Război în Ucraina, ziua 37. A început o nouă rundă de negocieri. Lavrov: „Ucraina trebuie să rămână în afara NATO şi să fie neutră”. Update

Președintele Energoatom, Petro Kotin, a anunțat că inspectorii de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) vor ajunge la toate cele 3 centrale nucleare aflate în funcțiune și controlate de Ucraina.

În ceea ce privește centrala de la Zaporojie, capturată de trupele ruse, inspectorii vor ajunge aici abia după ce va fi eliberată. 

”Am convenit cu AIEA că peste tot – la centralele nucleare Rivne, Khmelnitsk și Iuzhnoukrainsk – inspectorii lor vor fi prezenți și vor monitoriza starea securității și posibila amenințare în cazul în care invadatorii ruși vor încerca să se apropie cu scopul de a le captura”, a spus Kotin, conform Interfax.

Joi, 31 martie, cei mai mari editori de reviste științifice din lume au publicat o declarație în care spun că toate serviciile lor către organizațiile de cercetare ruse vor fi întrerupte.

Anunțul a fost făcut de vicepreședintele Academiei de Ştiinţe Ruse, Alexei Khohlov, pe canalul său Telegram, notează TASS.

Această decizie va face ca 97% din informațiile științifice să fie indisponibile cercetătorilor ruși.

Khohlov a afirmat că accesul legal la colecţiile complete de articole publicate de Elsevier, Springer / Nature, IOP Publishers şi alţii, precum şi la bazele de date de referinţă Web of Science şi Scopus de pe teritoriul Rusiei vor fi în curând încheiate.

”Editorii care au semnat această declarație cred că în acest fel pedepsesc nu oamenii de știință, ci organizațiile de cercetare. Acest lucru sună foarte ciudat, pentru că serviciile menționate mai sus sunt folosite de oameni de știință și nu de administratori.

Această decizie este o provocare serioasă, deoarece Rusia reprezintă doar 2,5% din produsele ştiinţifice ale lumii. Asta înseamnă că 97,5% din informaţii sunt blocate. Sper însă că se va găsi un răspuns adecvat la această problemă”, susţine oficialul rus.

Un număr de 86 de militari ucraineni au fost eliberați în cadrul unui schimb cu forțele din Rusia, a declarat șeful adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei, Kirilo Timoșenko.

”Prieteni, vești bune. Tocmai a avut loc un schimb. Aproximativ 86 de militari ucraineni, inclusiv 15 femei, sunt deja în siguranță”, a spus Timoșenko pe contul de Telegram, notează Interfax.

Oficialul de la Kiev a precizat că schimbul a avut loc conform acordurilor grupurilor de negociere.

La rândul său, ministrul pentru teritoriile ocupate temporar din Ucraina, Irina Vereschuk, a spus că Ucraina va lupta pentru fiecare dintre prizonierii săi.

”Din ordinul președintelui Zelenski, tocmai a avut loc al doilea schimb de prizonieri. Îi luăm acasă pe 86 dintre militarii noștri! Aproximativ 15 dintre ei sunt femei! Fac un apel către toți oamenii noștri care sunt încă în captivitate: vom lupta pentru fiecare dintre voi! Vă vom aduce pe toți acasă”, a spus aceasta pe Facebook.

Statele membre UE ar fi unite în ceea ce privește șantajul lui Vladimir Putin cu plata pentru gazul rusesc.

Astfel, guvernele europene ar fi convenit la unison să respingă plata în ruble a livrărilor de gaze. Mediafax notează că acestea sunt mesajele care au reieşit vineri de la Bruxelles din surse apropiate cazului, care scot în evidenţă un climat de incertitudine şi nedumerire cu privire la decretul rus.

De dimineață, ambasadorii UE s-au întâlnit pentru a discuta chestiunea și toţi cei 27 au ajuns la concluzia că înţelegerile contractuale trebuie respectate în monedele prevăzute, adică euro sau dolari.

