Război în Ucraina, ziua 43. BND a interceptat convorbiri ale militarilor ruși despre uciderea de civili. Kremlinul admite că a suferit „pierderi semnificative”. Rusia, suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

Numărul de victime civile de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie, până pe data de 6 aprilie, la ora 24:00, a ajuns la 3.838 de persoane (față de 3.776 cu o zi în urmă), printre care 1.611 morți (față de 1.563), potrivit raportului Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR ). 

„OHCHR crede că cifrele reale sunt mult mai mari, din cauza întârzierilor cu care parvin informațiile din zonele cu lupte intense, pentru care se așteaptă confirmări”, se arată în document.

Sunt date ca exemple localitățile Mariupol și Volnovaka, din Regiunea Donețk, Izium, din Regiunea Harkiv, Popasna, din Regiunea Lugansk sau Borodianka, din Regiunea Kiev, unde au fost raportate numeroase victime printre civili, care trebuie însă verificate înainte de a fi incluse în raport.

„Majoritatea civililor morți sau răniți se datorează folosirii de muniții explozive cu rază mare de acțiune, explosive inclusiv bombardamente cu artilerie grea rachete sau bombardamente aeriene”, se mai arată în raportul OHCHR. 

Potrivit datelor ONU, sunt 409 bărbați morți, 240 de femei, 43 de băieți și 25 de fete, iar pentru 63 de copii și 831 de adulți nu a putut fi determinat sexul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski crede că, cu cât mai repede va avea loc întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin, cu atât mai puține victime vor fi în războiul dintre cele două țări. Comentariul a fost făcut într-un interviu pentru presa din India și citat de Ukrinform.

„Sunt gata să mă întâlnesc cu președintele Putin. Atât avansul în Ucraina, cât și încetarea focului depind de el… Cu cât mai repede ne vom întâlni, cu atât mai puține victime vor fi – de ambele părți. Cu cât mai repede ne întâlnim, cu atât mai bine. Sunt sigur de asta”, a spus Zelenski. 

Șeful statului ucrainean a subliniat că este dispus să discute cu Putin despre orice subiect, dar a precizat că încetarea focului este importantă, la fel și problemele legate de zonele Lugansk, Donețk și Crimeea. 

Zelenski a mai spus că este dispus să se vorbească cu Putin chiar și după ce a văzut crimele oribile contra civililor comise de forțele Rusiei. „Știu că există foarte mulți oameni care sunt împotriva unei astfel de întâlniri din cauza crimelor de război. Înțeleg această atitudine, dar ca președinte trebuie să fac tot ce se poate pentru oprirea războiului”, a precizat președintele ucrainean.

O înregistrare a comunicațiilor radio în care militari ai Rusiei vorbesc despre crimele contra civililor din Ucraina a fost interceptată de serviciul de informații al Germaniei (BND), potrivit mai multor surse citate de BBC.

Localizarea convorbirii înregistrate de BND pare să se potrivească cu zona în care au fost descoperite cadavrele de civili de la Bucea, potrivit presei germane. Într-una dintre înregistrări, militarii trimiși de Vladimir Putin în Ucraina vorbesc despre interogarea și apoi împușcarea civililor.

Într-o altă discuție, un soldat vorbește despre felul în care a împușcat o persoană care mergea cu bicicleta, iar localizarea convorbirii pare să se potrivească cu zona în care este făcută binecunoscuta fotografie cu biciclistul mort. 

Informațiile BND au fost împărtășite parlamentarilor germani miercuri. Dar o sursă din serviciul german de informații a declarat, pentru Reuters, că descoperirile de la Bucea se potriveau cu imaginile din satelit, dar „transmisia radio nu poate fi legată cu certitudine de Bucea”. 

Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat că Berlinul are dovezi cu privire la atrocitățile comise de trupele Rusiei. Printre lucrurile confirmate de BND se mai află și informația că mercenarii Wagner luptă în Ucraina, confirmând astfel informația serviciilor secrete britanice. 

