Război în Ucraina, ziua 40. Scene șocante. Cameră de tortură descoperită la subsolul unui sanatoriu de copii din Bucea. Kuleba: Atrocitățile din Mariupol, mult mai grave decât cele din Bucea

Forțele de ordine ucrainene au descoperit o cameră de tortură în subsolul unui sanatoriu de copii din Bucea, folosit de soldații lui Vladimir Putin pentru a-i tortura pe civilii din oraș, anunță Ukrinform. Anunțul a fost făcut de Procurorul General al Ucrainei într-o postare pe Facebook. 

„Procurorii și polițiștii din Kiev au descoperit o cameră de tortură la Bucea. Poliția a găsut cadavrele a cinci bărbați cu mâinile legate la spate în subsolul sanatoiului. Militarii Rusiei au torturat oameni neînarmați și apoi i-au ucis”, se arată în declarația autorităților. 

Procurorul General a adăugat că anchetaorii desfășoară investigații la această oră și că se fac toate eforturile pentru a se stabili cu exactitate circumstanțele în care au fost comise toate crimele de război în care a fost implicată armata Rusiei, pentru ca cei vinovați să fie trași la răspundere. 

Mai devreme, un raport arăta că orașele Irpin, Bucea, Gostomel și întreaga regiune Kiev au fost eliberate de invadatorii ruși și că armata ucraineană, care a intrat în aceste orașe, a găsit zeci de victime civile ale crimelor de război ale Rusiei. 

Printre victime s-au aflat femei violate pe ale căror cadavre militarii Kremlinului au încercat să le ardă, oficiali, copii și bătrâni uciși, precum și dovezi ale faptului că au fost torturați, legați și apoi împușcați în cap. 

Cel puțin 1.430 de civili au fost uciși și alți 2.097 au fost răniți de la începutul invaziei trupelor Federației Ruse în Ucraina, pe 24 februarie, potrivit Înaltului Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, (OHCHR), anunță Ukrinform.

Potrivit raportului (OHCHR), printre victimele civile se numără 297 de bărbați, 202 femei, 22 de fete și 40 de băieți, precum și 59 de copii și 810 adulți al căror sex nu a putut fi determinat. 

Printre răniți se numără 248 de bărbați, 189 de femei, 42 de fete și 38 de băieți, precum și 98 de copii și 1.482 de adulți al căror sex nu este cunoscut. 

ONU subliniază că majoritatea civililor au murit din cauza folosirii proiectilelor explozive cu impact pe scară largă, inclusiv prin bombardamente de artilerie grea și rachete.

OHCHR consideră că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauza informațiilor primite din zone cu lupte intense, de unde informațiile ajung cu întârziere și încă nu au putut fi confirmate. 

Cele mai mari îngrijorări privesc orașele Mariupol and Volnovaka, din regiunea Donețk, Izium, din regiunea Harkiv, Popasna, din regiunea Luganskși Irpin, din regiunea Kiev, unde sunt raportate numeroase victime printre civili. 

Departamentul de Stat al SUA susține trimiterea de echipe multinaționale de investigatori care să strângă probe din regiunile eliberate de sub ocupația Rusiei din Ucraina, echipe cerute de autoritățile de la Kiev. 

Scopul este urmărirea penală a faptelor de crimă de război și a responsabilităților Rusiei în această privință, a mai spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

„Cei responsabili pentru aceste atrocități trebuie să dea socoteală, la fel și cei care au ordonat masacrele și ororile”, a mai spus oficialul. 

„Nu pot și nu vor acționa cu impunitate”, a adăugat acesta.

Acesta a mai spus că Statele Unite au urmărit și documentat atrocitpățile și vor împărtăși aceste dovezi cu cu instituțiile care cercetează și care îi vor tage la răspundere pe cei vinovați. 

Franța a anunțat, în urmă cu scurt timp, că se alătură Germaniei și altor țări europene în decizia de a expulza personalul diplomatic al Rusiei. Anunțul a fost făcut de ministrul francez de externe, care nu a precizat câți diplomați ruși vor fi expulzați. 

„Acțiunile lor sunt împotriva intereselor noastre de securitate națională”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe al Franței. „Mișcarea face parte dintr-o inițaitivă Europeană”, se mai arată în document. 

Potrivit agenției franceze de presă AFP, citată de BBC, surse apropiate de ministerul francez de externe au declarat că ar fi vorba despre 35 de persoane din personalul diplomatic al Ambasadei Rusiei la Paris. 

Decizia Franței survine la puțin timp după ce Germania a decis să expulzeze 40 de diplomați ruși, în urma apariției informațiilor cu privire la atrocitățile comise de militarii Rusie la Bucea, unde au fost găsite gropi comune, cadavre pe străzi, execuții sumare și persoane violate sau torturate.

Ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba a declarat, în cursul unei convorbiri cu omologul său britanic, Liz Truss, că atrocitățile comise de invadatorii ruși la Mariupol sunt mult mai grave decât ceea ce a văzut lumea întreagă la Bucea, orășelul de lângă capitala Kiev.

Ministrul britanic de externe a vorbit despre un nou val de sancțiuni mult mai dure din partea Londrei și aliaților săi contra Moscovei, în încercarea de a îngreuna și mai mult efortul de război al lui Putin, dar și despre excluderea din Consiliul European pentru Drepturile Omului a Rusiei după crimele comise la Bucea.

Kuleba i-a spus ministrului Britanic Liz Truss că G7 și Uniunea Europeană ar trebui să se întrebe dacă mai este moral să facă afaceri cu Moscova, de exemplu cumpărând resurse energetice, și că cei care vor continuarea relațiiloc comerciale cu Rusia ar trebui să viziteze Ucraina pentru a vedea cu ochii lor atrocitățile comise de armatele lui Vladimir Putin.

