Război în Ucraina, ziua 42. SUA, capabile să identifice unitățile Rusiei care au comis atrocitățile de la Bucea. Noi sancțiuni Rusiei și liderilor săi, inclusiv asupra „fiicelor adulte” ale lui Putin

Biroul Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite au zădărnicit un atac al hackerilor militari ruși, cărora au reușit să le blocheze accesul și să-i împiedice să preia controlul a mii de routere și dispozitive firewall, deturnând infrastructura pe care o foloseau spionii Moscovei pentru a comunica cu dispozitivele, au declarat miercuri oficialii americani.

O declarație anonimizată, dar nesecretizată, se arată că operațiunea a fost o mișcare preventivă, prin care hackerii militari ruși au fost împiedicați să creeze, din dispozitivele compromise, o rețea „botnet” prin care să atace alte servere. 

Rețeaua botnet vizată a fost controlată prin programe malware numite „Cyclops Blink”, pe care agențiile de securitate cibernetică din SUA și Marea Britanie l-au atribuit public, la sfârșitul lunii februarie, grupului „Sandworm”, adică una dintre echipele de hacking ale serviciului de informații militare rus, care a fost acuzată în repetate rânduri de comiterea de atacuri cibernetice.

„Din fericire, am reușit să distrugem această „botnet” înainte de a putea fi utilizată”, a declarat procurorul general al SUA, Merrick Garland.

Ambasada Rusiei la Washington nu a trimis imediat un e-mail pentru a solicita comentarii, precizează Reuters.

Statele Unite ale Americii sunt capabile să identifice unitățile Federației Ruse care au comis atrocitățile de la Bucea, a anunțat un oficial american citat de CNN. Potrivit acestuia, identificarea celor implicați în crimele de război „este o prioritate extrem de importantă” pentru serviciile de informații americane.

„Colectarea și analiza fluxurilor de informații folosind toate instrumentele disponibile și toate sursele este în curs din momentul în care atrocitățile au devenit cunoscute, iar Statele Unite se concentrază pe un cerc de suspecți”, spune sursa citată.

Potrivit oficialului, nu este sigur că Statele Unite vor face publice descoperirile și concluziile în acest dosar, șii este probabil să lase Ucrainei această decizie.

SUA analizează, de asemenea, posibile dovezi că mai multe unități sau grupuri de militanți din Rusia au fost prezente la Bucea în timpul în care au fost comise atrocitățile. De asemenea, serviciile secrete americane încearcă să afle dacă ororile au avut loc în timp ce o unitate a Rusiei se retrăgea și alta venea să o înlocuiască.

Consilieri ai șefilor de state sau de guverne din șapte țări, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Turcia, Polonia, Germania, Franța și Israel sunt gata să discute despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.

„Va fi cu siguranță o întâlnire, așa cum au confirmat reprezentanții țărilor care ar putea garanta securitatea Ucrainei. Aceasta se aplică pentru SUA, Marea Britanie, Turcia, Polonia, Germania, Franța și Israel. Nu sunt toți garanții, dar am numit țările care deja s-au declarat dispuse să discute despre aceste garanții de securitate”, a spus Zelenski la televiziunea Turkish Habertürk TV.

El a mai spus că, pentru Ucraina, este important să afle ce fel de garanții sunt dispuse să ofere aceste țări.

„Sunt viziuni diferite. Unele sunt dispusă să ofere tot sprijinul, unele nu. Așa că e nevoie de o întâlnire comună la nivel de consilieri pentru a discuta un viitor document, despre garanții pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială”, a mai spus Zelenski, adăugând că „atunci când Ucraina va fi mulțumită cu tot ce este în document, va avea loc întâlnirea cu partea rusă”.

Președintele ucrainean a mai spus că întâlnirea la nivel de consilieri ar trebui să aibă loc cât mai curând. „Și apoi, cât mai repede, trebuie să fie întâlnirea cu Rusia, pentru că în Ucraina este încă război”, a încheiat Zelenski. 