Rusia a admis, pentru prima oară, că a suferit „pierderi semnificative” în războiul din Ucraina, potrivit declarației purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. 

Acesta a fost întrebat, într-un interviu la Sky News, dacă  Rusia se simte umilită în acest război în care a fost nevoită să-și retragă trupele din zona capitalei Kiev, a pierdut mii de soldați, iar președintele Volodimir Zelenski este încă în funcție. 

„Peskov a spus că aceasta este o „înțelegere greșită” asupra a ceea ce se întâmplă. Când reporterul a insistat cu privire la pierderea a mii de militari, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus: „Da, am avut pierderi semnificative de trupe și este o imensă tragedie pentru noi”. 

El a adăugat că retragerea din zona Kievului a fost un „act de bunăvoință” pentru a detensiona situația în timpul convorbirilor de pace. 

Anterior, Rusia a declarat că 1.351 de soldați din trupele sale au fost uciși. Dar, deși bilanțul real al acestui război nu este cunoscut cu certitudine, un oficial al NATO a declarat că Rusia a pierdut între 7.000 și 15.000 de militari, estimare similară cu cea a Statelor Unite. 

Doi europarlamentari români s-au abținut, alături de alți 44 de eurodeputați, de la votul din Parlamentul European asupra unui amendament care cerea embargo total asupra importurilor de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaz din Rusia. Este vorba despre Corina Crețu (Pro România) și Maria Grapini (Partidului Puterii Umaniste). Ambele au declarat, ulterior, că au votat astfel din greșeală, potrivit Europa FM. Amendamentul viza o rezoluție prin care UE și statele membre sunt încurajate să trimită mai multe echipamente militare Ucrainei.

„Eu sunt în favoarea celor mai dure sancțiuni. Din păcate, azi s-a produs o eroare. Veți vedea că am votat în favoarea. Este adevărat că au fost colegi care s-au abținut și în vâltoarea aceea a votării în loc de plus am votat abținere, dar am corectat deja”, a declarat Corina Crețu, întrebată de motivele acestei opțiuni.

Maria Grapini a spus, de asemenea, că abținerea a fost o greșeală. „Da, am greșit. Am aici dovada în telefon. Este pozat votul meu dat să-l completeze asistenta lista de vot. Este cu plus, îl puteți vedea și dumneavoastră aici”, a spus Grapini.

Potrivit procedurilor, europarlamentarii au la dispoziție 24 de ore pentru a cere corectarea votului.

Ceilalți eurodeputați români au votat pentru adoptarea rezoluției, care mai încurajează statele membre să blocheze mai repede și mai eficient averile rușilor sancționați de Uniunea Europeană, iar Finlanda, Bulgaria și Ungaria sunt somate să încheie colaborarea cu firmele rusești din domeniul nuclear. De asemenea, rezoluția cere și înființarea unui tribunal special al ONU pentru crimele de război din Ucraina. 

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, s-a declarat recunoscător membrilor Organizației Națiunilor Unite pentru că „au ales să fie de partea corectă a istoriei” prin suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite.

„Dreptul Rusiei de a fi membră a Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite tocmai a fost suspendat”, a scris ministrul pe Twitter.

„Criminalii de război nu își au locul în organizațiile de sub egida ONU care au ca scop protejarea drepturilor omului. Sunt recunoscător statelor membre care au susținut această rezoluție și au ales să fie de partea corectă a istoriei”, a adăugat Kuleba.

Russia’s rights of membership in the UN Human Rights Council has just been suspended. War criminals have no place in UN bodies aimed at protecting human rights. Grateful to all member states which supported the relevant UNGA resolution and chose the right side of history.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) April 7, 2022

Federația Rusă a fost suspendată din Consiliul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite.