Iar despre ororile de la Bucea, Dmitri Kuleba a spus că sunt „doar vârful aisbergului”. „Pot să vă spun, fără exagerare, dar cu mare durere, că situația din Mariupol este mult mai rea”.

Un nou val de sancțiuni contra Federației Ruse ar putea fi impus în următoarele zile, după apariția imaginilor cu atrocitățile comise de armatele lui Vladimir Putin la Bucea.

Noile sancțiuni europene ar putea include măsuri care să vizeze sectorul energetic al Rusiei, potrivit comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni.

„Nimic nu este exclus, și acum acest lucru este mai adevărat ca niciodată”, a declarat comisarul, înainte de întâlnirea miniștrilor de finanțe din eurozonă.

Anterior, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut noi sancțiuni contra exporturilor de cărbune și petrol din Rusia, arătând că mass-media din Franța a prezentat „indicații clare ale unor crime de război”. El nu a vorbit însă de sancțiuni contra exporturilor de gaze naturale, domeniu în care Rusia asigură 40% din necesarul european. 

Reacțiile internaționale la atrocitățile comise de armatele lui Putin la Bucea, lângă Kiev, continuă să apară. Germania a expulzat 40 de diplomați ai Rusiei, din cauza măcelului comis în Ucraina, unde sute de civili au fost uciși cu bestialitate și lăsați pe străzi.

Ministrul de externe Annalena Baerbock a adăugat că Germania își va crește ajutorul militar trimis forțelor armate ucrainene. 

La Bucea, un mic orășel de lângă capitală, zonă recucerită de armata ucraineană după retragerea rușilor care încercau să cucerească Kievul, a fost descoperit un adevărat masacru contra civililor. Circa 300 de persoane au fost ucise, multe cadavre au fost lăsate pe străzi, iar în pivnițe au fost descoperite cadavrele unor persoane torturate. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vorbește la această oră în fața Parlamentului României. Anterior, președintele ucrainean a fost introdus de președinții Sebatului, Florin Cîțu, și cel al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, iar deputatul minorității ucrainene a cerut un moment de reculegere pentru victimele invaziei Rusiei.

Președintele ucrainean a prezentat imagini ale atrocităților comise de armatele lui Vladimir Putin, cu cadavre lăsate pe străzi, în orașul Bucea, de lângă Kiev.

„Denumirea orașului Bucea va rămâne în istoria lumii. Până în prezent știm de peste 300 de oameni omorâți la Bucea, civili nevinovați. (…) Moartea a cât mai mulți oameni din Ucraina este de dorit pentru ei, și acolo se exprimă poziții oficiale. Vreau să mă înțelegeți corect, ei nici măcar nu se ascund, dacp poporul nostru nu s-ar fi apărat, ce s-a întâmplat la Bucea s-ar fi întâmplat pe tot teritoriul Ucrainei”.

Citește pe larg: Președintele Volodimir Zelenski se adresează Parlamentului României: „Ce au făcut rușii la Bucea, ar fi făcut în întreaga Ucraină dacă nu ne apăram”

Trupele Rusiei au lovit orașul ucrainean Mikolaiv cu muniție cu fragmentație, interzisă prin Convenția de la Geneva, a anunțat primarul Oleksandr Senkevci.

„Bombe cu fragmentație, din nou. Stați departe de geamuri. Vă voi da mai multe informații mai tîrziu”, a scris Senkevici pe Telegram, în cursul zilei de luni. 

El a cerut, de asemenea, locuitorilor orașului, să nu facă publice fotografii sau filme cu locurile vizate de aceste bombardamente. 

Mai multe cartiere rezidențiale și clădiri ale serviciilor sociale din Mikolaiv au fost lovite luni dimineața, pe 4 aprilie. Iar pe 3 aprilie, o persoană a fost ucisă și alte 14 au fost rănite în urma unui atac cu rachete asupra orașului.

Austria nu susține un embargo asupra gazelor din Rusia, iar CEO-ul Deutsche Bank a avertizat asupra „teribilelor consecințe” ale unei interziceri a importurilor de energie din Rusia asupra economiei Germaniei. 

Ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg a declarat, citat de Bloomberg, preluată de Unian, că nu susține un embargo energetic asupra Rusiei și că Uniunea Europeană are alte opțiuni punitive contra regimului Putin. Anunțul ministrului de externe este o afirmare explicită a poziției Austriei cu privire la energia din Rusia. 

Și asta cu toate că, potrivit Bloomberg, Austria este unul dintre cei mai mari producători de energie verde. Dar gazele acoperă circa un sfert din necesarul energetic al economiei austriece, iar importurile din Rusia reprezintă 80% din totalul gazului folosit de Austria.

De cealaltă parte, Christian Seving, CEO al Deutsche Bank, s-a alăturat unei lungi liste de politicieni din Germania care se opun unui embargo asupra importurilor energetice din Rusia. Potrivit lui Seving, care este, alături de Putin, membru al Fundației rusești Roscongress, Germania se confruntă deja cu o inflației rapidă și că „o viitoare deteriorare este de așteptat dacă importurile de gaze naturale și petrol din Rusia sunt oprite”. 

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, l-a calificat din nou drept criminal de război pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și a cerut ca liderul de la Kremlin să fie judecat pentru crimele de la Bucea. 

În orașul de lângă capitala Kiev au fost descoperite trupuri lăsate în stradă ale civililor uciși de armatele Rusiei, iar într-o puvniță au fost descoperite cinci cadavre, printre care al unui bărbat cu mâinile legate și împușcat. Iar mărturiile localnicilor despre atrocitățile Rusiei au șocat întreaga lume.