Drone, componente și echipamente pentru unitățile de spionaj pentru Divizia 47 de tancuri (Mulino) au fost cumpărate prin intermediul băncilor rusești Promsviazbank și Gazprombank, a anunțat Serviciul de Securitate al Ministerului Apărării din Ucraina, citat de Interfax.

„Băncile rusești continuă să finanțeze agresiunea Rusiei contra Ucrainei. În particular, s-a stabilit că au fost cumpărate drone, componente pentru echipamente militare și pentru activități de intelligence pentru Divizia 47 de tancuri Mulino, prin intermediul Promsviazbank și Gazprombank”, se arată în comunicarea serviciului de informații al armatei.

Agenția a reamintit că Promsviazbank a fost inclusă pe lista de instituții deconectate de la sistemul SWIFT pe 12 martie. „Cât despre Gazprombank, doar Marea Britanie a impus sancțiuni asupra acestei bănci. Banca este principala instituție prin care țările europene plătesc Rusiei combustibilii fosili”, se mai afirmă în informarea serviciului de informații al armatei ucrainene. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat China să nu interfereze în niciun fel cu sancțiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei, după invazia din Ucraina.

„Am spus foarte clar că, dacă nu susține sancțiunile, atunci China trebuie, cel puțin, să nu interfereze cu acestea. Niciun cetățean european nu va avea înțelegere pentru un ajutor care să permită Rusiei să continue acest război. Mai mult, ar fi o mare lovitură pentru reputația Chinei în Europa”, a spus Von der Leyen în conferința de presă ce a urmat videoconferinței cu oficialitățile chineze.

„Este un moment definitoriu, nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga ordine mondială bazată pe respectarea regulilor”, a mai spus președinta CE.

Mai mult, UE așteaptă ca China, ca membră în Consiliul de Securitate al ONU și ca important partener strategic al Rusiei, să își asume acțiunile necesare care să ducă la încetarea războiului pornit de Kremlin contra Ucrainei și la întoarcerea Moscovei la masa negocierilor.

Președinta Comisiei Europene a explicat că există diferențe mari de evaluare a situației din Ucraina între Bruxelles, care consideră că este un război, și Beijing, care spune că e un „conflict”. „Nu e un conflict, e un război, și nu e o afacere strict europeană, ci una globală”, a mai spus Von der Leyen.

Anterior, într-o postare pe Twitter, Von der Leyen a enumerat și celelate subiecte discutate cu Xi Jinpping, printre care oprirea sancțiunilor contra Lituaniei, ridicarea sancțiunilor contra unor eurodeputați, rezolvarea problemelor interne de încălcare a drepturilor omului, mai ales în regiunea Xinjiang și îmbunătățirea condițiilor de acces pe piața chineză pentru companiile europene.

Important issues remain. China must:

• Stop its unjustified trade measures against Lithuania

• Lift sanctions against MEPs⁰
• Address global concerns on human and labour rights, especially in Xinjiang⁰
• Improve access and conditions for EU companies in its market. pic.twitter.com/1iY95ycZXv

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 1, 2022

Rusia a pierdut, de la începutul invaziei din 24 februarie până acum, tehnică militară în valoare de peste 10 miliarde de dolari, a estimat Ministerul Apărării de la Kiev, potrivit Ukrinform.

„Datorită acțiunii concertate a forțelor noastre, o mare cantitate de echipamente militare ale Rusiei au fost distruse. Inamicul a pierdut deja tehnică militară care valorează peste 10 miliarde de dolari”, se arată în estimarea Ministerului ucrainean al Apărării. 

Printre cela șapte cele mai scumpe piese pierdute de Rusia în Ucraina se numără un tanc T-90M, în valoare de peste 3 milioane de dolari, un sistem de rachete antiaeriene în valoare de peste 15 milioane de dolari, un elicopter Ka-52, estimat la 16 milioane, un avion militar de transport Il-76, ce valorează aproximativ 27 de milioane de dolari, un avion de luptă Su-35S, de 65 de milioane, un lansator mobil de rachete balistice Iskander-M, ce valoarează peste 100 de milioane și nava de desant Saratov, estimată tot la peste 100 de milioane de dolari.