Înainde de vot, ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kișiția, a acuzat Rusia de abuzuri oribile, ridicând problema uciderilor de civili de la Bucea. 

Reprezentantul Rusiei, Ghenadi Kuzmin, a condamnat acest vot, iar Coreea de Nord și Siria i s-au raliat. 

Decizia a fost luată cu 93 de voturi pentru, 24 împotrivă și 58 de abțineri. Printre țările care au susținut suspendarea s-au numărat Statele Unite, țările din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Ucraina. 

China, Siria și Belarus au votat împotrivă, iar India, Egipt și Africa de Sud s-au numărat printre țările care s-au abținut de la vot.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, crede că e nevoie de sancțiuni contra tuturor membrilor partidului președintelui Vladimir Putin, „Rusia Unită”. 

„Trebuie să extindem sancțiunile contra tuturor membrilor partidului „Rusia Unită”, toți membrii partidului lui Putin. Sunt circa 2 milioane, și sunt vizibili din punct de vedere politic. Cred că asta s-ar putea face”, a spus Metsola.

Ea a adăugat că informațiile despre masacrul de la Bucea le-a primit pe când se afla la Kiev, când se afla în vizită în capitala Ucrainei.

„Eram încă în Ucraina când au început să vină imaginile șocante din Bucea, sâmbătă dimineața. Cred că liderii, nu doar din Uniunea europeană, ci din întraga lume, vor reacționa în cel mai categoric mod cu putință”, a mai spus Metsola.

Liderii G7 au decis interzicerea oricăror investiții noi în domeniile-cheie ale economiei Rusiei, potrivit unui anunț făcut de grup după reuniunea de joi. 

„Vom interzice orice nouă investiție în domeniile-cheie ale economiei Rusiei, deci inclusiv în sectorul energetic”, au decis șefii statelor G7, potrivit BBC. 

Mai mult, țările G7 s-au angajat să „deconecteze băncile din Rusia de la sistemul financiar global”, au mai anunțat reprezentanții acestui grup al țărilor industrializate.

„Vom crește presiunile, inclusiv prin impunerea de sancțiuni suplimentare asupra instituțiilor de stat care conduc economia Rusiei”, se mai arată în declarația comună. 

În plus, G7 va lua măsuri restrictive și contra „elitei și membrilor familiilor acestora” și este gata să impună alte sancțiuni asupra industriei de apărare a Rusiei. 

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, crede că timpul pentru analizarea cererii Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană va fi semnificativ mai scurt decât în mod obișnuit, dacă partea ucraineană oferă rapid răspunsuri la întrebările Comisiei.

Metsola a vorbit, într-un interviu pentru Interfax-Ukraine, despre promisiunile făcute în discursul ținut în fața Verkhovna Rada (parlamentul ucrainean) pe 1 martie, anume că va ajuta Ucraina să obțină statutul de țară candidată.

„La Kiev am văzut multe steaguri ale UE… Pentru noi, este momentul să ne deschidem brațele. Am vorbit cu prim-ministrul Denis Șimhal la Kiev despre lista cu întrebări, care va ajunge azi sau mâine. Guvernul speră să poată să trimită răspunsurile în patru zile. Olha Stefanișina, vicepremier al Ucrainei și ministru pentru integrarea euroatlantică, mi-a spus că au nevoie de patru zile. Desigur, după asta mingea este din nou în terenul nostru, și de aici începe rolul Parlamentului European. Vom face tot ce putem mai bine, la fiecare pas. Cred că, dacă ucrainenii ne vor răspunde repede, perioada de luare a deciziilor va fi mai scurtă decât în alte situații”, a spus Metsola. 

Ea a precizat ca statutul de țară candidată oferă statului respectiv accesul la multe dintre programele Uniunii Europene. „Știu cum e să fii țară candidată de când țara mea a fost în această poziție (Malta a devenit membră a UE în 2004, iar negocierile de aderare au început în 2000). Statutul de candidat permite unei țări să primească foarte mult ajutor, pentru infrastructură, coeziune, programe educaționale și acces la diverse programe ale UE. Și asta începe imediat, pentru a da Ucrainei semnalul că suntem foarte serioși”, a mai spus Roberta Metsola.