Președintele Joe Biden a declarat: „Ceea ce se întâmplă la Bucea este scandalos, și toată lumea a văzut asta. Trebuie să continuăm să trimitem Ucrainei armele de care are nevoie ca să lupte. Și trebuie să strângem toate detaliile pentru a putea ancheta crimele de război”. 

El a mai spus că vor fi adoptate noi sancțiuni contra Rusiei, din cauza acestor atrocități, pe care Moscova le neagă. 

Reamintim că președintele Biden l-a calificat pe Putin drept criminal de război în urmă cu mai bine de o săptămână, în timpul vizitei în Polonia, iar unii politicieni și specialiști au considerat declarația forțată.  

Reacția fostului cancelar al Germaniei, Angela Merkel, la oferta de a merge la Bucea pentru a vedea atrocitățile comise de armatele Rusiei, arată că elita occidentală încă trăiește într-o iluzie periculoasă, consideră consilierul prezidenșial ucrainean Mihailo Podoliak. 

„Reacția doamnei Merkel la oferta de a vedea atrocitățile Rusiei de la Bucea indică faptul că elita occidentală trăiește încă sub o periculoasă iluzie. O posibilă soluție ar fi să le trimitem politicienilor europeni documente fotografice despre masacrul din Bucea și concluziile expertizelor medico-legale”, a scris Podoliak pe Twitter. 

Mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a invitat-o pe fosta cancelară Angela Merkel și pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy să viziteze Bucea pentru „a vedea la ce au condus concesiile politice făcute Rusiei”.

Ulterior, un purtător de cuvânt al Angelei Merkel a declarat că fostul cancelar „își susține decizia în legătură cu summitul NATO de la București, din 2008”. Cât despre vizita la Bucea, Angela Merkel nu a răspuns în niciun fel.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, în timpul vizitei la Bucea, orașul în care au fost descoperite unele dintre cele mai oribile crime făptuite de armatele lui Putin contra civililor, despre umanitatea locuitorilor, care în ciuda suferințelor și traumelor trăite, au avut grijă să hrănească animalele rămase fără stăpâni. 

„Este o trăsătură caracteristică a poporului nostru, cred, să trateze animelele ca pe oameni. Dar puteți vedea aici ce i-au făcut acestui oraș modern. Este caracteristic soldaților Rusiei, să trateze oamenii mai rău decât pe animale. Este un adevărat genocid, ce vedem azi aici”, a spus Zelenski.

El a criticat Rusia pentru că a sabotat negocierile de pace din Turcia, spunând că asta nu poate decât să agraveze lucrurile. „În fiecare zi, armata noastră ajunge în zonele anterior ocupate, și putem vedea ce s-a întâmplat. Zi după zi, găsim cadavre în beciuri, oameni torturați, oameni uciși”, a mai spus președintele.

Moscova a respins informațiile cu privire la crimele contra civililor din Ucraina. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să trimită echipe de investigatori care să lucreze alături de cei ucraineni la anchetarea crimelor de război produse de invadatorii Rusiei în Ucraina.

A a scris pe Twitter că a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre „crimele atroce împotriva civililor din Bucea și de peste tot dinUcraina”.

Echipele de investigatori ar urma să fie coordonate de Procurorul General al Ucrainei și să beneficieze de sprijinul poliției europene – Europol și de cel al agenției judiciare Eurojust.

Declarația vine după ce au apărut imagini șocante cu trupurile lăsate pe străzi ale unor civili ucraineni uciși de ruși la Bucea, o localitate de lângă capitala Kiev, fapt ce a dus la un val de condamnare pe plan internațional a Rusiei.

I spoke with President @ZelenskyyUa about the atrocious murder of civilians in Bucha and elsewhere in Ukraine.

The EU is ready to send Joint Investigation Teams to document war crimes in coordination with the Ukrainian Prosecutor General.@Europol and @Eurojust will support.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 4, 2022

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, cel puțin 18 jurnaliști au fost uciși, 3 sunt dispăruți fără urmă, 8 au fost răpiți și 13 au fost răniți, potrivit unui comunical al Ministerului Culturii și Informațiilor din Ucraina, citat de Interfax.

„Munca jurnaliștilor în timpul unui război este o linie a frontului. Reprezentanții presei sunt, adesea, nu doar prezenți fizic pe front pentru a relata evenimentele, dar și luptători în războiul informațional. Astăzi ei arată lumii minciunile absurde ale Kremlinului. Apreciem contribuția lor la lupta pe frontul informațional contra inamicului sângeros”, a declarat ministrul culturii.

Potrivit procurorului general ucrainean, Rusia a comis 74 de infracțiuni contra jurnaliștilor, dintre care 19 erau cetățeni ai altor state: Marea Britanie – 5, Cehia – 2, SUA -2, Danemarca – 2, Emiratele Arabe Unite – 2, Rusia – 2, Irlanda – 1, Elveția – 1, Franța – 1, Lituania – 1.

De asemenea, 18 jurnaliști (15 bărbați și 3 femei) au fost uciși, 8 persoane (4 bărbați și 4 femei ) au fost răpiți, , 13 au fost răniți, 3 sunt dispăruți fără urmă și 15 jurnaliști au fost supuși unor presiuni pentru intimidare.

În plus, au fost 7 bombardamente asupra unor instituții de presă, printre care distrugerea de turnuri de televiziune, stații radio și TV, precum și 22 de blocări sau atacuri cibernetice.

„Ucraina cooperează cu instituții internaționale de apărare a drepturilor omului și trimite zilnic informări cu privire la crimele și infracțiunile ocupanților ruși contra jurnaliștilor care acoperă linia frontului”, se mai arată în raport.