Potrivit ultimelor estimări ucrainene, Rusia ar fi pierdut până azi circa 17.700 de militari, 625 de tancuri, 1.751 de blindate, 316 piese de artilerie, 96 de lansatoare de rachete, 54 de sisteme antiaeriene, 143 de avioane, 131 de elicoptere, 1.220 de vehicule diverse și șapte nave.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că nu există un pericol imediat ca țările europene să rămână fără gazele naturale importate din Rusia.

Reamintim că, joi, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un ordin potrivit căruia livrările către țările „neprietenoase” care nu plătesc în ruble pentru gazele naturale importate vor fi oprite, începând de la 1 aprilie. 

„Asta nu înseamnă că, dacă nu există confirmarea plății în ruble, furnizarea de gaze va fi oprită de la 1 aprilie? Nu, nu înseamnă, și nu decurge o asemenea concluzie din decret”, a spus Peskov.

Rusia asigură în proporție de 40% necesarul de gaze din Uniunea Europeană, și 30% din țiței, iar contractele sunt încheiate cu plata în dolari sau în euro. Iar o oprire a furnizării gazului ar fi dăunătoare și Europei, care nu are surse alternative pe termen scurt, dar și Rusiei, care primește circa 400 de milioane de euro pe zi pentru aceste resurse exportate în UE. 

O nouă rundă de negocieri între Ucraina și Rusia a început în urmă cu puțin timp, în format de videoconferință, a anunțat Mihailo Podoliak, membru al echipei de negociere și consilier prezidențial. „Negocierile continuă online – cu implicarea subgrupurilor de lucru”, a spus oficialul ucrainean.

Runda anterioară de negocieri a avut loc pe 29 martie, față în față, la Istanbul. După convorbiri, delegația ucraineană a vorbit despre o sumă de propuneri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, printre care semnarea unui tratat internațional prin care să fie garantată securitatea Ucrainei.

De cealaltă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat după convorbirile cu omologul său indian Subrahmanyam Jaishankar, că s-au făcut câteva progrese în negocierile de pace cu Ucraina, potrivit Reuters. Lavrov a mai spus că Moscova pregătește un răspuns la propunerile Ucrainei, inclusiv oferta Kievului de a rămâne o țară neutră în schimbul unor garanții internaționale de securitate.

Serghei Lavrov a mai spus că Ucraina a arătat mult mai multă înțelegere asupra situației din Crimeea, care a fost anexată de Rusia în 2014, și a celei din Donbas, zona republicilor separatiste Lugansk și Donețk. „Pregătim un răspuns. Este un pas înainte, în primul rând prin recunoașterea imposibilității ca Ucraina să facă parte dintr-un bloc militar, de a-și căuta liniștea în interiorul NATO”, a spus Lavrov.

„Statutul de țară non-nucleară și nealiniată militar este acum recunoscut ca o necesitate absolută. La fel înțelegerea cu privire la cealaltă realitate, statutul zonelor Crimeea și Donbas. Dar cu privire la viitoare întâlniri, la asta lucrăm acum, vă vom anunța”, a mai spus ministrul rus de externe.

❗️Mikhail Podolyak, adviser to the #Ukrainian presidential office, announced the beginning of a new round of #Russian-Ukrainian talks

They are held via videoconference. pic.twitter.com/Ha8mOEqoZr

— NEXTA (@nexta_tv) April 1, 2022

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că nu poate confirma sau infirma presupusa implicare a Ucrainei în atacul de vineri dimineaţa asupra unui depozit de petrol din oraşul rus Belgorod.

Acesta a explicat că nu este la curent cu toate informaţiile militare. În plus, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că atacul nu creează ”condiţii liniştite” pentru continuarea negocierilor ruso-ucrainene

Gazele ruseşti continuă să fie livrate spre Europa, în ciuda termenului stabilit de preşedintele Vladimir Putin pentru întreruperea furnizării în cazul în care clienţii nu încep să plătească aprovizionarea cu gaze naturale în ruble.

Acesta este mesajul oficial, unul care arată că există unele excepţii de la sancțiuni și amenințări, în ceea ce priveşte petrolul şi gazele naturale.

