui schimb. Şi moartea lui este într-adevăr o mare pierdere pentru ţara noastră.

Din 24 februarie, echipa noastră a reuşit să readucă în total 1.762 de bărbaţi şi femei ucraineni din captivitatea rusă. De asemenea, le mulţumesc tuturor celor implicaţi în ajutorarea acestor oameni după întoarcerea lor. Toţi cei care tratează, eliberează documente, ajută la rezolvarea problemelor celor eliberaţi din captivitate. Acest lucru reflectă sensul de bază a ceea ce facem. Restabilim şi protejăm normalitatea vieţii poporului nostru într-o ţară liberă”, a completat Zelenski.

În cadrul reuniunii UE-Ucraina de vineri de la Kiev, Bucureștiul a făcut presiuni ca în declarația comună semnată de cele două părți să apară și un paragraf cu privire la minoritățile naționale, susțin surse oficiale de la București, citate de Hotnews.

Astfel, în paragraful în cauză este stipulat ca autoritățile de la Kiev să se angajează să se consulte cu reprezentanții minorităților naționale, precum și cu Comisia de la Veneția în privința demersurilor legislative privind minoritățile.

„UE și Ucraina și-au reiterat angajamentul de a respecta pe deplin drepturile persoanelor aparținând minorităților, așa cum sunt consacrate în convențiile ONU și ale Consiliului Europei și protocoalele aferente. În acest sens, Ucraina va continua să se consulte și să coopereze cu Comisia de la Veneția și va continua dialogul de substanță cu reprezentanții persoanelor aparținând minorităților, inclusiv asupra legislației conexe.

UE este pregătită să asiste Ucraina în continuare în eforturile sale de reformă și în implementarea acestora”, se menționează în declarația comună semnată de reprezentanții Uniunii Europene și cei ai Ucrainei ce vizează procesul de aderare al Kievului la blocul comunitar.

În data de 22 decembrie MAE a reacționat critic după ce autoritățile ucrainene au adoptat o lege privind minoritățile naționale, Bucureștiul calificând ca „regretabil” faptul că legea a fost adoptată fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.

Subiectul a fost abordat și de președintele Iohannis în data de 4 ianuarie într-o convorbire purtată cu președintele Volodimir Zelenski, liderul ucrainean exprimându-și „întreaga deschidere pentru identificarea de soluții, astfel încât comunitatea românească din Ucraina să beneficieze, în oglindă, de aceleași drepturi de care se bucură comunitatea ucraineană din România”, potrivit Administrației Prezidențiale.

Autorităţile din regiunea Belgorod a Rusiei de la graniţa cu Ucraina au declarat alertă teroristă pe termen nedeterminat după explozia la un depozit de combustibil, potrivit surselor ucrainene, sau a unei fabrici de structuri de metal pentru construcţia podurilor.

“În Borisovka, un obiectiv industrial civil a fost atacat de forţele ucrainene în timpul nopţii”, a scris guvernatorul Belgorodului pe canalul său de Telegram, precizând că este necesară instituirea unei alerte teroriste pe termen nelimitat.

Tot în această săptămână și regiunile de la granița cu Ucraina, Kursk şi Briansk, au impus deja un regim antiterorist similar.

Pe rețelele de socializare au fost publicate mai multe imagini cu incendiul declanşat la fabrica din Borisovka, la aproximativ 30 km vest de capitala regiunii.

A Russian oil depot was on fire at the Borisovka Factory of Bridge Constructions in Belgorod Oblast

📹Local Telegram channels pic.twitter.com/oRjpe8qrFj

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) February 4, 2023

Procurorii germani au declarat că în acest moment nu au nicio dovadă cu privire la cine s-ar afla în spatele exploziilor care au scos din operare celor două gazoducte, Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică, la finalul lunii septembrie a anului trecut.

Autoritățile germane au precizat că au luat robe de apă şi sol, precum şi rămăşiţe din conducte, iar locul avarierii conductelor a fost de asemenea documentat cuprinzător.

„Acest lucru nu poate fi dovedit în acest moment. Investigaţiile sunt în curs de desfăşurare. În acest moment, noi evaluăm toate acestea din punct de vedere criminalistic”, a declarat procurorul general federal Peter Frank pentru ziarul german Die Welt.

Declarațiile oficialilor germani vin după ce, în luna noiembrie, autoritățile suedeze, care investighează și ele cazul împreună cu cele daneze, au declarat că este vorba despre un caz de sabotaj grav – fără însă a numi un vinovat.

Autoritățile germane au precizat că ancheta vizează și avariile provocate căilor ferate din zona Berlinului și din regiunea Renania de Nord-Westfalia, incidente apărute la scurt timp după exploziile de la cele două gazoducte. 

“Ce pot spune, cu toate acestea: suspiciunea că a fost o acţiune de sabotaj străină nu ar putea fi fundamentată până acum”, a mai spus procurorul german.