Metsola a vorbit cu președintele Volodimir Zelenski și despre ajutorul pentru reconstrucția Ucrainei după război, și că i-a spus șefului statului că nu va uita niciodată curajul cu care s-au apărat ucrainenii de agresiunea Rusiei.

Țările NATO au căzut de acord să își sporească ajutorul acordat Ucrainei, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ținută după întâlnirea cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care a cerut mai multe arme pentru țara sa.

Stoltenberg și-a început declarația vorbind despre crimele de război comise de trupele Rusiei înaintea și în timpul retragerii forțate din zonele ocupate în nordul Ucrainei.

„Aliații condamnă oribilele crime comise asupra civililor pe care le-am văzut la Bucea și în alte locuri recent eliberate de trupele Rusiei”, a spus Jens Stoltenberg. El a adăugat că cei responsabili trebuie aduși în fața justiției, iar statele NATO susțin eforturile pentru o investigație internațională a celor petrecute în nordul Ucrainei.

Stoltenberg a mai spus că NATO va sprijini Ucraina și în privința securității cibernetice și va oferi Kievului și echipamente pentru a se apăra contra amenințărilor unor atacuri chimice sau biologice. 

Secretarul general al Alianței Nord-Atlanetice a mai spus că NATO va ajuta și celelalte națiuni partenere, precum Georgia și Bosnia-Herzegovina, pentru a-și spori rezistența și capacitatea de a se apăra. 

Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat, după summitul șefilor diplomațiilor țărilor NATO de la Bruxelles, că țara sa are nevoie de „arme, arme, arme”, pentru a se proteja și a apăra și țările NATO. 

El a adăugat că a propus țărilor NATO un „târg corect” pentru ambele părți, întrucât dacă Occidentul trimite Ucrainei ajutorul de care are nevoie, Ucraina apără țările Alianței Nord-Atlantice de agresiunea Rusiei. 

El a adăugat că, dacă țările NATO ajută Ucraina, iar Kievul apără țările aliate, Vladimir Putin nu va avea ocazia să „testeze Articolul 5”, care obligă toate țările din Alianța Nord-Atlantică să intervină dacă una dintre acestea este atacată. 

Dmitro Kuleba a cerut NATO să ia urgent o decizie cu privire la cele mai bune mijloace prin care trupele lui Putin să poată să fie oprite. „Ori ne ajutați acum, și vorbesc de zile, nu de săptămâni, ori ajutorul va ajunge prea târziu și mulți oameni vor muri, mulți civili vor rămâne fără case, multe sate vor fi distruse, și asta tocmai pentru că ajutorul a ajuns prea târziu”, a mai spus ministrul ucrainean de externe.

Dmitro Kuleba le-a spus omologilor săi din NATO că ceea ce au văzut la Bucea este doar o parte, doar vârful aisbergului, din tot ceea ce au făcut rușii în nordul Ucrainei. Situația este „mult, mult mai rea” la Mariupol, a mai spus el. 

„Pentru a împiedica mai multe Bucea, trebuie spp vorbim și să vedem cum oprim acest război”, a mai spus Kuleba, adăugând că Ucraina are nevoie de mai multe arme pentru a opri trupele lui Putin și a împiedica noi crime de război.

Ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a declarat că Ucraina a prezentat Moscovei un proiect al unui acord de pace, dar că acesta conține „elemente inacceptabile”. El a mai spus că Kievul a modificat propunerile anterioare, făcute în timpul negocierilor ruso-ucrainene de la Istanbul, din 29 martie.

