În urma incidentului de la Marea Neagră, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoly Antonov, a fost convocat la Departamentul de Stat al SUA. ”Îi vom transmite ambasadorului o notă de protest, din cauza unei încălcări clare a dreptului internaţional”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington, scrie Reuters.
La finalul evenimentului, Antonov a spus că Rusia nu dorește nicio confruntare cu SUA. ”Nu dorim nicio confruntare între SUA și Federația Rusă. Suntem în favoarea unor relații pragmatice în interesul poporului SUA și cel al Federației Ruse“, a spus diplomatul.
Kremlinul a avut, marți seara, o primă reacție, după ce SUA a anunțat că un avion de vânătoare rusesc ar fi intrat în coliziune cu o dronă MQ-9 Reaper deasupra Mării Negre.
Incidentul a fost confirmat de Comandamentul Forțelor Aeriene americane din Europa și Africa, într-un comunicat oficial. Moscova infirmă total acest grav eveniment.
Ministerul rus al Apărării precizează că avioanele de luptă rusești nu au intrat în contact cu drona americană care a căzut în apele Mării Negre. Rușii spun că drona a fost manevrată de proprii piloți prea brusc, ceea ce a dus la o pierdere de altitudine și la prăbușirea în apă.
”Luptătorii ruși nu și-au folosit armele de la bord, nu au intrat în contact cu UAV (drona) și s-au întors în siguranță pe aerodromul lor de origine”, a spus ministerul apărării de la Moscova, scrie Sky News.
Incident militar în zona Mării Negre. Un avion de luptă rusesc (SU-27) a interceptat marți o dronă a forțelor aeriene americane deasupra Mării Negre, au confirmat oficialii americani, conform The Hill.
În urma evenimentului, drona a fost doborâtă. Presa americană, care îl citează pe coordonatorul pentru comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, John Kirby, anunță că președintele Joe Biden a fost informat cu privire la incident.
Potrivit Comandamentului European al SUA, incidentul a avut loc în jurul orei 7:03 (08:03, ora României). Americanii mai afirmă că, înainte de coliziune, avionul SU-27 a zburat în fața MQ-9 (drona) într-un mod ”nesăbuit, nepotrivit pentru mediu și neprofesionist”.
BREAKING: The US government reports that a Russian Su-27 jet has collided with a U.S. MQ-9 Reaper drone over the Black Sea. Details:
– The SU-27 jet hit the propeller of the American drone
– The incident took place in international airspace over international waters.
– The… https://t.co/gDaY3TPRcA pic.twitter.com/hIDFt93It5— Brian Krassenstein (@krassenstein) March 14, 2023
”La aproximativ 7:03 AM (CET), una dintre aeronavele rusești Su-27 a lovit elicea MQ-9, determinând forțele americane să doboare MQ-9 în apele internaționale. De câteva ori înainte de coliziune, Su-27-urile au aruncat combustibil și au zburat în fața lui MQ-9 într-o manieră nesăbuită, nesănătoasă din punct de vedere ecologic și neprofesională.
Acest incident demonstrează o lipsă de competență, pe lângă faptul că este nesigur și neprofesionist”, a declarat generalul american James B.Hecker, comandantul Forțelor Aeriene din Europa și Africa, conform BBC.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că existența Rusiei ca țară depinde de războiul din Ucraina. Adresându-se lucrătorilor de la o fabrica de avioane, Putin a repetat afirmațiile că Occidentul vrea să distrugă Rusia. El a acuzat anterior Occidentul că folosește Ucraina ca mijloc de a-i provoca Rusiei o „înfrângere strategică”.
„Pentru noi nu este o sarcină geopolitică, ci sarcina supraviețuirii statalității ruse, creând condiții pentru dezvoltarea viitoare a țării și a copiilor noștri”, a subliniat liderul rus. El susține că economia Rusiei s-a consolidat după impunerea sancțiunilor. El a salutat ceea ce a numit noua „suveranitate economică” și a spus că sistemele financiare ale Rusiei sunt mai bune, în ciuda așteptărilor occidentale că se vor prăbuși.
„S-a dovedit, pentru mulți dintre noi, și cu atât mai mult pentru țările occidentale, că bazele stabilității Rusiei sunt mult mai puternice decât credea oricine”, le-a spus Putin lucrătorilor de la unitatea de producție de elicoptere.
