Război în Ucraina, ziua 41. Antony Blinken: Crimele de război din Bucea nu sunt aleatorii, ci parte dintr-o campanie. Zelenski la ONU: „Excludeți Rusia din Consiliul de Securitate sau autodizolvați-vă!”

Ministrul de externe al Israelului a acuzat în mod explicit Rusia de crime de război, marți, în cel mai puternic comentariu împotriva Moscovei făcut de un oficial israelian, scrie Times of Israel. 

„O țară mare și puternică și-a invadat vecinul mai mic fără nicio justificare. Încă o dată, pământul este udat cu sângele civililor”, a spus Yair Lapid în timpul unei vizite în Cipru. 

„Imaginile și mărturiile din Ucraina sunt oribile. Forțele armate ale Rusiei au comis crime de război contra civililor fără apărare. Condamn cu tărie aceste crime de război”, a mai spus Lapid cu referire la atrocitățile descoperite la Bucea.

El a mai spus că războiul din Ucraina oferă oportunitatea unor noi parteneriate în energie, arătând că structura pieței de energie din Europa și Orientul Mijlociu se va schimba.

Și tot marți, premierul israelian Naftali Bennett a condamnat uciderea de civili la Bucea, dar fără să acuze Rusia sau pe altcineva de aceste atrocități. Bennett a mai spus că suferințele cetățenilor ucraineni sunt imense și a anunțat că Israelul a pregătit un spital de campanie în vestul Ucrainei. 

Până acum, Israelul a evitat să se alinieze poziției aliaților săi cu privire la invazia Rusiei din Ucraina, fiind una dintre puținele țări care are relații foarte bune cu ambele țări. Mai mult, Rusia controlează spațiul aerian din Siria, unde Israelul întreprinde diverse operațiuni contra interpușilor Iranului, fapt ce a determinat aeastă atitudine rezervată în a condamna Kremlinul, mai notează publicația.

Ministrul de externe al Federației Ruse a acuzat Occidentul că încearcă să saboteze procesul de pace și negocierile dintre Moscova și Kiev prin alimentarea „isteriei” cu privire la uciderea de civili în localitatea Bucea din Ucraina. 

Oficialii din Ucraina și din toate țările occidentale au declarat că există informații clare cu privire la crimele de război comise de trupele invadatoare ale lui Vladimir Putin.

Dar Moscova a respins aceste acuzații, pe care le-a calificat drept o „un fals monstruos”, potrivit agenției de știri de stat din Rusia, RIA. 

Curtea Penală Internațională a început deja investigațiile cu privire la posibile crime de război comise de armatele Federației Ruse, iar procuratura din Ucraina lucrează, alături de investigatorii internaționali, la documentarea acestor infracțiuni. 

Premierul britanic Boris Johnson a lansat pe rețelele sociale un mesaj video pentru cetățenii Rusiei în care le spune acestora că trupele lui Putin au comis atrocități și crime de război în Ucraina, inclusiv masacre, violuri și acte de tortură.

În înregistrarea video publicată de Downing Street 10 pe Twitter, Boris Johnson îi încurajează pe ruși să folosească conexiuni de internet prin VPN pentru a „avea acces la informații din surse independente” și, după ce află adevărul, să-l împărtășească și altora.

Vorbind în rusă la începutul și la sfârșitul mesajului video, Boris Johnson spune că Vladimir Putin este acuzat de crime de război, dar că nu crede că acționează în  numele poporului său, ci că acestuia îi este ascuns adevărul.

”Putin știe că acțiunile armatei sale trădează încrederea tuturor mamelor care și-au luat rămas-bun cu mândrie de la fiii lor plecați la război”, a spus premierul britanic, adăugând că aceste orori vor fi o pată de neșters pe onoarea poporului rus.

Prime Minister @BorisJohnson to the Russian people: You deserve the truth. You deserve the facts.