 Ministrul a promis că toate infracțiunile contra jurnaliștilor vor fi cercetate și pedepsite și a transmis condoleanțe familiilor și prietenilor celor morți.

Berlinul nu va impune imediat un embargo asupra energiei din Rusia, în ciuda atrocităților comise de armatele lui Vladimir Putin în Ucraina, a anunțat ministrul energiei din Germania, Robert Habeck.

El a spus, în schimb, că cea mai mare economie din Uniunea Europeană caută soluții pentru a renunța la importurile de energie din Rusia. 

„Facem eforturi similare unui embargo, prin măsuri care lovesc zi de zi în Putin. Suntem pe un curs bun , iar săptămâna aceasta vom face și mai multe progrese”, a mai spus Robert Habeck, citat de BBC. „Facem eforturi către independența de gazele, cărbunii și petrolul din Rusia”, a adăugat ministrul. 

Habeck a spus că, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, 35% din petrolul de care Germania are nevoie venea din Rusia, în timp ce acum mai importă doar 25%, iar dependența de gazul rusesc a scăzut de la 55% la 40%. Iar din cazua atrocităților comise la Bucea și în multe alte locuri din Ucraina, noi sancțiuni contra Rusiei vor fi impuse în această săptămână, a mai spus ministrul, german al energiei. 

Comandamentul trupelor Rusiei își pregătește forțele pentru o operațiune militară de amploare în estul Ucrainei, iar unități suplimentare sunt în prezent regrupate și deplasate în acest scop, a anunțat serviciul de presă al Statului Major al Armatei ucrainene. 

„Comandanții inamicilor, în pregătirea unei operațiuni ofensive în estul țării, deplasează elemente ale unei construcții operaționale și construiesc o nouă structură de control. Trupele de ocupație se regrupează și încearcă să-și îmbunătățească situația tactică în câteva zone din sudul Ucrainei”, se arată în informarea Statului Major.

Formarea și relocarea de structuri de atac ale Federației Ruse pentru a participa la operațiuni ofensive continuă, mai spune Armata Uccrainei, iar în direcția Volin, unde unități ale armatei din Belarus acoperă granița, nu există schimbări. În direcția Polissia, rămân foarte probabile bombardamente aeriene și cu rachete asupra infrastructurii civile, folosindu-se aeroporturile din Belarus. 

„Există o mișcare a trupelor din Districtul Militar Est și a parașutiștilor din Belarus. Deplasarea armelor și trupelor se face cu avionul sau pe calea ferată. Potrivit informațiilor disponibile, unități separate ale armatelor 35 (Belogorsk) și 36 (Ulan-Ude) din Districtul Militar Est se află în zona localităților Rechița și Yampol (din regiunea Gomel din Belarus)” mai arată Statul Major al Armatei Ucrainei. 

„În direcția Siverske, inamicul și-a retras complet unitățile aparținând Districtului Militar Central spre regiunea Kursk. iar în direcția Slobojanske, inamicul continuă blocada la Harkiv, la fel și atacurile de artilerie asupra orașulul în timp ce își regrupează trupele. De asemene, își întărește apărarea aeriană pentru Belgorod și concentrările de trupe din direcția Harkiv”.

Rusia folosește, de asemenea, drone de recunoaștere pentru a afla poziția armatei ucrainene în zona localității Barvenkove și încearcă să refacă podul de la Siversky, lângă Izium. Iar la Brajkivka, rușii au încercat, fără succes, o operațiune de recunoaștere. Atacurile aeriene și cu rachete asupra civililor la Harkiv rămân foarte probabile, mai anunță Statul Major, și se pregătește o ofensivă în direcția Sloviansk.

În direcțiile Donețk și Tavriske, inamicii se concentrază în zonele Rubijne și Popasna și pregătesc ofensiva la Severodonețk, precum și cucerirea completă a orașului Mariupol, bombardat și astăzi, din nou, și unde se duc încă lupte de stradă.

În același timp, mai spune conducerea militară a Ucrainei, inamicii au încheiat regruparea și înlocuirea unităților care-și pierduseră capacitatea ofensivă.

Armata ucraineană a respins trupele ruse la Pivdenni Bug direction, în regiunea Kerson, în timp ce drone rusești au efectuat o recunoaștere aeriană la Mikolaiv. Iar în Marea Neagră, operațiunile au foost reduse din cauza furtunii. 

Decretul prin care sunt introduse restricţii privitoare la vize pentru cetăţenii ţărilor considerate de Moscova „neprietenoase”, ca reacție la sancţiunile impuse Kremlinului din cauza invaziei din Ucraina, a fost semnat de preşedintele Federației Ruse, Vladimir Putin. 

Actul normativ intră în vigoare luni, 4 aprilie, și suspendă regimul simplificat de eliberare a vizelor de intrare în Rusia pentru cetățenii unora dintre statele din Uniunea Europeană şi alte țări de pe continent, printre care Norvegia, Danemarca, Elveţia, şi Islanda.

În plus, Ministerului de Externe şi alte organisme vor trebui să decidă introducerea de restricţii individuale de intrare în Rusia pentru „cetăţenii străini şi apatrizii care comit acţiuni neprietenoase împotriva Rusiei, a cetăţenilor săi sau a persoanelor juridice ale ţării”, mai prevede decretul semnat de Putin, potrivit Reuters, preluată de News.ro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Bucea, unde cadavrele a sute de civili au fost găsite împrăştiate pe străzi, după ce forţele ruse s-au retras. Liderul ucrainean a precizat că ”Ucraina trebuie să aibă pace. Suntem în Europa, în secolul 21. Vom continua eforturile diplomatice şi militare”.