„Ucrainenii au trimis grupului de negociere un proiect de înțelegere, dar care se îndepărtează de cele mai importante prevederi înregistrate la întâlnirea de la Istanbul”, a spus Serghei Lavrov.

„O astfel de inabilitate în negocieri dovedește o dată mai mult adevăratele intenții ale Kievului”, a adăugat ministrul de externe al Rusiei.

El a adăugat că Moscova crede că Washingtonul controlează Kievul, și că americanii îl presează pe Volodimir Zelenski să continue luptele. Rusia ar vrea să negocieze în continuare, dar este nevoită să se asigure că propriile cerințe sunt incluse în acord.

De cealaltă parte, Kievul a spus, în repetate rânduri, că este dispus să negocieze, dar că Ucraina nu va renunța la suberanitatea și integritatea sa teritorială. Mai mult, partea ucraineană a calificat declarațiile lui Serghei Lavrov drept propagandă a unei persoane care nu e implicată în negocieri, dar dorește să abată atenția publică de la atrocitățile comise de trupele lui Vladimir Putin la Bucea. 

Imaginile cu trupuri torturate, care te bântuie după ce le vezi, execuțiile sumare și rapoartele despre agresiuni sexuale „arată adevărata față a brutalului război dus de Rusia” împotriva Ucrainei, se arată în declarația comună a G7. Miniștrii de externe ai G7 au emis acest comunicat după reuniunea cu ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

Grupul celr 7 a mai spus că masacrele din Bucea și din alte zone din Ucraina aflate sub ocupația rusă sunt violări grave ale dreptului internațional. 

G7 a avertizat împotriva altor încălcări flagrante ale dreptului internațional și i-au cerut președintelui Vladimir Putin să permită accesul echipelor de ajutor umanitar în zonele de conflict, pentru a duce ajutoare și a putea evacua în siguranță populația civilă.

Reprezentanții G7 au mai anunțat că sunt pregătiți să furnizeze Ucrainei și mai mulți bani și echipamente militare, pentru a face față agresiunii Rusiei.

G7 este format în prezent din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite. În 1998, Rusia s-a alăturat acestui grup, devenind G8, dar a fost exclusă în 2014, după ce a anexat Crimeea. 

Trupele lui Vladimir Putin îi folosesc pe locuitorii satelor din nordul Ucrainei ca scuturi umane pentru a se apăra de contraatacul militarilor ucraineni, anunță BBC.

Într-un reportaj din satul Obukovici, aflat foarte aproape de zona de excludere din jurul centralei atomice de la Cernobîl, sătenii povestesc cum, în noaptea de 14 martie, armata rusă a pierdut câteva blindate și câțiva soldați înurma unui contraatac ucrainean. 

Imediat după, trupele ruse au mers prin sat, din ușă în ușă, și au adunat, sub amenințarea armelor, 150 de oameni pe care i-au ținut în sala de sport a școlii din localitate, ca protecție. Folosirea civililor ca scuturi în fața atacurilor este contrară legilor internaționale. „Ne-au scos cu forța din beciurile în care ne adăposteam și ne-au dus acolo. Femei bătrâne, copii, pe toată lumea, nu a contat”, a relatat localnicii.

„Au spart ușile oricui n-a vrut să le deschidă”, au mai povestit femeile din sat, adăugând că, mai ales copiii, suferă încă de pe urma acelui șoc. „O fetiță de doi ani nu ar trebui să treacă prin așa ceva”, mai spune o localnică. „Ne-am temut că în sala de sport ne vor ucide pe toți”, adaugă femeia.

Kievul acuză Ungaria de faptul că-l ”ajută pe Putin” în războiul rus împotriva Ucrainei, după ce premierul ungar Viktor Orban s-a declarat pregătit să cumpere gaze naturale rusești în ruble, contrar celorlalte state membre ale Uniunii Europene (UE), relatează AFP.

”Budapesta a trecut la etapa următoare. Îl ajută pe Putin să-şi continue agresiunea împotriva Ucrainei”, denunţă într-un comunicat un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko.