Vă readucem aminte că președintele Rusiei a semnat un ordin prin care plata livrărilor de gaze naturale către ”ţările neprietenoase” trebuie să fie făcută în ruble. Termenul acestui ordin era 1 aprilie. Doar că, solicitarea lui Putin a fost respinsă de clienţii occidentali care au transmis că nu pot fi rescrise contractele care stipulează plata în euro.

Germania, care cumpără cele mai multe gaze naturale din Rusia, a calificat decizia liderului rus drept ”şantaj” şi a activat, ”avertizarea timpurie”. Vorbim despre o primă etapă din planul de urgenţă al țării pentru garantarea aprovizionării cu gaze naturale, un plan conceput pentru a reduce riscul întreruperii sau opririi livrărilor de gaze naturale din Rusia.

Deocamdată, fluxurile au rămas constante prin două dintre cele trei conducte principale care transportă gaze ruseşti în statele europene – Nord Stream 1 prin Marea Baltică şi în Slovacia, prin Ucraina.

Direcţia fluxurilor către cealaltă rută principală, conducta Yamal-Europa care trece prin Belarus, a fost schimbată. Gazele sunt transportate acum din Germania în Polonia, însă doar ocazional.

Cel puţin 153 de copii au fost ucişi în Ucraina de la începutul invaziei ruse în urmă cu cinci săptămâni, iar peste 245 de copii au fost răniţi.

Anunțul a fost făcut chiar de Procuratura generală a Ucrainei.  Bombardamentele lansate de forţele ruse au afectat, de asemenea, 859 de instituţii de învăţământ, inclusiv 83 care au fost ”complet distruse”, potrivit comunicatului de presă.

Procuratura generală a Ucrainei a informat că încă lucrează la stabilirea numărului total al victimelor în rândul copiilor în Mariupol, precum şi în unele zone din regiunile Kiev, Cernihiv şi Lugansk

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-a întâlnit cu omologul indian, Subrahmanyam Jaishankar, la New Delhi. Oficialul de la Moscova a încercat să mențină puterile asiatice de partea sa în contextul sancţiunilor occidentale.

Lavrov a transmis că Rusia apreciază că India ”priveşte această situaţie în ansamblul faptelor şi nu doar într-un mod unilateral”. În acelați timp, indianul a menţionat că țara lui a fost mereu ”în favoarea soluţionării diferenţelor şi disputelor prin dialog şi diplomaţie”.

”Continuăm să implementăm proiecte în domeniile energiei, ştiinţei şi tehnologiei, spaţiului cosmic, industriei farmaceutice”, a zis Lavrov.

Jaishankar a afirmat că relaţiile bilaterale au fost extinse, dar că vor avea discuţii detaliate despre ”mediul internaţional dificil” în curs.

”India, după cum ştiţi, a fost întotdeauna în favoarea soluţionării diferenţelor şi disputelor prin dialog şi diplomaţie”, a argumentat oficialul indian de rang înalt.

Rusia, un important exportator mondial de grâu, ar putea limita livrările de produse alimentare şi agricole doar la ţările ”prietene”.

De remarcat că totul se întâmplă pe fondul sancţiunilor occidentale impuse Moscovei din cauza războiului Rusiei din Ucraina. Anunțul a fost făcut de Dmitri Medvedev, fostul preşedinte şi actual vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al ţării.

Acesta a ținut să sublinieze ”câteva puncte simple, dar importante despre securitatea alimentară în Rusia”, având în vedere sancţiunile impuse. “Majoritatea fac parte din politica agricolă a ţării de ani de zile”, a continuat el.

”Vom furniza produse alimentare şi agricole doar prietenilor. Din fericire, avem o mulţime şi niciunul nu se află în Europa sau America de Nord”, a subliniat oficialul rus de rang înalt.

Vă readucem aminte că Rusia furnizează grâu în mare parte Africii şi Orientului Mijlociu. În acest moment, Uniunea Europeană şi Ucraina sunt principalii concurenţi în comerţul cu grâu.