⚠️ Warning: This content has scenes some may find distressing. pic.twitter.com/3WvBcjFCTO

— UK Prime Minister (@10DowningStreet) April 5, 2022

Crimele contra civililor comise în orașul ucrainean Bucea nu au fost acte dee cruzime întâmplătoare ale unor militari ruși, ci parte a unei campanii deliberate a Rusiei de a comite atrocități, a declarat secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, potrivit Ukrinform, care citează Reuters.

„Ceea ce vedem la Bucea nu este un act aleatoriu al unei unități de tâlhari, ci o campanie deliberată de comitere de crime, torturi, violuri și atrocități. Rapoartele sunt mai mult decât credibile, dovezile sunt disponibile pentru toată lumea”, a spus Blinken.

Imaginile cu ororile comise de armatele lui Putin în mica localitate de lângă Kiev, cu gropi comune și execuții sumare, au determinat noi solicitări de acțiuni și mai dure contra Rusiei la nivel internațional. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în fața Consiliului de Securitate al ONU, că cel puțin 300 de civili au fost uciși la Bucea și că este posibil să fie descoperite multe alte cadavre. Iar administrația americană, prin președintele Joe Biden, a calificat drept crime de război acțiunile declanșate de Vladimir Putin în Ucraina și a spus că președintele Rusiei trebuie judecat pentru aceste infracțiuni imprescriptibile.

Uniunea Europeană a declarat persona non grata 19 diplomați de la Misiunea Permanentă a Rusiei pe lângă UE, și acestora li s-a cerut să părăsească teritoriul Belgiei.

„În baza deciziei Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă Josep Borrell, 19 membri ai Misiunii Permanente a Federației Ruse la UE au fost declarați persona non grata pentru implicare în activități contrare statutului diplomatic”, se arată într-un comunicat al Serviciului pentru Acțiune Externă al UE.

„Uniunea Europeană acționează ca răspuns la acțiunile ilegale și perturbatoare ale membrilor desemnați la Misiunea Rusiei, contra intereselor și securității UE și statelor membre. Aceste acțiuni încalcă prevederile Convenției de la Viena din 1961 privitoare la relațiile diplomatice. În baza articolului 16 din Protocolul 7 al Tratatului, privilegiile și imunitățile cetățenilor ruși în cauză vor fi revocate și li s-a cerut să părăsească teritoriul Belgiei”, mai arată serviciul diplomatic al UE.

În plus, se arată în comunicat, decizia vine în contextul dezvăluirii atrocităților comise de forțele armate ale Rusiei în teritoriile ocupate din Ucraina.

Secretarul general al Serviciului de Acțiune Externă al UE, Stefano Sannino, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, Vladimir Chizhov, pentru a i se comunica această decizie.

Peste 7,1 milioane de persoane din Ucraina au fost strămutate, din cauza războiului declanșat de Rusia, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM) a Națiunilor Unite.

Este o creștere cu 10% față de raportarea anterioară a numărului de persoane strămutate din cauza războiului. 

Cele 7,1 miliane de persoane strămutate sunt parte din totalul de 10 milioane de persoane care au fost nevoite să-și părăsească locuințele din 24 februarie, de când a început invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Înaltului Comisar pentru Refugiați al Organizației Națiunilor Unite.

Peste jumătate dintre cei strămutați sunt copuu, iar 57% dintre aceștia sunt alături de membri mai în vârstă ai familiei, în timp ce 30% sunt persoane cu boli cronice, a mai detaliat raportul IOM. 

Veniturile familiilor strămutate au scăzut drastic de la începutul războiului, potrivit raportului, iar o treime dintre cei întrebați au declarat că nu mai au venituri deloc. 

Rusia a respins din nou acuzațiile cu privire la comiterea de crime de război în Ucraina, la ședința Consiliului de Securitate al ONU. Ambasadorul rus la Națiunile Unite, Vasili Nebenzia, a susținut că raportul ucrainean pe care l-a văzut în media occidentală ar conține „inconsecvențe flagrante”.