Zelenski a inspectat drumul pe care o coloană rusă a fost prinsă în ambuscadă şi a vorbit cu localnicii. El a reiterat că Rusia a comis crime de război şi genocid în Ucraina.

Întrebat de reporterii BBC dacă se mai poate negocia pacea cu Rusia, el a spus: ”Da, pentru că Ucraina trebuie să aibă pace. Suntem în Europa, în secolul 21. Vom continua eforturile diplomatice şi militare”

Grecia condamnă fără echivoc atrocităţile care au avut loc la Bucea, Ucraina, unde au fost descoperite pe străzi mai multe cadavre ale civililor după ce forţele ruse s-au retras, şi cere pedepsirea celor responsabili de ”crimele oribile”.

Ministerul grec al Afacerilor Externe a descris scenele care înfăţişau cadavrele civililor împrăştiate pe străzile Bucei drept ”crime oribile comise în timpul retragerii forţelor de ocupaţie ruse, împotriva civililor ucraineni neînarmaţi”, potrivit unui comunicat al instituţiei.

”Cei responsabili pentru aceste crime trebuie traşi la răspundere. Solicităm cercetarea imediată a crimelor şi pedepsirea celor responsabili”, se mai arată în comunicat.

Totodată, ministrul grec de Externe Nikos Dendias a anunţat că etnicii greci din Ucraina vor fi evacuaţi prin Odesa, unde Consulatul Greciei şi-a reluat operaţiunile.

”Funcţionarea Consulatului va facilita distribuirea ajutorului umanitar pentru întreaga populaţie a oraşului”, a mai zis acesta. 

De asemenea, va ajuta la ”crearea culoarelor pentru evacuarea grecilor din diaspora, dacă se consideră necesar, din orice parte a Ucrainei prin Odesa”, a continuat el, şi a subliniat ”prezenţa istorică” a Greciei în oraş.

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe liderul ungar Viktor Orban pentru victoria în alegerile legislatve, anunţă Kremlinul, şi şi-a exprimat speranţa unei consolidări a relaţiilor Moscovei cu Budapesta.

”Şeful statului rus s-a declarat sigur că, în pofida unei situaţii internaţionale dificile, dezvoltarea viitoare a relaţiilor bilateriale şi partaneriatului (între Moscova şi Budapsta) vor corespunde interselor popoarelor Rusiei şi Ungariei”, anunţă într-un comunicat preşedinţia rusă.

Vladimir Putin şi Viktor Orban întreţin relaţii amicale de mult timp, în pofida multor crize între Moscova, pe de o parte, şi Uniuniea Europeană (UE) şi NATO pe de altă parte, două organizaţii în care Ungaria este membră.

La începutul lui februarie, în plină criză, înainte invazia Ucrainei de către Rusia, Viktor Orban s-a întâlnit tête à tête cu Vladimir Putin, la Moscova, şi şi-a afişat complicitatea cu liderul de la Kremlin.

De altfel, Ungaria a fost prima ţară din UE care a folosit vaccinul rus împotriva COVID-19 Sputinik V. Mai mult decât atât, de la începutul ”operaţiunii militare speciale” a lui Putin în Ucraina, Orban a refuzat să livreze arme Kievului şi să ia în calcul sancţiuni care priva Ungaria de gaze naturale şi petol ruseşti preţioase

Un culoar umanitar din oraşul portuar ucraunean Mariupol urmează să fie operaţional luni. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Irina Vereşciuk.

”Drumul va funcţiona pentru transport privat. În total 15 autobuze de evacuare au plecat deja de la Zaporojie către Mariupol”, a transmis Vereşciuk.

Şapte autobuze însoţite de o delegaţie a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) au ajuns duminică la Manhuş, precizează ea, iar delegaţia CICR vrea să continue drumul de la Manhuş la Mariupol, împreună cu autobuzele.

În cazul în care CICR ajunge la Mariupol cu autobuzele, ar avea loc prima evacuare organizată din acest oraş bombardat intensiv.

”Vom continua să evacuăm oameni de la Severodoneţk, Popasna, Lîsîceansk, Rubijne şi din satul Nîjnie din regiunea Lugansk, localităţi situate în estul Ucrainei în care au loc confruntări armate şi bombardamente intensive”, a mai zis Vereşciuk.

”Ocupanţii încalcă în mod constant armistiţiul şi trag în convoiae umanitare în regiunea Lugansk. Poliţişti, militari şi şoferi curajoşi ajută locuitori să evacueze, conduşi de şeful administraţiei Lugansk”, declară ea.

Conducerea Parlamentului discută, în Birourile reunite, scrisoarea din partea Ambasadei Ucrainei în România prin care este confirmată disponibilitatea părţii ucrainene de a desfăşura evenimentul în data de 4 aprilie 2022, orele 19:00, respectiv discursul video al preşedintelui Volodimir Zelenski în faţa plenului reunit.

Pe ordinea de zi a şedinţei BPR se află un memorandum intern privind Discursul Preşedintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, în Parlamentul României şi scrisoare din partea Ambasadei Ucrainei în România prin care este confirmată disponibilitatea Părţii Ucrainene de a desfăşura evenimentul în data de 4 aprilie 2022, orele 19:00. 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, afirma că la 12.30 va avea loc o şedinţă a Birourilor reunite ale Parlamentului, unde aşteaptă fie o solicitare pentru acest discurs din partea Ambasadei Ucrainei sau o informare din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat, luni, că, la ora 19.00, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va adresa Parlamentului României, o solicitare în acest sens urmând a fi discutată în cursul zilei în BPR.

Opt persoane au fost ucise, iar alte 34 au fost rănite în bombardamente ale forţelor ruse la Oceac şi Mîkolaiv, în sudul Ucrainei.