Prioritatea în aprovizionarea cu alimente este piaţa internă a Rusiei şi controlul preţurilor în interiorul ei, a mai argumentat Medvedev. Un alt detaliu aparte este acela că exporturile de produse agricole către ţările ”prietene” vor fi atât în ruble, cât şi în monedele naţionale ale acestora

Un convoi al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, format din trei vehicule, a părăsit Zaporijie. Acesta se îndreaptă, potrivit ultimelor informații, spre Mariupol cu scopul de a încerca să faciliteze evacuarea civililor din oraşul asediat.

Între timp au fost primite garanţii de securitate, adică încetarea focului, de la toate părţile. Scopul principal al convoiului va fi să faciliteze şi să însoţească evacuarea civililor din Mariupol în autobuzele puse la dispoziţie de guvernul ucrainean.

Totul trebuie să se întâmple într-o singură zi. De asemenea, echipa Crucii Roşii are rolul de a supraveghea evacuarea a sute de civili din Mariupol în cele 40 de autobuze puse la dispoziţie de guvernul ucrainean. 

A apărut o nouă informație potrivit căreia Rusia încearcă să concentreze sistemele de rachete în sud-estul Belarusului pentru a lansa atacuri sau pentru a fi folosite ca instrument de şantaj şi intimidare împotriva Ucrainei.

Interesant este și că armata rusă nu renunţă la planurile de a cuceri regiunile Doneţk şi Lugansk, invadează regiunea Harkov şi încearcă să regrupeze trupele, cel puțin dacă ne luăm după declarațiile făcute de ministrul adjunct al Apărării al Ucrainei, Hanna Maliar.

”Inamicul nu renunţă la planurile sale de a cuceri complet regiunile Doneţk şi Lugansk. De asemenea, invadează regiunea Harkov şi încearcă să-şi întărească poziţia, să regrupeze trupele”, a afirmat Maliar.

Forţele ucrainene au observat sisteme de rachete ruseşti desfăşurate lângă oraşul Gomel din Belarus, a mai spus ea.

”Inamicul încearcă să le concentreze acolo (trupele ruse), aparent, având planul de a lansa atacuri cu rachete sau de a le folosi ca instrument de şantaj şi intimidare. Prin urmare, teritoriul Belarusului continuă să fie folosit activ de Rusia pentru a desfăşura agresiune”, a subliniat oficialul ucrainean.

Atunci când a fost chestionată dacă se așteaptă să să vadă rachete în continuare pe teritoriul ucrainean, Maliar a răspuns imediat. ”Trebuie să fim pregătiţi pentru acest lucru. Războiul continuă. Şi trebuie spus că inamicul nu încetineşte. Intensitatea atacurilor cu rachete este la fel ca înainte, uneori chiar sporită”, a precizat oficialul.

Ca în fiecare zi, Poliţia de Frontieră a anunțat numărul cetățenilor ucraineni care au intrat în România. De data aceasta vorbim despre 8.277 de persoane, în scădere cu 4,3% faţă de ziua precedentă.

“În data de 31.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 59.973 de persoane, dintre care 8.277 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 4,3 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.537 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 7%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.668 cetăţeni ucraineni (scădere cu 16,3%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

De remarcat că de la declanşarea acestei crize, până la data de 31.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 595.755 cetăţeni ucraineni.

Ben Wallace, ministrul apărării în cabinetul condus de Boris Johnson a făcut o analiză a situației în care se află Vladimir Putin și Federația Rusă, notează Sky News.

Ministrul britanic este de părere că Rusia se află într-o poziție inferioară în urma războiului din Ucraina și a valurilor de sancțiuni impuse de statele occidentale.

În plus, deciziile luate de Vladimir Putin se răsfrâng și asupra acestuia, Wallace consideră că situația în care se află liderul de la Kremlin se datorează doar acțiunilor acestuia.

“Putin e un om într-o cuşcă pe care şi-a construit-o singur, este izolat și este țința sancțiunilor din întreaga lume. Rusia este o țară mai slabă și nu una mai puternică ca urmare a acțiunilor sale”.