El a repetat afirmația că trupurile neînsuflețite ale civililor ucraineni găsite de reporteri la Bucea nu erau acolo când armata Kremlinului a părăsit localitatea, în ciuda dovezilor prezentate de The New York Times și BBC, potrivit cărora cadavrele erau pe străzi de trei săptămâni, după cum se poate vedea în imaginile din satelit.

Reuniunea ONU de la New York s-a încheiat cu o nouă condamnare a acțiunilor Rusiei, iar Statele Unite au cerut din nou excluderea Federației Ruse din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

China, care are o poziție ambiguă față de agresiunea Rusiei în Ucraina și a evitat să condamne invazia, a susținut, totuși, că imaginile prezentate de presă sunt foarte tulburătoare, dar că acuzațiile trebuie să se bazeze pe fapte verificate.

România a decis să declare persona non grata 10 persoane care lucrează la Ambasada Federației Ruse la București.

Ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, a fost convocat la MAE pentru a fi informat cu privire la această decizie.

Cele 10 persoane vor fi expulzate pentru nerespectarea reglementărilor din Convenția de la Viena cu privire la statutul personalului diplomatic.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis ambasadorului Federației Ruse și condamnarea de către România a atrocităților de la Bucea, localitatea de lângă Kiev unde s-au descoperit gropi comune, cadavre lăsate săptămâni în șir pe străzi, și dovezi despre execuții sumare, violuri și tortură.

România se alătură astfel celor 16 state europene care au decis să expulzeze cetățeni ruși din personalul ambasadelor.

„Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea ca personae non gratae pe teritoriul României a 10 persoane care activează în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București, având în vedere că activitățile și acțiunile acestora contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 5 aprilie 2022, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, domnul Valery Kuzmin, la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice.

Cu prilejul convocării, MAE a reiterat condamnarea fermă a crimelor comise la Bucea și în alte localități din Ucraina, pentru care răspunderea aparține Rusiei”, se arată în comunicatul ministerului.

Anterior, într-o intervenție televizată, ministrul Bogdan Aurescu a refuzat să răspundă la întrebarea jurnaliștilor cu privire la acțiunile Romîniei în această privință. „O astfel de decizie se comunică în momentul în care se ia, nu este explicată nici înainte, nici după, și acesta este singurul meu comentariu pe subiect”, a spus Aurescu.  

Ministerul de Externe al Estoniei l-a convocat marți pe ambasadorul Rusiei Vladimir Lipaiev pentru a-i prezenta o notă diplomatică de închidere a consulatului din Narva și oficiului consular din Tartu.

„Estonia a decis, de asemenea, să declare persona non grata 14 angajați ai ambasadei, inclusiv persoane cu statut diplomatic”, a comunicat ministerul estonian de externe.

Subsecretarul Märt Volmer, cel care i-a prezentat ambasadorului Rusiei nota de închidere a consulatelor, i-a pus acestuia în vedere că cei 14 ruși expulzați trebuie să părăsească Estonia până pe 30 aprilie.

Märt Volmer a declarat că în lumina știrilor constante despre atrocitățile comise de forțele Kremlinului, inclusiv cele recente de la Bucea și din alte localități, nu pot fi trecute cu vederea, mai ales că Rusia a încălcat grav dreptul internațional și obligațiile pe care și le-a asumat prin tratate. El a adăugat că cei vinovați de crime de război trebuie trași la răspundere. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, în discursul său de la ONU, implicarea tuturor forurilor internaționale în anchetarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina.

El a explicat că Rusia va face și cu atrocitățile de la Bucea și din alte localități cum au făcut și cu zborul Malaysia Airlines, când un avion a fost doborât deasupra regiunilor rebele din Donbas, iar Kremlinul a dat vina pe ucraineni.

Zelenski a mai spus că, dacă ONU nu va face nimic pentru a-l trage la răspundere pe Vladimir Putin și Rusia, ONU s-ar putea desființa, pentru că rușii nu mai respectă acum nicio lege și nicio reglementare internațională.