Informația a fost anunțată de parchetul ucrainean. ”Din cauza bombardamentelor inamicului, şapte locuitori de la Oceac au fost ucişi, iar alţi 20 (au fost) răniţi. În oraşul Mîkolaiv, o persoană a fost ucisă, iar alte 14 au fost rănite, inclusiv un copil”, s-a arătat într-un comunicat.

Potrivit parchetului, tiruri ale forţelor ruse au avariat locuinţe şi infrastructură civilă, dar şi vehicule.

Mîkolaiv, un oraş-cheie pe drumul către Odesa, cel mai mare port ucrainean, a fost bombardat intensiv atunci când armata rusă a încercat să cucerească acest oeaş – cu 475.000 de locuitori înainte de război – însă în zadar.

Portul Oceac, cu 15.000 de locuitori, situat la malul Mării Negre, a fost una dintre primele ţinte ale invaziei ruse, la 24 februarie.

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a solicitat Curţii Penale Internaţionale să ancheteze uciderea unor civili la Bucea, la nord-vest de Kiev.

”Profit de această ocazie şi îndemn Curtea Penală Internţaională (CPI) şi organizaţii internaţionale să trimită misiuni internţaionale la Bucea şi în alte oraşe eliberate pentru a culege, în cooperare cu cooperare cu autorităţi ucranene, probe ale acestor crime de război”, a îndemnat Kuleba într-un mesaj postat pe reţele de socializare

El acuză trupe ruse de faptul că au ucis civili ucraineni ”de furie”, pe timpul ocupaţiei şi retragerii de la Bucea.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat, la rândul său, la o ”investigaţie independentă” la Bucea, pe care o consideră ”esenţială”.

”Sunt profund şocat de imagini cu civili ucişi la Bucea”, a denunţat într-un comunicat Guterres.

”Este esenţial ca ca o investigaţie independentă să stabilească vinovaţii”, a subliniat el.

O groapă comună a fost descoperită la Bucea, la perferia Kievului.

Cadavre au fost îngropate în incinta Bisericii Sf. Andrei în primele zile ale războiului, au declarat mai mulți locuitori pentru CNN.

Jurnalişti acestei televiziuni spun că au văzut zeci de cadavre în saci de plastic în groapa comună, unele dintre ele acoperite în parte.

Locuitori au declarat însă că alte cadavre au fost deja îngropate acolo şi că este vorba despre civili ucişi în confruntări armate la Bucea.

Aproximativ 150 de cadavre au fost îngropate acolo. Până la 300 de victime ar putea fi îngropate în această groapă comună, a estimat și primarul din Bucea.

CNN scrie că nu a putut să verifice acest bilanţ ori identitatea sau naţionalitatea cadavrelor din groapa comună.

La Bucea au avut loc unele dintre cele mai aprige confruntări armate de la începutul războiului.

Pe străzi se află epave ale unor vehicule ruse distruse, majoritatea caselor au fost avariate, iar unele clădiri au fost distruse.

Rusia respinge aceste imagini drept false.

Poliţia de Frontieră a anunțat că 6.729 cetăţeni ucraineni au intrat în ultimele 24 de ore în ţară, în scădere cu 13,9 % faţă de ziua precedentă, iar de la debutul crizei din Ucraina au intrat în România 617.669 cetăţeni ucraineni.

”În data de 03.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 78.790 de persoane, dintre care 6.729 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 13,9 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.560 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 21,9 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.451 cetăţeni ucraineni (creştere cu 8,6%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.  

Sursa citată a precizat că, de la declanşarea acestei crize, până la data de 03.04.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 617.669 cetăţeni ucraineni. 

Preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron consideră că există indicii foarte clare ale comiterii unor crime de război în Ucraina, pe care le-a și condamnat.

”Armata rusă se afla la Bucea”, a mai spus acesta.

Franţa şi-a exprimat ”disponibilitatea pe lângă autorităţile ucrainene de a le asista în anchetele pe care le vor desfăşura”, anunţă Macron.

”Cele şi cei care s-au aflat la originea acestor crime trebuie să răspundă”, subliniază el.

«Les scènes vues à Boutcha sont insoutenables. Il est clair qu’il y a des indices très clairs de crimes de guerre. La justice internationale doit passer, celles et ceux qui ont été à l’origine de ces crimes devront en répondre » @EmmanuelMacron #le79Inter pic.twitter.com/3yzPQyBynN

— Ensemble Avec Emmanuel Macron 🇨🇵 #avecvous (@EnsembleEMacron) April 4, 2022

Şeful în exerciţiu al statului francez anunţă că susţine ca Uniunea Europeană (UE), a cărei preşedinţie semestrială o deţine Franţa, să impună noi sancţiuni Rusiei.

După descoperirea a sute de cadavre ale unor civili în regiunea Kiev, Macron evocă sancţiuni UE vizând petrolul şi cărbunele ruseşti.

Rusia cere o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU care să se pronunţe asupra ”provocărlor pline de ură” comise, potrivit Moscovei, de Ucraina la Bucea, unde trupe ruse sunt acuzate de atrocităţi împotriva civililor.

”În lumina provocărilor pline ură ale radicalilor la Bucea, Rusia a cerut o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, luni”, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter adjunctul ambdadorului rus la ONU Dmitri Polianski.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acuzat duminică pe liderii ruşi de ”tortură” şi ”crime”, în urma descoperirii, la Bucea, în regiunea Kiev, a unor gropi comune şi a sute de cadavre ale unor civili.

Moscova dezminte că a ucis civili.