Organizația Națiunilor Unite va desfășura joi un vot, la sediul central de la New York, cu privire la exluderea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului. 

Votul vine după ce, marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o intervenție video la ședința Consiliului de Securitate, că militarii din Rusia trimiși de Vladimir Putin în Ucraina au ucis ucraineni „din plăcere”. Ambasadorul Rusiei la ONU a resppins acuzațiile de crime de război. 

Consiliul este format din 47 de state membre, și activează pentru promovarea și protejarea drepturilor omului în întreaga lume.

Propunerea de excludere a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, făcută de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, ar trebui să fie susținută de două treimi dintre cei 193 de membri ai ONU:

Anterior, o rezoluție a Națiunilor Unite în care este denunțată invazia Rusiei în Ucraina a fost susținută de 141 de țări. 

Vladimir Putin a calificat atrocitățile pe care toată lumea le-a văzut la Bucea „o provocare crudă și cinică” a ucrainenilor. Declarația a fost făcută în timpul convorbirii cu premierul Ungariei, Viktor Orban, de miercuri după amiaza, potrivit surselor rusești. 

Putin i-a mai spus prietenului său din Ungaria că scenele cu ororile comise de armatele Rusiei în Regiunea Kiev, mai ales în Bucea, sunt falsuri, în ciuda faptului că imaginile de la fața locului au fost coroborate cu fotografii din satelit care arată limpede că acele cadavre au zăcut pe străzi cel puțin trei săptămâni.  

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că scenele din Bucea sunt înscenări care au scopul de a justifica noi sancțiuni contra Rusiei și pentru a sabota negocierile de pace. 

Ministerul de externe britanic a anunțat noile sancțiuni impuse Rusiei, după dezvăluirea ororilor comise de militarii lui Vladimir Putin. Aceste măsuri vor include: 

• înghețarea activelor celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank
• interzicerea tuturor investițiilor britanice în Rusia (în 2020 au cumulat 11 miliarde de lire sterline)
• oprirea importurilor de cărbune și petrol până la sfârșitul anului și un plan de renunțare la importurile de gaze „cât mai curând posibil”
• interzicerea altor importuri din Rusia, precum cele de produse din fier și oțel

Ministrul britanic de externe a declarat: „Arătăm elitei Rusiei că nu pot să se spele pe mâini de atrocitățile comise la ordinul lui Putin”.

Casa Albă a anunțat noi sancțiuni contra unor membri ai elitei de la Kremlin, printre care fiicele adulte ale lui Vladimir Putin și rude ale ministrului de externe Serghei Lavrov. 

De asemenea, orice investiții economice în Rusia au fost interzise, iar cea mai mare bancă privată, Alfa Bank, și cea mai mare instituție financiară a țării, Sberbank, au fost supuse unor noi sancțiuni.

De asemenea, cele mai importante întreprinderi deținute de stat sunt ținta unor noi măsuri de sancționare, la fel și membri ai regimului și familiile lor.

Copiii adulți ai președintelui Vladimir Putin, rudele ministrului de externe Serghei Lavrov și membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse se numără, de asemenea, printre noile țținte ale sancțiunilor anunțate de Casa Albă. 

Armata Federației Ruse se comportă în Ucraina ca o armată de ocupație, care vrea să colonizeze țara, a declarat președintele Volodimir Zelenski în timpul discursului ținut în fața Parlamentului Irlandei, anunță Ukrinform.

Zelenski a subliniat că Rusia nu merită să mai fie recunoscută alături de celelalte țări din comunitatea internațională. „Militarii Rusiei au venit în Ucraina ca o armată de colonizatori. Propagandiștii lor, politicienii lor nici măcar nu își mai ascund intențiile. În secolul 21, ei își văd propriul stat ca pe un imperiu colonial ce are dreptul de a-și subjuga națiunile din vecini și de a distruge bazele independenței acestora. Vor să distrugă chiar și identitatea națională, tot ceea ce ne face sp fim ucraineni”, a spus președintele. 