El a mai spus că toate atrocitățile comise în lume ar fi trebuit oprite de mult, dar comunitatea internațională a trecut cu vederea și ce s-a întâmplat în Siria, și ocuparea Crimeii, și războiul din Donbas, și agresiunea asupra Republicii Moldova, și războaiele din Georgia sau Cecenia.

Zelenski a cerut ca ONU să devină eficient, astfel încât să poată preveni agresiunile și, dacă acestea se produc, să poată să tragă la răspundere și să pedepsească încălcările dreptului internațional. Ucraina se oferă să asigure, la Kiev, infrastructura pentru un „birou de protecție a păcii”. 

„Avem nevoie de decizii ale Consiliului de Securitate”, a spus Zelenski, care a adăugat că ONU ar trebui să excludă Rusia din Consiliul de Securitate al ONU, pentru a nu mai bloca deciziile luate împotriva propriului război. „Dacă nu puteți face asta, autodizolvați-vă!”, a mai spus președintele ucrainean, adăugând că așa ceva nu este posibil, pentru că lumea are nevoie de pace.

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, a spus, în deschiderea ședinței Consiliului de Securitate în care va apărea, prin tervenție video, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că „nu va uita niciodată” imaginile civililor uciși la Bucea și că este șocat de dovezile de crime de război făptuite de Rusie, care apar în fiecare zi.

Guterres a mai spus că avea și datoria de a atrage atenția asupra consecințelor „serioase” ale războiului din Ucraina asupra economiei globale. Circa 74 de țări în curs de dezvoltare sunt foarte vulnerabile la scumpirea alimentelor, energiei și îngrășămintelor, iar țările membre în Consiliul de Securitate trebuie să facă tot ce pot pentru a-i proteja pe cetățenii acestor țări, a mai spus secretarul general al ONU. 

„Nu este timpul pentru protecționism”, a adăugat Guterres.

Before that we’ll hear from three key people:

După secretarul general vor mai vorbi Martin Griffiths, secretar general adjunct pentru probleme umanitare și Rosemary DiCarlo, secretar general adjunct pentru afaceri politice. Apoi președintele Volodimir Zelenski se va adresa consiliului pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie.

Cu puțin timp înainte de această intervenție, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a anunțat că Rusia pregătește o provocare pe scară largă la Mariupol, cu intenția de a arunca vina pentru masacru asupra trupelor ucrainene. Reprezentanții SBU au arătat că forțele ruse „plănuiesc să adune cadavrele civililor uciși de ruși la Mariupol într-un singur loc și să prezinte aceste crime în masă ca pe acțiuni ale armatei ucrainene”. 

SBU consideră că, după ce comunitatea internațională a aflat despre atrocitățile de la Bucea, principala grijă a propagandei Rusiei va fi să abată atenția de la crimele de război comise de Kremlin. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pregătit un nou set de sancțiuni contra Rusiei, care îi vizează economia. Ea a acuzat Moscova de faptul că duce „un război crud și nemilos” și a spus că atrocitățile din Ucraina „nu pot și nu vor rămâne fără un răspuns”.

Ea a anunțat pachetul de șase măsuri:

• Interzicerea importurilor de cărbune din Rusia
• Interzicerea completă a tranzacțiilor pentru patru bănci, printre care a doua cea mai mare bacă din Rusia, VTB
• Închiderea porturilor statelor UE pentru toate navele Rusiei sau operate de companii ruse
• Interzicerea exporturilor către Rusia, mai ales în domenii în care Moscova e vulnerabilă, precum echipamentele de transport
• Noi interdicții de import la produse precum lemnul, fructele de mare sau alcoolul
• Va fi oprit sprijinul financiar pentru instituții publice din Rusia.

Planul de măsuri de sancționare a Rusiei propus de Ursula von der Leyen trebuie aprobat de cele 27 de state ale UE.