Wallace le-a mai explicat jurnaliștilor că, în acest moment, forțele armate trimise de Putin în Ucraina au suferit pierderi semnificative și că sunt epuizate.

Invadarea Ucrainei reprezintă un dezastru strategic pentru Rusia. Anunțul a fost făcut chiar de reprezentanții Casei Albe. Administraţia Biden promite, de asemenea, că va continua să ajute Ucraina să se apere şi că va impune sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei.

Dacă en raportăm la pretenţia lui Putin ca ţările străine să plătească în ruble gazele ruseşti, acesta nu este decât un semn al „disperării” economice şi financiare a Moscovei, greu lovită de sancţiunile occidentale, au mai anunțat americanii. 

„Am văzut că această invazie este un eşec strategic pentru Putin şi pentru Rusia. Acum încearcă să-şi redefinească obiectivele iniţiale ale invaziei. Am văzut dovezi incontestabile că acesta este un dezastru strategic pentru Rusia”, a spus Kate Bedingfield, director de comunicare la Casa Albă

„Am văzut rapoarte conform cărora diverşi oficiali ruşi au fost marginalizaţi, sunt înstrăinaţi, au fost, în esenţă, îndepărtaţi sau, aşa cum a făcut aluzie preşedintele, chiar au fost plasaţi în arest la domiciliu. Avem motive să credem că preşedintele Putin se simte indus în eroare. În mod fundamental (cererea de a plăti gazele ruseşti în ruble, n.r) este doar un alt indiciu al stării de dificultate în care se află economia Rusiei. Este un semn de disperare economică şi financiară din partea Federaţiei Ruse”, a zis și declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat

Autorităţile din Ucraina au actualizat bilanţul victimelor atacului aerian lansat la începutul săptămânii de trupele ruse asupra clădirii Administraţiei Regionale de Stat Mikolaiv.

Astfel, conform Serviciului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă, numărul persoanelor decedate a ajuns la 24. Instituţia precizează că 23 de cadavre au fost scoase de sub dărâmături, iar o persoană rănită a murit la spital. 

Bahamas a identificat active de 1,6 miliarde de dolari în sistemul său financiar legate de entităţi ruseşti sancţionate de naţiunile occidentale. Anunțul a fost făcut de ministrul de stat din Bahamas pentru afaceri juridice, în Parlament.

În această lună, Bahamas au ordonat oprirea tuturor tranzacţiilor cu entităţile ruse şi belaruse aflate sub incidenţa sancţiunilor după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar ulterior a declarat că a găsit active de 3 miliarde de dolari ai căror proprietari sunt legaţi de Rusia.

”Există trei persoane identificate şi o companie cu active în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de dolari”, a declarat Jomo Campbell

”Din activele enumerate mai sus, doar 7,5 milioane de dolari sunt active aflate în custodie într-un portofoliu de gestionare a activelor, iar cea mai mare parte din sumă – 1,6 miliarde de dolari – sunt active ale unei companii private deţinute într-o structură fiduciară din Bahamas, şi nu depozite bancare”, a mai spus Campbell.

Un incendiu a izbucnit la un depozit de petrol din Belgorod, Rusia. Din nefericire, două persoane au fost rănite.

Citându-l pe guvernatorul provinciei, Nexta anunţă că serviciile de urgenţă sunt la locul incidentului, iar locuitorii din zonă sunt evacuaţi.

An oil depot is on fire in #Belgorod, #Russia.

“The emergency services went to the place of fire, measures are being taken to eliminate it”, said Gladkov, the governor of the region in his Telegram channel. pic.twitter.com/ey7rC5ChSz

— NEXTA (@nexta_tv) April 1, 2022

Deocamdată nu se cunoaşte cauza incendiului. La puțin timp de la izbucnirea focului, guvernatorul regional al oraşului rus Belgorod a acuzat elicopterele militare ucrainene că au atacat depozitul de petrol.

Viaceslav Gladkov a declarat pe canalul său Telegram, că incendiul a fost cauzat de lovituri aeriene a două elicoptere ucrainene.