Militarii Rusiei au căutat intenționat profesorii, ca să-i omoare. Și pe oricine era asociat cu armata. Au răpit reprezentanți ai autorităților locale și au omorât liderii comunităților, a mai spus Zelenski, explicând că, după ce elimină rezistența armată, Rusia distruge orice rezistență politică.

Președintele ucrainean a mai spus că se așteaptă la acțiuni mult mai eficiente ale comunității internaționale împotriva agresorilor de la Kremlin.

Proaspăt câștigător al alegerilor interne, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că a vorbit cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, căruia i-a cerut aplicarea unei încetări a focului în Ucraina.

El a mai spus, într-o conferință de presă, că l-a invitat pe Putin la negocieri de pace la Budapesta, alături de președinții Ucrainei și Franței și de cancelarul Germaniei. Orban a spus că răspunsul lui Putin a fost „pozitiv, dar cu condiții”, fără a da mai multe detalii.

Premierul Ungariei, care l-a declarat recent inamic pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, le-a mai spus jurnaliștilor că nu va ceda presiunilor pentru extinderea sancţiunilor la importurile de petrol şi gaze din Rusia.

Viktor Orban a mai spus că este pregătit să plătească în ruble pentru gazul din Rusia, făcând astfel poziție separată în UE, ai cărei au respins pretențiile lui Putin în această privință, spunând că în contractele încheiate este deja prevăzută moneda de plată, adică dolarul sau euro.

Următoarea fază a războiului dus de Rusia contra Ucrainei a fost principalul subiect al întâlnirii miniștrilor de externe ai țărilor NATO de la Bruxelles, potrivit BBC. Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat că ar putea dura câteva săptămâni până când Rusia va fi gata să pornească ofensiva pe scară largă în Donbas. 

Și asta întrucât trupele și tehnica de luptă abia au fost retrase din zona de nord a Ucrainei, unde au încercat, fără succes, să cucerească Kievul, așa că e nevoie de timp pentru ca unitățile să își refacă capacitățile ofensive și să fie deplasate în sud-estul țării, prin Belarus și Rusia. De asemenea, Rusia ar putea folosi, pe lângă militarii încorporați la începutul lunii, mercenari și luptători străini.

Dar, a adăugat Jens Stoltenberg, atunci când va reîncepe, atacul va fi oribil și barbar. Liderii NATO cred că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar vrea să folosească ziua de 9 Mai, care marchează înfrângerea Germanie naziste de forțele aliate, pentru a anunța victoria în Ucraina.

Țările Alianței Nord-Atlantice au anunțat că vor folosi zilele următoare pentru a se asigura că Ucraina este cât se poate de bine pregătită pentru a respinge atacul, astfel încât Kremlinul să nu aibă motive de sărbătoare.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la Bruxelles, la finalul întâlnirii cu miniștri de externe ai statelor aliate, că războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina ar putea să dureze multă vreme. 

„Nu vedem niciun indiciu că președintele Putin a renunțat la ambițiile de a controla Ucraina în totalitate și de a rescrie complet ordinea internațională”, a spus oficialul. 

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a mai spus că NATO trebuie să sprijine Ucraina în continuare, să susțină sancțiunile contra Rusiei și să-și întărească forțele de apărare și de descurajare.

Jens Stoltenberg a adăugat că războiul ar putea să dureze mult timp și că alianța NATO trebuie să fie pregătită pentru acest lucru. 

În urma bombardamentelor cu artileria grea ale invadatorilor ruși asupra unei zone rezidențiale din Severodonețk, regiunea Lugansk, mai multe blocuri de apartamente au fost cuprinse de flăcări. Numărul victimelor civile nu este cunoscut încă, a precizat șeful administrației militare a regiunii, Serghi Haidai. 

„Armata Rusiei a efectuat un bombardament de artilerie asupra zonei vechi a orașului în această după-amiază, 6 aprilie. Din nou avem de-a face cu bombardarea cinică a unor zone rezidențiale din Severodonețk. Flăcările au cuprins 10 blocuri de apartamente și un centru comercial, nu vreun centru strategic sau vreo clădire militară”, a scris Haidai pe Telegram. 