Anterior, în Uniunea Europeană a existat o divizare cu privire la sancțiunile contra Kremlinului, datorită opoziției unor țări precum Germania, care depinde mult de importurile energetice din Rusia.

Spania s-a alăturat marți listei țărilor europene care expulzează diplomați ai Federației Ruse, în urma valului internațional de consternare și furie după apariția informațiilor și imaginilor despre ororile comise de armatele lui Putin la Bucea și în restul Ucrainei. 

Madridul a decis expulzarea a 25 de diplomați și angajați ai ambasadei. Ministrul de externe al Spaniei a declarat că se așteaptă ca Rusia să răspundă cu propriile expulzări de diplomați, întrucât Kremlinul susține că nu este vinovat de masacrele de la Bucea și din alte zone ocupate din Ucraina.

Măsuri similare au fost luate de Germania, Franța, Italia, Suedia și Danemarca. 

Întrebat, într-o intervenție telefonică la DigiTV, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a refuzat să spună ce va face România. „O astfel de decizie se comunică în momentul în care se ia, nu este explicată nici înainte, nici după, și acesta este singurul meu comentariu pe subiect”, a spus Aurescu. 

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Rusia nu va renunța la invadarea Ucrainei, ci va încerca să se concentreze, în următoarele săptămâni, asupra cuceririi regiunii Donbas. 

„Vedem acum mișcări semnificative ale trupelor Rusiei care pleacă din regiunea Kiev și se regrupează, se reînarmează și se concentrează spre est”, a spus Stoltenberg la o conferință de presă desfășurată la Bruxelles. 

„În săptămânile care urmează ne așteptăm ca Rusia să forțeze în sudul și estul Ucrainei pentru a ocupa Donbas în întregime și pentru a crea o legătură terestră cu Crimeea”, a mai spus Stoltenberg înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO. 

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a mai spus că NATO este decisă să livreze în continuare arme și muniții pentru a susține Ucraina. 

Stoltenberg a vorbit și despre crimele de război comise de Rusia la Bucea: „Mă tem că vom vedea tot mai multe atrocități”. 

El a mai declarat și că Finlanda și Suedia vor fi binevenite în NATO, dacă vor decide că vor să se alăture alianței, dar că această decizie aparține celor două națiuni. „Dacă vor candida, sunt sigur că cei 30 de aliați le vor ura bun-venit”, a încheiat Stoltenberg.

În cursul nopții, în timpul bombardamentelor de pe navele Rusiei din Marea Neagră, o navă civilă sub paviolionul Republicii Dominicane a fost lovită de proiectile, în portul orașului Mariupol, anunță Interfax Ukraine. Un membru al echipajului a fost rănit, potrivit Gărzii de Coastă a Ucrainei.

„Lovitura a cauzat un incendiu în camera motoarelor, iar un membru al echipajului a fost rănit. Căpitanul de pe canalul internațional de securitate maritimă a dat semnalul SOS și mesajul „Atenție! Atenție! Nava sub pavilionul Republicii Dominicane a fost distrusă brutal, totul este distrus. Puntea este distrusă. E incendiu în camera motoarelor. Sunt răniți”, spunea mesajul. 

Nava a început să se scufunde, iar focul a cuprins zone tot mai mari din ambarcațiune. Garda de Coastă a intervenit prompt în ajutorul vaporului lovit și echipajul a fost evacuat în siguranță.

Acum nava este cuprinsă de incendiu și se scufundă. O operațiune de salvare este imposibilă sub bombardamentul continuu”, a comunicat Garda de Coastă. 

Kremlinul a răspuns, marți, declarațiilor făcute de președintele american Joe Biden, care a sugerat că președintele rus Vladimir Putin ar trebui judecat pentru crime de război. 

Comentariu președintelui Biden a venit după ce întreaga comunitate internațională a aflat de crimele comise de trupele ruse la Bucea, o suburbie a Kievului, unde au fost găsite zeci de cadavre zăcând pe străzi de câteva săptămâni, gropi comune, oameni legați și apoi împușcați, persoane torturate și femei violate. Dar prima calificare a lui Putin ca „criminal de război” a fost făcută de Joe Biden în urmă cu mai mult de o săptămână, în timpul vizitei liderului american în Polonia. 