Ministerul rus al Apărării anunţă că imagini cu cadavre pe străzle oraşului sunt ”o nouă producţie a regimului de la Kiev pentru presa occidentală”.

Un oficial din cadrul Guvernului Statelor Unite a denunţat această solicitare a Rusiei la Consiliului de Securitate al ONU.

”Rusia a recurs la acelaşi scenariu ca în Crimeea şi Alep. Obligată să apere ceea ce nu poate fi apărat (atrocităţile de la Bucea), Rusia cere o reuniune a Consliului de Securitate al ONU pentru a stinge indignarea şi a cere socoteală”, a denunţat  într-un mesaj postat pe Twitter, o reprezentantă a Agenţiei americane pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Samantha Power, o fostă ambasadoare americană la ONU.

”Nimeni nu crede acest lucru”, a subliniat ea

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit prin intermediul unei alocuţiuni înregistrate, la cea de-a 64-a ediţie a Premiilor Grammy, echivalentul Oscar pentru muzica americană, pentru a cere sprijin în favoarea ţării sale invadate de Rusia.

“Războiul. Care este exact opusul muzicii? Liniştea oraşelor în ruine şi a oamenilor ucişi”, a lansat preşedintele Zelenski, care a apărut în obişnuitul său tricou kaki, înaintea interpretării melodiei “Free” de John Legend, însoţit pe scenă de artiştii ucraineni Mika Newton şi Lyuba Yakimchuk.

“Muzicienii noştri poartă veste antiglonţ în loc de smoking. Ei cântă pentru răniţii din spitale, chiar şi pentru cei care nu pot să-i audă. Dar muzica se va face auzită în ciuda a tot”, a continuat Zelenski. 

“Ne vom apăra libertatea de a trăi, de a iubi, de a ne face auziţi. Pe pământul nostru, ne luptăm cu Rusia purtând o tăcere oribilă cu muzica voastră”, a spus şeful statului ucrainean. 

“Spuneţi adevărul despre război pe reţelele voastre de socializare, la televizor. Susţine-ţi-ne în toate modurile posibile, prin orice cu excepţia tăcerii. Şi apoi va veni pacea”, a continuat el

Forţele ruse se retrag activ din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei. Anunțul a fost făcut chiar de guvernatorul Dmitro Jiviţki.

“Săptămâna trecută am văzut o acumulare mare de trupe ale Rusiri de la Bilopillia la Konotop, în zona Konotop… Au venit noi coloane”, a precizat Jiviţki.

El a menţionat că această acumulare de echipamente militare vine în contextul acoperirii de către ruşi a retragerii soldaţilor lor. Acum coloanele au părăsit regiunea, a adăugat Jiviţki.

Regiunea Sumî se numără printre primele atacate de Rusia de la startul invaziei.

Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a anunţat că din 24 februarie şi până la 2 aprilie, la miezul nopţii, s-au înregistrat 3.455 de victime civile în Ucraina: 1.417 oameni au murit şi 2.038 au fost răniţi.

Dintre civilii ucişi, 293 sunt bărbaţi, 201 femei, 22 fete şi 40 băieţi. În plus, au murit 59 de copii şi 802 adulţi despre care nu se ştie dacă erau femei sau bărbaţi.

Printre cei peste 2.000 de răniţi se numără şi 92 de copii.

Cele mai multe victime s-au înregistrat în regiunile Doneţk şi Luhansk: 468 de morţi şi 1.036 de răniţi.

OHCHR consideră că de fapt bilanţul este considerabil mai mare, însă există întârzieri în ceea ce priveşte verificarea informaţiilor din zonele în care ostilităţile sunt intense.

Schema de plată în ruble pentru livrările de gaze naturale, impusă de preşedintele rus Vlarimir Putin, este un prototip pe care Rusia îl va extinde şi la alte exporturi majore, deoarece Occidentul a pecetluit declinul dolarului american prin îngheţarea activelor ruseşti, a spus Kremlinul.

Economia Rusiei se confruntă cu cea mai gravă criză de la prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991, după ce Statele Unite şi aliaţii săi au impus sancţiuni paralizante din cauza invadării Ucrainei de către Putin începând din 24 februarie.

Principalul răspuns economic al lui Putin până acum a fost un ordin de pe 23 martie ca exporturile de gaze ruseşti să fie plătite în ruble, însă schema le permite cumpărătorilor să plătească în moneda contractată, care este apoi schimbată în ruble de Gazprombank.

”Este un prototip al sistemului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, televiziunii de stat ruse Channel One, despre sistemul de plată în ruble pentru gaz.

”Nu am nicio îndoială că va fi extins la noi grupuri de mărfuri”, a spus Peskov.

Acesta nu a dat un interval de timp pentru o astfel de mişcare.

Peskov a spus că decizia Occidentului de a îngheţa 300 de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale a fost un ”jaf” care ar fi accelerat deja reducerea dependenţei de dolarul american şi euro ca monede de rezervă globale

Kremlinul, a spus el, dorea un nou sistem care să înlocuiască contururile arhitecturii financiare de la Bretton Woods, stabilită de puterile occidentale în 1944.

”Este evident că – chiar dacă în prezent aceasta este o perspectivă îndepărtată – că vom ajunge la un sistem nou – diferit de sistemul Bretton Woods”, a spus Peskov.

Sancţiunile Occidentului împotriva Rusiei, a spus el, ”au accelerat erodarea încrederii în dolar şi euro”.

Putin a spus că ”operaţiunea militară specială” din Ucraina este necesară deoarece Statele Unite foloseau Ucraina pentru a ameninţa Rusia, iar Moscova a trebuit să se apere împotriva persecuţiei persoanelor vorbitoare de rusă de către Ucraina.