Potrivit acestuia, echipele de salvare încearcă să stingă incendiile și să găsească eventuali supraviețuitori printre dărâmături. Șeful administrației militare a regiunii a adăugat că numărul victimelor va fi comunicat ulterior.

El a mai spus că armata rusă a bombardat și un atelier al unei fabrici din Lisiciansk și un cartier rezidențial din Rubijne

Un crematoriu mobil a fost adus la Mariupol pentru a șterge orice urmă a crimelor de război ale Rusiei, acuză consilierii localității. 

„Criminalii își acopere urmele. Un crematoriu mobil a început să funcționeze la Mariupol. După valul internațional de informații privitoare la genocidul din Bucea, conducerea Federației Ruse a ordonat eliminarea oricărei dovezi despre crimele armatei sale la Mariupol”, a scris consiliul local al orașului pe Telegram.

Estimările prudente de acum o săptămână vorbeau deja despre moartea a cel puțin 5.000 de civili la Mariupol. Dar având în vedere dimensiunile orașului, distrugerile catastrofale, durata blocadei și rezistența îndârjită a armatei ucrainene, zeci de mii de locuitori din Mariupol este posibil să fi căzut victime invadatorilor, mai spune sursa citată.

„Acesta este motivul pentru care Rusia nu se grăbește să permită accesul misiunii din Turcia și altor inițiative de evacuare completă a Mariupolului. În plus, Rusia încearcă să identifice orice posibil martor al atrocitățillor comise de invadatori, pentru a-i elimina”, mai spun consilierii locali. 

Este important și că Rusia alocă cele mai murdare sarcini colaboratorilor săi, în acest caz unei brigăzi din autoproclamata Republică Populară Donețk. Colaboratorii aceștia adună și ard trupurile locuitorilor din Mariupol torturați și uciși de armatele lui Vladimir Putin, mai arată sursa amintită. Iar grupul este condus de autoproclamatul maior Konstantin Ivașcenko. 

„De mulți ani, el și asociații săi au încercat să preia puterea, dar până la urmă a ajuns doar director de crematoriu”, mai spune Consiliul Local Mariupol.

Iar primarul orașului, Vadim Boicenko, a declarat că lumea încă nu înțelege bine dimensiunile tragediei din Mariupol, cea mai mare de la lagărele de concentrare naziste încoace. „Rașiștii au transformat întregul oraș într-un lagăr al morții. Din nefericire, analogia primește tot mai multe confirmări. Nu mai e Cecenia, nu mai e Aleppo. Aici e noul Auschwitz și Majdanek. Lumea întreagă trebuie să ne ajute să pedepsim cruzimea lui Putin”, a scris primarul.

Un convoi al Crucii Roşii format din autobuze şi vehicule private care transportă peste 500 de civili care au fugit din Mariupol a sosit în oraşul Zaporijie (sud-estul Ucrainei). Anunțul a fost făcut de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.

Grupul condus de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a părăsit oraşul Berdeansk marţi şi a ajuns miercuri în Zaporijie. Cei 500 de civili  au fugit singuri din Mariupol, a informat CICR.

”Sosirea acestui convoi în Zaporijie este o mare uşurare pentru sute de oameni care au suferit enorm şi se află acum într-o locaţie mai sigură”, a declarat Pascal Hundt, şeful delegaţiei CICR în Ucraina.

”Este clar, totuşi, că mii de civili care sunt în prezent blocaţi în Mariupol au nevoie de trecere în siguranţă şi ajutor pentru a intra. Ca intermediar neutru, suntem pregătiţi să răspundem acestui imperativ umanitar odată ce acordurile concrete şi condiţiile de securitate o permit”, a adăugat el.