În reacția de marți la declarațiile lui Biden, Kremlinul a calificat declarațiile acestuia ca „inacceptabile” și „nedemne” de un președinte al Statelor Unite ale Americii.

Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timpul unei conferințe de presă. El a mai spus, de asemenea, că sunt de așteptat noi sancțiuni americane asupra Rusiei. 

Rusia acuză autorităţile ucrainene de pregătirea unor ”înscenări” cu civili ucişi de către forţe ruse în mai multe oraşe ucrainene, în plină indignare internaţională, după descoperirea a zeci de cadavre în oraşul Bucea, după retragerea trupelor ruse.

Armata rusă este acuzată de Occident şi autorităţile ucrainene de masacrarea unor civili în acest oraş, situat la periferia Kievului.

Ea dezminte însă orice responsabilitate şi vede în masacrele de la Bucea o ”înscenare” care urmează să fie repetată.

Kremlinul denunţă marţi o ”lipsă de clarviziune” europeană după ce Europa a expulzat peste 120 de diplomaţi ruşi din cauza ofensivei Rusiei în Ucrana, relatează AFP.

”Noi regretăm acest lucru”, declară presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

”O reducere a posibilităţilor de a comunica la nivel diplomatic în acest condiţii dificile denotă o lipsă de clarviziune care va complica şi mai mult relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană (UE)”, apreciază el.

Imagini filmate la Bucea, un oraş ucrainean în care s-au descoperit zeci de cadavre după retragerea trupelor ruse, ”indică o luare deliberată drept ţintă a unor civili”, acuză o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU al Drepturilor Omului, Elizabeth Throssell.

”Toate semnele arată faptul că victimele au fost ţintite în mod deliberat şi ucise în mod direct, iar aceste probe sunt foarte îngrijorătoare”, subliniază, într-o conferinţă de presă obişnuită a ONU, la Geneva, Elizabeth Throssell.

Dreptul internaţional umanitar interzice atacarea deliberată a civililor, care este o crimă de război, a mai zis aceasta.

”Trebuie să anchetăm, dar dacă putem înţelege că un imobil este lovit, de exemplu, într-un context militar, este dificil să ne imaginăm care ar fi contextul miltar al unei persoane lungite pe stradă cu un glonţ în cap sau al cărei corp a fost ars”, a adăugat oficialul.

Elizabeth Throssell precizează că Înaltul Comisariat ONU nu a trimis, pentru moment, niciun reprezentant în acest oraş, la periferia Kievului.

Difuzarea în presa internaţională a unor fotografii, făcute în acest oraş, care surprind cadavre pe stradă – unele cu mâinile legate la spate sau arse parţial -, dar şi gropi comune, au provocat un val de condamnări internaţionale.

Autorităţile ucrainene acuză militari ruşi de masacrarea unor civili, acuzaţii respinse către Moscova care contraatacă şi acuză autorităţile ucrainene de faptul că au înscenat totul.

Preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen urmează să efectueze săptămâna aceasta o vizită la Kiev. Aici se va întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski

Preşedintele CE urmează să fie al doilea reprezent de rang al Uniunii Europene (UE) care efectuează o vizită în Ucraina de la începutul războiului rus.

Vă readucem aminte că Parlamentului European (PE) Roberta Metsola a efectuat săptămâna trecută o vizită în Ucraina.

Danemarca urmează să expulzeze 15 diplomaţi ruşi, pe care-i acuză de spionaj. Anunțul a fost făcut de ministrul danez de Externe Jeppe Kofod, la o zi după ce Germania şi Franţa au anunţat expulzări similare.

”Am stabilit că cei 15 agenţi de informaţii expulzaţi au desfăşurat activităţi de spionaj pe teritoriul danez”, a declarat presei Jeppe Kofod.