„Ne-am sporit de multe ori suveranitatea economică. La urma urmei, pe ce conta inamicul nostru? Că ne vom prăbuși în două-trei săptămâni sau într-o lună”, a mai spus el. Comentariile lui Putin vin după ce Bloomberg a dezvăluit că Rusia a stocat 66 de miliarde de lire sterline în străinătate în ultimul an, în ciuda sancțiunilor.
Fermierii din Bulgaria protestează împotriva importului de grâu ieftin din Ucraina și avertizează asupra problemelor legate de importul de semințe de floarea soarelui. Producătorii din trei regiuni bulgare care au participat la proteste au declarat pentru postul de stat BNT că grâul autohton nu poate concura cu importurile din Ucraina, care sunt cu aproximativ 30 la sută mai ieftine.
“Piața s-a prăbușit, silozurile sunt pline”, a declarat coordonatorul protestului, Dimităr Dimitrov, adăugând că probleme similare au fost cauzate de importul de semințe de floarea soarelui mai ieftine din Ucraina.
Fermierii au folosit tractoare și combine pentru a bloca o autostradă importantă din nordul Bulgariei care leagă orașul Ruse de interiorul țării.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că țara sa ar putea trimite avioane de luptă MiG în Ucraina în următoarele 4-6 săptămâni, relatează The Guardian. Aliații occidentali au trimis până acum cantități semnificative de arme în Ucraina, dar au refuzat să trimită avioane de luptă.
Polonia a declarat anterior că ar fi pregătită să trimită avioane de luptă cu condiția ca aceasta să fie o acțiune a unei coaliții mai largi de aliați occidentali. Sprijinul polonez pentru Kiev a fost până acum foarte important pentru a-i convinge pe aliații europeni să doneze Ucrainei arme grele.
Acest lucru a fost cel mai bine demonstrat în timpul înființării așa-numitei „coaliții de tancuri”, când Polonia a reușit să convingă Germania să promită că va trimite tancuri Leopard 2 și să permită altor țări să reexporte acele tancuri de fabricație germană, în Ucraina.
Războiul declanșat de Putin în urmă cu 384 de zile în Ucraina se duce în aceste zile în special zona de est și de sud-est a statului vecin. Zilnic, sute sau chiar mii de soldați, din ambele tabere, cad răpuși de gloanțe și de bombe pe frontul din Donbas.
Ucraina luptă din răsputeri să nu piardă controlul în Donețk. Bahmutul rezistă de luni întregi asaltului puternic al rușilor. De la Kiev, Volodimir Zelenski admite că soarta țării sale depinde în mare măsură de rezultatul bătăliilor din Donbas.
În mesajul său zilnic către popor, liderul ucrainean a făcut declarații extrem de radicale. Zelenski nu s-a ferit în a spune că viitorul Ucrainei depinde de rezultatul bătăliilor care se dau în punctele-cheie din estul țării, potrivit Sky News.
”Este foarte greu în est, foarte dureros. Trebuie să distrugem puterea militară a inamicului. Și o vom distruge”, a declarat Zelenski, în discursul său video adresat luni seară națiunii.
Apoi a adăugat: ”Bilohorivka și Marinka, Avdiivka și Bahmut, Vuhledar și Kamianka – și în alte locuri se decide ce fel de viitor vom avea. Acolo se luptă pentru viitorul tuturor ucrainenilor”.
În același mesaj, Zelenski a vorbit și despre un alt pericol care pândește la fiecare metru pătrat. Președintele țării vecine a punctat eforturile de deminare și problemele din agricultură.
El a afirmat că peste 170.000 de kilometri din Ucraina reprezintă în continuare un pericol din cauza minelor rusești plantate și a munițiilor neexplodate. O mare parte din aceste terenuri sunt folosite de agricultori.
”Al doilea sezon de cultivare, din timpul războiului pe scară largă, a început deja. Anul trecut, eforturile eroice ale fermierilor noștri și ale tuturor lucrătorilor din sectorul agricol au făcut posibilă păstrarea producției agricole ucrainene și a rolului global al Ucrainei ca garant al securității alimentare”, a afirmat acesta.
În prima zi a săptămânii, Uniunea Europeană a prelungit până pe 15 septembrie sancţiunile pe care le-a impus persoanelor şi entităţilor ruse. Măsurile vin după anexarea ilegală a Crimeei şi invazia din Ucraina. De notat că aceste sancţiuni îl includ şi pe preşedintele Vladimir Putin.
Tuturor persoanelor şi entităţilor sancţionate le-au fost îngheţate bunurile şi activele în UE. În plus, li s-a interzis intrarea pe teritoriul comunitar. De la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022, UE a aprobat 10 pachete de sancţiuni contra Kremlinului.