Atacurile aeriene ruseşti şi lupte grele continuă în oraş, iar majoritatea celor 160.000 de locuitori prinşi în Mariupol nu au curent electric, medicamente, căldură sau apă, potrivit unei actualizări de informaţii publicate de Ministerul Apărării al Marii Britanii.

CICR a încercat să intre în Mariupol pe parcursul a cinci zile şi patru nopţi şi a reuşit să ajungă la 20 de kilometri de oraş. Condiţiile de securitate de pe teren au făcut, însă, imposibilă intrarea, a mai precizat CICR

Papa Francisc a denunțat o ”cruzime tot mai oribilă” în Ucraina, ”inclusiv vizând civili” şi a evocat ”masacrul de la Bucea”.

”Veşti recente din Războiul din Ucraina (…) atestă noi atrocităţi, precum masacrul de la Bucea, o cruzime tot mai oribilă, comisă de asemenea împotriva unor civili, femei şi copii”, a spus Papa la finalul audienţei generale.

”Acestea sunt victime al căror sânge nevinovat strigă la cer şi imploră să se pună capăt acestui război! Fie ca armele să tacă! Fie ca moartea şi distrugerea să înceteze!”, a mai zis Suveranul Pontif.

Papa a desfăşurat, câteva minute mai târziu un steag ucrainean în faţa a mii de credincioşi adunaţi în sala Paul al VI-lea.

”Acest steag vine din război, din acest oraş martirizat Bucea”, a declarat el, în prezenţa unor copii ucraneni, după care a sărutat steagul vizibil înegrit în luptă.

Aceasta este prima declaraţie a Papei după descoperirea a zeci de cadavre la Bucea, în apropierea Kievului, în urma retragerii trupelor ruse, care a provocat o undă de şoc şi o condamnare unanimă a europenilor.

Un depozit de petrol din Dnipro, în estul Ucranei, a fost bombardat şi distrus de către armata rusă în noaptea de marţi spre miercuri, un atac fără victime, potrivit autorităţilor locale.

”A fost o noapte dificilă. Inamicul a atacat aerian şi a atins un depozit de petrol şi o fabrică. Depozitul a fost distrus (…), iar un incendiu puternic a devastat fabrica”, anunţă într-o postare pe Telegram guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk Valentin Reznicenko.

”Din fericire, nu există răniţi”, precizează el.

După o vreme, ”incendiul a fost stins de către pompieri, care au luptat timp de peste opt ore împotriva flăcărilor”, a mai anunțat acesta.

Bombardamentul armatei ruse a avut loc la Novomoskovsk, la 25 de kilometri nord-est de Dnipro, precizează preşedintele Consiliului Regional Dnipropetrovsk Mîkola Lukaciuk.

”Inamicul vizează cu cinism ţinte civile”, deplânge oficialul, care subliniază că ”în acest loc nu există militari” ucraineni.

Dnipro, un oraş industrial cu un milion de locuitori, este traversat de Nipru, un fluviu care desparte estul Ucrainei de restul ţării.

Poliţia de Frontieră a transmis că 7.524 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară în ultimele 24 de ore, în creştere cu 4,6 % faţă de ziua precedentă.

“În data de 05.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 59.170 de persoane, dintre care 7.524 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 4,6 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.305 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 4,8 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.593 cetăţeni ucraineni (crestere cu 27%)”, transmite Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 05.04.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 632.382 cetăţeni ucraineni.

Generalul Mark Milley, șeful statului major interarme al armatei SUA, susține că țara sa ar trebui să trimită mai multe trupe în România și celelalte state de pe flancul estic al NATO, notează BBC.

Această afirmație a fost făcută în timpul unei audieri în fața Congresului SUA, generalul subliniind că în aceste țări ar urma să fie trimise trupe mobile. De asemenea, el vrea ca statele estice să construiască bazele pe care trupele de rotație să le folosească.