Copenhaga vrea ”să transmită un semnal clar Rusiei, şi anume că spionajul pe teritoriul danez este inacceptabil”, a subliniat el.

Expulzarea celor 15 ruşi – care au termen două săptămâni să părăsească teritoriul danez – a fost notificată ambasadorului Rusiei în Danemarca

Peste 300 de câini ar fi murit într-un singur adăpost de animale din Borodyanka, în Ucraina. Potrivit informațiilor, aceștia au rămas închiși în cuștile lor de la începutul invaziei rusești, la 24 februarie.

Organizația caritabilă UAnimals a declarat că 485 de câini au fost închiși în cuștile lor până la 1 aprilie. S-a întâmplat lucrul acesta pentru că voluntarii nu au mai putut ajunge la ei din cauza luptelor.

Când au reușit sî se întoarcă au găsit doar 150 dintre cei 485 de câini în viață, în timp ce restul muriseră. 

Mai multe bombardamente au atins, în noaptea de luni spre marţi,Kramatorskul, un oraş mare aflat sub controlul forţelor ucrainene, în estul Ucranei, o regiune ameninţată de o ofensivă a trupelor ruse.

Potrivit unui jurnalist AFP, aceste tiruri – probabil de rachetă sau de obuze cu rază lungă de acţiune – au distrus, către ora locală 3.00 (şi ora României), o şcoală, în centrul oraşului, situată lângă un sediu al poliţiei.

Kramatorsk, destroyed school, consequences of Russian firing…The International Criminal Court (ICC) must investigate and punish Russian crimes.#StopRussia #SlavaUkraïni #StandWithUkraine #StopWar #StopPutinNOW #StopRussianAggression #WarCrimes https://t.co/PJMsP1a5x2 pic.twitter.com/RoTN6AX5Hu

— SLAVEN CROATIAN VETERAN (@SlavenVeteran) April 5, 2022

Un crater cu un diametru de zece metri, din care ieşea fum, era vizibil în curtea şcolii, surpată în parte. Geamuri din zonă au fost spulberate de suflul exploziei, însă nu s-au raportat victime în cartier.

Şcoala era goală la momentul atacului. Niciun bilanţ oficial al acestui atac nu a fost comunicat imediat

Poliţia de Frontieră a anunțat că 7.189 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară în ultimele 24 de ore, în creştere cu 6,8 % faţă de ziua precedentă.

“În data de 04.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 67.775 de persoane, dintre care 7.189 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 6,8 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.106 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 15,6 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.246 cetăţeni ucraineni (scădere cu 14,1%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 04.04.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 624.858 cetăţeni ucraineni.

Franţa urmează să expulzeze 35 de diplomaţi ruşi, ”ale căror actvităţi sunt contrare intereselor” acestei țări, potrivit unor surse de la Ministerul francez de Externe.

”Această acţiune face parte dintr-un demers european”, precizează într-un comunicat ministerul.

”Prima noastră responsabilitate este să asigurăm securitatea francezilor şi europenilor”, subliniază diplomaţia franceză.

Germania a anunţat și ea că expulzează un număr mare de diplomaţi ruşi aflaţi în post la Berlin, din cauza Războiului rus din Ucraina, potrivit ministrului german de Externe Annalena Baerbock.

Potrivit unor informaţii AFP este vorba despre 40 de diplomaţi ruşi.

Aceşti angajaţi ai Ambasadei Ruse la Berlin constituie ”o ameninţare la adresa celor care caută o protecţie la noi”, a justificat şefa diplomaţiei germane.

Germania găzduieşte peste 300.000 de ukraineni care au fugit din calea invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie

O analiză a Institutului pentru Studiul Războiului arată că trupele pe care Rusia le-a trimis în Donbas au probleme legate de moral, dar și cu aprovizionarea. Situația dificilă în care se află soldații ruși este accentuată de rezistența apărătorilor orașului Mariupol.