Ungaria ”distruge unitatea UE” prin această poziţie, denunţă el.

Kievul ”analizează declaraţiile ungare prin care se declară pregătiţi să cumpere gaze (naturale) ruseşti în ruble ca pe o poziţie inamicală, împotriva statului nostru”, subliniază Oleg Nikolenko.

El respinge drept ”cinică” o propunere a Ungariei de a organiza negocieri de pace ruso-ucrainene la Budapesta.

”Dacă Ungaria vrea cu adevărat să pună capăt războiului, iată ce trebuie să facă: să nu mai distrugă unitatea UE, să suţină noile sancţiuni impuse Rusiei, să ajute miltar Ucraina”, subliniază el.

”Ci nu să creeze surse suplimentare de finanţare a maşinii militare ruse”, denunţă Oleg Nikolenko.

El denunţă de asemenea ”reticenţa liderilor ungaride a recunoaşte responsabilitatea Rusiei în atrocităţile armatei ruse la Bucea, Irpin şi Gostomel”, unde sute de cadavre în haine civile au fost descoperite în ultimele zile.

Acest lucru ”ar putea consolida sentimentul impunităţii Rusiei şi să o încurajeze să comită noi atrocităţi”, trage el un semnal de alarmă.

Rusia respinge ”în mod categoric” aceste acuzaţii şi denunţă o ”înscenare” ucraineană.

Uniunea Europeană (UE) analizează o cincea serie de sancţiuni care ar putea conţine – pentru prima oară – măsuri vizând sectorul energiei, prin impunerea unui embargo achiziţionării de cărbune din Rusia şi neprimirea în porturile europene a navelor ruse.

Numele celor două fiice ale preşedintelui rus Vladimir Putin şi mai multor oligarhi ruşi urmează să fie adăugate pe lista neagră a UE, potrivit unui document consultat de AFP

Peste 2,5 milioane de refugiați ucraineni au trecut granița în Polonia, potrivit autorităților de la frontiera poloneză. 

Nu este însă clar câți dintre cei 2,5 milioane de ucraineni au rămas în Polonia. Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al ministerului de interne de la Varșovia a precizat pentru CNN că 700.000 de refugiați s-au înscris în baza de date a statului polonez pentru a-și putea găsi de lucru sau pentru a-și continua studiile.

Ucraina vrea să evacueze civilii blocaţi în zone ale frontului prin zece culoare umanitare. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Irina Vereşciuk. Interesant este că locuitori care vor să plece din oraşul asediat Mariupol este necesar să-şi folosească propriile vehicule

Partea de est a Ucrainei – de-acum ţinta prioritară a Kremlinului – depune eforturi să-şi evacueze populaţia înaintea unei noi ofensive ruse, care urmesază să aibă loc în pofida faptului că Statele Unite au impsu noi sancţiuni ”devastatoare” Moscovei.

”Am reuşit să evacuăm 1.200 persoane azi (miercur)”, anunţa guvernatorul regiunii Lugansk (est), aflată în continuare sub control ucrainean, Serghii Gaidai.

Toate aceste evacuări au avut loc în lipsa oricărui armistiţiu şi în condiţii foarte dificile, din cauza unor bombardamente intesive ale armatei ruse, a precizat el.

”Le cer oamenilor să evacueze, pentru că vedem clar că, înainte să treacă la ofensivă, inamicul va distruge pur şi simplu toate aceste locuri”, a acuzat el într-un interviu la televiziunea ucraineană.

”Vă rog să plecaţi cât încă mai este timp”, îndeamnă guvernatorul Luganskului

În conferința de presă pe care a susținut-o alături de secretarul general al NATO, ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a explicat că țara sa are nevoie de arme în războiul care are loc pe teritoriul său.