Locuitorii străzilor din apropiere au fost evacuaţi în timp ce pompierii încearcă să stingă incendiul.

Preşedintele Parlamentului European Roberta Metsola a anunţat, pe Twitter, că este “în drum spre Kiev”.

“Sunt în drum spre Kiev”, a scris Metsola în engleză şi ucraineană, pe Twitter, într-o postare în care apare în faţa a ceea ce pare a fi un vagon de tren.

On my way to Kyiv 🇺🇦

На шляху до Києва 🇺🇦 #StandWithUkraine pic.twitter.com/8fz43BkapJ

— Roberta Metsola (@EP_President) March 31, 2022

Roberta Metsola a fost aleasă preşedinte a Parlamentului European la 18 ianuarie şi va fi primul lider al unei instituţii europene care va vizita capitala Ucrainei de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie.

Înaintea ei, premierii polonez, ceh şi sloven s-au deplasat la Kiev, în 15 martie. Mateusz Morawiecki, Petr Fiala şi Janez Jansa s-au întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski şi cu premierul Denis Şmigal

Trupele ruse au părăsit centrala nucleară de la Cernobîl pe care o ocupaseră de la 24 februarie, dar au luat şi ostatici ucraineni.

“În timp ce au plecat de la centrala nucleară de la Cernobîl, ocupanţii ruşi au luat cu ei membri ai Gărzii Naţionale, pe care îi ţineau ostatici din 24 februarie”, a anunţat agenţia de stat Enegoatom.

Nu se ştie câţi soldaţi ucraineni au fost ţinuţi ostatici de forţele ruse.

Rusia redesfăşoară soldaţi staţionaţi în Georgia pentru a consolida invazia din Ucraina, conform raportului publicat de Ministerul britanic al Apărării.

“Între 1.200 şi 2.000 dintre aceşti soldaţi ruşi sunt reorganizaţi în 3 grupuri tactice de batalion”, a spus Ministerul Apărării din Regatul Unit în raportul său zilnic.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 31 March 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/SV5bl19zq3

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/e1x4jsAZnx

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) March 31, 2022

“Este foarte puţin probabil că Rusia intenţiona să genereze întăriri în acest fel şi acest lucru indică pierderile neaşteptate pe care le-a suferit în timpul invaziei din Ucraina”, se mai arată pe contul de Twitter al ministerului.

Rusia a anunţat că va fi activat la Mariupol un coridor umanitar pentru evacuarea civililor şi a cetăţenilor străini.

“Forţele armate ruse vor deschide un coridor umanitar de la Mariupol la Zaporojie în 1 aprilie, începând de la ora 10.00 a Moscovei”, a precizat Ministerul rus al Apărării.

Măsura s-a luat ca urmare a “unei solicitări personale a preşedintelui francez Emmanuel Macron şi a cancelarului german Olaf Scholz către preşedintele rus Vladimir Putin”, a adăugat ministerul.

Pentru garantarea reuşitei acestei operaţiuni umanitare, se propune să se desfăşoare cu participarea directă a reprezentanţilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi ai Comitetului Internaţional al Crucii Roşii

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a transmis într-un mesaj postat la miezul nopții că armata ucraineană rezistă încă, după 36 de zile de război, deşi forţele ruseşti credeau că vor obţine o victorie rapidă. ”Stăm în picioare. Şi vom continua să luptăm”, a afirmat preşedintele.

Zelenski a postat din nou un mesaj de peste 9 minute pe reţelele sociale. ”Am îndurat de multe ori mai mult decât credea inamicul”, a afirmat preşedintele ucrainean, referindu-se la planul eşuat al armatei ruse de a cuceri Ucraina în doar câteva zile.  

”Au spus – trei sau cinci zile. Ei au crezut că acest lucru va fi suficient pentru a ne captura toată ţara. Şi deja 36”, a mai zis preşedintele. 

 Acesta anunţă că ucrainenii vor continua să lupte: ”Şi stăm în picioare. Şi vom continua să luptăm”, a mai declarat Zelenski.