Analiștii sunt de părere că, în acest moment, unitățile rusești încearcă o încercuire a inamicilor în estul Ucrainei. Acest scenariu este susținut de capturarea orașului Izyum, aflat în sud-estul Harkovului, considerat un pas intermediar în pregătirea unei operațiuni mai ample.

În acest moment, o bătălie crucială ar urma să se poarte pe axa Izyum-Slovyansk, în încercarea de a-i învălui pe combatanții ucraineni. Dacă un asemenea plan va fi încununat de succes, unitățile rusești s-ar putea apropia de forțele rusești din Rubizhne.

Mihail Mişhustin, premierul Rusiei, a transmis în cursul zilei de luni că țara sa va renunța la restricțiile Covid-19 și că va relua zborurile cu 52 de state, considerate “prietene”, notează Reuters.

Printre statele incluse pe această listă a statelor prietenoase se numără: Argentina, Africa de Sud, Algeria, Liban, Peru și Pakistan.

Premierul rus a mai transmis că țara sa va relua bordurile înspre și dinspre China, această măsură fiind dublată și de o ridicare a restricțiilor impuse asupra traficului terestru care traversează granița dintre cele două țări.

Wang Yi și Dmitri Kuleba, miniștrii de externe din China, respectiv Ucraina, au avut o nouă convorbire telefonică, prima discuție dintre doi oficiali de rang din cele două țări de la începutul lunii trecute.

După cum au transmis autoritățile din China, acest apel a avut loc la cererea ucrainenilor. Ministrul Yi ar fi subliniat importanța unui context de securitate echilibrat pe continentul european.

“Războaiele se termină în cele din urmă. Cheia este cum să să menținem securitatea durabilă în Europa și să stabilim un mecanism de securitate european echilibrat, eficient și durabil”, ar fi transmis ministrul de externe al Chinei.

Kuleba a notat pe contul său de Twitter că autoritățile de la Beijing sunt gata să se implice în eforturile de pace.

Într-un mesaj video postat pe Facebook, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a anunțat că autoritățile din țara sa au început investigațiile legate de crimele de război comise de soldații ruși, inclusiv cele care au avut loc în orașul Bucea, notează News.ro.

“Tocmai am început o investigație asupra a ceea ce au făcut invadatorii. În prezent, doar în Bucea, există informații cu privire la mai mult de 300 de persoane care au fost torturate și ucise. Cel mai probabil, lista victimelor va fi mult mai lungă, după ce întreg orașul va fi verificat”, a explicat Zelenski.

El a mai explicat că pentru a investiga și pedepsi actele de violență comise asupra populației civile, Ucraina va colabora cu Uniunea Europeană și Curtea Penală Internațională.

“Deja facem tot posibilul pentru a identifica cât mai curând toţi militarii rusi implicaţi în aceste crime, totul pentru a-i pedepsi. Aceasta va fi o lucrare comună a statului nostru cu Uniunea Europeană şi instituţiile internaţionale, în special cu Curtea Penală Internaţională”, a mai transmis președintele ucrainean.

În plus, el a subliniat că există bazele juridice aducerii în instanță a celor vinovați de crimele de război și că există instrumentele necesare pentru identificarea celor vinovați.

“Acum este 2022. Şi avem mult mai multe instrumente decât cei care i-au urmărit pe nazişti după al Doilea Război Mondial”, a subliniat Zelenski.

Autoritățile și locuitorii din Ucraina se pregătesc pentru o nouă zi de lupte împotriva armatei ruse.

The Kiev Independent notează că alarmele antiaeriene au fost activate în majoritatea regiunilor din Ucraina.

Alarmele au anunțat potențiale raiduri aeriene în Kiev, Cernăuți, Odesa, Doneţk, Ivano-Frankivsk, Harkov, Hmelnîţkîi, Kirovohrad, Kiev, Liov, Nikolaiev, Transcarpatia, Volîn, Vinnâțea și Zaporojie.