După cum a mai explicat ministrul de externe al Ucrainei, în ceea ce privește agenda pe care o are pentru acest summit este una clară: „Arme, arme, arme”.

În acest moment, Ucraina are nevoie de armament pentru a lupta cu armata rusă. Mai exact, Kuleba a cerut rachete și sisteme antiaeriene. În plus, el a mai subliniat că în ciuda ajutorului primit până acum din partea occidentalilor, acesta poate fi extins.

Miniștri de externe din NATO se reunesc pentru a doua zi la Bruxelles pentru a discuta despre coordonarea acțiunilor statelor occidentale în ceea ce privește războiul din Ucraina. La această întâlnire vor lua parte Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, și Dmitro Kuleba, șeful diplomației ucrainene.

Această întâlnire este dedicată identificării modalităților prin care statele occidentale pot ajuta Ucraina și pune mai multă presiune pe Federația Rusă.

Înainte de întâlnirea miniștrilor de externe, Jens Stoltenberg, și ministrul ucrainean au ținut o conferință de presă. Secretarul general al NATO a vorbit despre obiectivele evenimentului, iar Kuleba a ținut să le explice jurnaliștilor despre ajutorul militar de care are nevoie țara sa.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului le-a transmis jurnaliștilor că trupele ruse care au luptat în jurul Kievului și în Cernigău se retrag. Acesta a mai explicat că acestea se îndreaptă către Belarus sau Rusia pentru a se reechipa.

După cum  transmite presa internațională, în Ucraina mai rămân 80 din cele 130 de batalioane trimise inițial.

„Nu vedem forţe ruse în sau în jurul Kievului ori în sau în jurului Cernigăului”, a explicat Kirby.

El a mai atrag atenția asupra faptului că invazia ordonată de Vladimir Putin nu și-a atins obiectivele propuse, trupele trimise reușind să controleze doar orașe mici.

Informațiile oferite de oficialii Pentagonului vin la câteva zile după ce Federația Rusă a anunțat că își concentrează acțiunile militare asupra estului Ucrainei, regiunea Donbas.

Membrii legiunii „Rusia Liberă”, un grup din armata ucraineană format din voluntari ruși a anunțat că primește cereri din partea celor care vor să lupte împotriva invaziei ordonate de Vladimir Putin.

Într-un mesaj pe Telegram, membrii grupului le cer rușilor cu experiență militară să se alăture armatei ucrainene.

„De fapt, aceasta este o invazie la scară largă a teritoriului Ucrainei, care presupune distrugerea orașelor, distrugerea populației civile, a întregii infrastructuri a țării”, spune unul dintre liderii grupului.

„Acest lucru se poate face fie în Ucraina, contactând Forțele Armate Ucrainene, fie pe teritoriile țărilor terțe, la ambasada Ucrainei. Cu cât războiul se termină mai repede, cu atât vor muri mai puțini, în primul rând, civili, precum și militari ai Ucrainei și ai Federației Ruse”, mai transmit luptătorii.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a susținut într-un interviu dat unei televiziuni din Turcia că armata rusă împiedică accesul ajutoarelor umanitare în Mariupol pentru a-și ascunde civilii uciși și celelalte crime de război.

„Cred că unul dintre motivele principale pentru care nu putem face să intre ajutor umanitar în Mariupol este că, până când totul va fi +curăţat+ de soldaţii ruşi, le este teamă că lumea va vedea ce se întâmplă acolo”.

El a mai adăugat că autoritățile ucrainene au informații despre soldații răniți sau morți din acest oraș, dar nu și despre civilii care au fost prinși în luptele dintre cele două armate.

„La Bucea, de exemplu, au încercat să facă asta, au ars mulţi oameni în această regiune: Bucea, Irpin, Gostomel. Au ars familii. Marţi, am găsit din nou o familie: tatăl, mama, cei doi copii. Copii foarte mici. De aceea spun: sunt nazişti”, a mai adăugat Zelenski.