Ucraina a respins acuzaţia lui Putin de persecuţie şi spune că acesta duce un război de agresiune neprovocat.

Oficialii ruşi au spus în mod repetat că încercarea Occidentului de a izola unul dintre cei mai mari producători de resurse naturale din lume este un act iraţional care va duce la creşterea preţurilor pentru consumatori şi va duce Europa şi Statele Unite în recesiune.

Rusia a căutat de multă vreme să îşi reducă dependenţa de moneda SUA, deşi principalele sale exporturi – petrol, gaze şi metale – au preţuri în dolari pe pieţele globale. La nivel global, dolarul este de departe cea mai tranzacţionată monedă, urmată de euro, yen şi lira sterlină

Procurorii ucraineni care anchetează posibile crime de război comise de Rusia anunţă că au găsit 410 cadavre în oraşe din zona Kiev.

Procurorul general Irina Venediktova a afirmat, după ce Ucraina a anunţat că are din nou sub control regiunea din jurul capitalei, că 140 de cadavre identificate au fost examinate.

Această reacţie vine după un val de reacţii dure împotriva Rusiei după ce în oraşul eliberat Bucea s-au descoperit pe străzi mai multe cadavre de oameni îmbrăcaţi în civil care au fost ucişi.

Pe de altă parte, în ultimele 24 de ore, la Mikolaiv, în sudul Ucrainei, o persoană a murit şi alte 14 au fost rănite într-un atac al ruşilor, a anunţat guvernatorul Vitali Kim. Printre răniţi se numără şi un adolescent de 14 ani.

De asemenea, la Rubijne, în estul Ucrainei, un om a murit şi alţi trei au fost răniţi într-un atac asupra unui spital.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat într-un nou discurs, că soldaţii ruşi care au comis atrocităţi în Ucraina sunt “criminali, torţionali, violatori şi jefuitori” care merită moartea pentru ce au făcut.

Zelenski s-a adresat mamelor soldaţilor ruşi şi liderilor Rusiei, vorbindu-le despre faptele teribile comise de armată.

“Sute de oameni au fost ucişi. Civili torturaţi, executaţii. Cadavre pe străzi. Zonă minată. Sunt minate chiar şi cadavrele!

Consecinţele jafurilor. Răul concentrat a venit pe pământul nostru. Criminali. Torţionari. Violatori. Jefuitori. Care spun că sunt armată. Şi care merită doar moartea după ce au făcut.

Vreau ca fiecare mamă a fiecărui soldat rus să vadă cadavrele oamenilor omorâţi la Bucea, la Irpin, la Hostomel. Ce au făcut ei? De ce au fost ucişi? Ce a făcut bărbatul care mergea cu bicicleta pe stradă? De ce au fost torturaţi până la moarte civili într-un oraş obişnuit, paşnic? De ce au fost femei strangulate după ce li s-au smuls cerceii din urechi? Cum a fost posibil ca femei să fie violate şi ucise în faţa copiilor? Cum a fost posibil ca trupurile lor să fie pângărite chiar şi după moarte? De ce au zdrobit trupurile oamenilor cu tancuri? Ce i-a făcut oraşul ucrainean Bucea Rusiei voastre?

Mame ale ruşilor! Chiar dacă aţi crescut jefuitori, cum au devenit ei şi măcelari? Nu se poate să nu vă fi dat seama ce este în interiorul copiilor voştri. Nu puteaţi ignora faptul că nu au nimic uman. Fără suflet. Fără inimă. Au icis deliberat şi cu plăcere.

Vreau ca liderii Federaţiei Ruse să vadă cum sunt îndeplinite ordinele lor. Astfel de ordine. O astfel de împlinire. Şi responsabilitate comună. Pentru aceste crime, pentru aceste torturi, pentru aceste braţe rupte de explozii care zac pe străzi. Pentru împuşcăturile în cap, din spate, în oameni legaţi.

Aşa va fi perceput acum statul rus. Asta este imaginea voastră.

Cultura şi aparenţa voastră umană au pierit odată cu bărbaţii şi femeile din Ucraina la care aţi venit”, a spus Zelenski.

El a precizat că a aprobat decizia de a crea un mecanism special de justiţie în Ucraina pentru anchetarea fiecărei crime a ocupanţilor pe teritoriul Ucrainei.

“Fac un apel către toţi cetăţenii noştri şi către prietenii Ucrainei din lume care se pot alătura acestei munci şi ajuta să se facă dreptate.

Este timpul să facem tot ce este posibil ca aceste crime de război ale armatei ruse să fie ultima manifestare a unui astfel de rău pe pământ.

Toţi cei vinovaţi de astfel de crime vor fi găsiţi şi pedepsiţi.

Categoric va exista un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Dar nu va fi de ajuns”, a mai spus Zelenski.

Un număr de 2.694 de oameni au fost evacuaţi prin coridoarele umanitare, în ultimele 24 de ore. Anunțul a fost făcut de vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk.

Ea a precizat că 469 de oameni din Mariupol au plecat cu propriile vehicule prin coridoarele umanitare de la Mariupol şi Berdiansk către Zaporojie.

În regiunea Luhansk, 1.467 de oameni au fost evacuaţi din Lisiceansk, Severodoneţk, Rubijne şi Kreminna.

Şapte autobuze însoţite de o delegaţie a Comitetului Internaţional al Crucii Roşii au ajuns duminică la Manhuş şi există negocieri pentru ca acest convoi să îşi continue drumul către Mariupol luni.

Un convoi cu peste 350 de persoane de la Mariupol şi Berdiansk a trecut de punctele de verificare.

Alte zece autobuze cu 408 de locuitori din Mariupol de la Berdiansk trec prin Vasilivka, a precizat Vereşciuk