“Sfatul meu ar fi să creaţi baze permanente, dar să nu staţionaţi permanent (forţe), astfel încât să obţineţi efectul permanenţei prin forţele de rotaţie care circulă prin baze permanente. Cred că mulţi dintre aliaţii noştri europeni, în special cei precum Ţările Baltice sau Polonia şi România şi din alte părţi – sunt foarte, foarte dispuşi să stabilească baze permanente. Ei le vor construi, vor plăti pentru ele”, a mai adăugat generalul.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat că instituția pe care o conduce investighează peste 5.000 de cazuri de crime de război, notează The Guardian.

“Chiar şi într-o situaţie atât de crudă, crimele de război sunt pe primul loc pe spectru, urmate de crimele împotriva umanităţii şi genocidul “, a transmis procurorul șef.

Ea a mai explicat că o parte din aceste anchete vizează civilii masacrați în Bucea și că dosarele au fost deschise în baza articolului 438 din Codul penal.

“Procurorii conduc o anchetă pentru un fapt înfiorător de torturare, ucidere şi tentativă de ardere a cadavrelor a 6 civili în Bucea. Dosarul penal este pornit în temeiul articolului 438 din Codul penal (Încălcări ale legilor şi obiceiurilor războiului)”, a transmis Irina Venediktova pe Twitter.

Anatoli Fedoruk, primarul din Bucea, le-a explicat jurnaliștilor britanici că trupele rusești care au ocupat orașul său au executat peste 320 de civili.

El a mai explicat că mai mulți politicieni din localitate au fost ținta violențelor. De asemenea, el a mai declarat că a fost martor la mai multe execuții.

“Au fost trei maşini cu civili care încercau să se evacueze spre Kiev şi s-a tras asupra lor cu brutalitate. Era o femeie însărcinată al cărei soţ ţipa cerând să nu o împuşte, dar au împuşcat-o cu brutalitate”, povestește primarul.

Acesta i-a mai cerut lui Serghei Lavrov, unul dintre oficialii ruși de rang înalt care neagă masacrul produs de forțele țării sale “să vină în oraşul Bucea şi să vadă trupurile morţilor şi să privească în ochi familiile, mamele, soţii, copiii care au rămas orfani”.

Volodimir Zelenski a transmis un mesaj marți noapte în care a vorbit despre modul în care evoluează războiul cu Rusia, dar și despre activitatea diplomatică.

Președintele ucrainean este de părere că războiul a ajuns într-un “moment crucial” și că țara sa luptă pentru libertate și democrație pentru întreg continentul european.

“Să lucrezi împreună la Kiev este un lucru care va fi lăudat de multe naţiuni din lume. Şi nu doar din Europa. Pentru că acum Kievul este capitala democraţiei globale, capitala luptei pentru libertate pentru toţi de pe continentul european. Acum este un moment crucial, mai ales pentru liderii occidentali. Şi nu mai este vorba despre modul în care oamenii noştri vor evalua noile sancţiuni şi despre ce voi spune despre ele. Acesta este modul în care deciziile privind sancţiunile vor fi evaluate chiar în societăţile occidentale”, a adăugat Zelenski.

Acesta a mai explicat că în cursul zilei de marți s-a adresat parlamentarilor spanioli și Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, el a vorbit și cu președintele francez Emmanuel Macron despre ajutorul pe care Ucraina îl va primi în ceea ce privește investigarea crimelor de război de la Bucea.

“Consiliul de Securitate al ONU există, iar securitatea în lume nu. Pentru nimeni. Acest lucru înseamnă cu siguranţă că Naţiunile Unite nu pot în prezent să îndeplinească funcţiile pentru care a fost creată. Şi un singur stat este de vină pentru asta – Rusia, care discreditează ONU şi toate celelalte instituţii internaţionale la care încă participă.Ei bine, nu chiar participă… Încearcă să blocheze tot ce este constructiv şi să folosească arhitectura globală pentru a răspândi minciuni şi a justifica răul pe care îl face. Sunt sigur că lumea vede. Sper că lumea va trage concluzii. Altfel, va rămâne o singură instituţie în lume care să garanteze securitatea statelor. Şi anume cea a armelor”, a mai declarat Zelenski.