Război în Ucraina, ziua 44. Rusia caută încă 60.000 de militari pentru a îi trimite în Ucraina. Cel puțin 50 de morți în masacrul din gara Kramatorsk. Lideri ai UE, în vizită la Bucea

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu dat televiziunii CBS la Kiev, că ucrainenii își „apără dreptul la viață”. 

„Nu am crezut niciodată că acest drept este tât de costisitor. Acestea sunt valori umane – și asta înseamnă că nu Rusia poate să aleagă ce trebuie să fac și cum trebuie să mă folosesc de drepturile mele”, a spus liderul de la Kiev în interviu. 

Volodimir Zelenski a mai spus că a vizitat recent Bucea, orașul în care au fost descoperite, în urmă cu o săptămână, crimele de război comise de trupele lui Vladimir Putin, și n-a văzut acolo decât „moarte, doar moarte”. 

Rusia încearcă să-și sporească trupele din Ucraina cu circa 60.000 de persoane, prin recrutări și mobilizarea rezerviștilor, potrivit unui oficial al Departamentului de Stat al SUA. Dar, spun experții, armata rusă nu și-a rezolvat încă problemele logistice

Oficialul american a declarat că deocamdată nu se știe dacă acest plan al Rusiei va avea succes sau nu, și nici cât de bine pregătite și echipate vor fi trupele suplimentare pe care Kremlinul vrea să le arunce în luptă, în Ucraina.

Sursa citată a mai spus că Statele Unite nu au văzut deocamdată trupe proaspete, complet instruite și echipate care să poată completa sau înlocui pierderile suferite de batalioanele ruse.

În momentul de față, Rusia mai are sub 85% din capacitatea de luptă estimată la începutul războiului, potrivit unui oficial senior al Departamentului Apărării din SUA. Dar a refuzat să facă vreun comentariu despre numărul militarilor pierduți de Rusia pe frontul ucrainean.

Germania ar putea să renunțe complet la importurile de petrol din Rusia în acest an, a declarat cancelarul Olaf Scholz vineri, la Londra. El a adăugat însă că va dura mai mult până când țara sa va scăpa de dependenţa de gazele din Rusia.

Olaf Scholz a mai promis, în timpul conferinţe de presă ținute alături de premierul britanic Boris Johnson, că Germania va livra în continuare arme Ucrainei, pentru a se putea apăra de armatele invadatoare ale lui Vladimir Putin.

Declarațiile vin în contextul în care, vineri, Uniunea Europeană a adoptat un al cincilea set de sancțiuni contra Rusiei.

Președintele american Joe Biden a acuzat Rusia de comiterea unei „atrocități oribile”, după atacul cu rachete asupra gării din Kramatorsk, unde 50 de oameni au fost uciși și alți 300 au fost răniți.

Biden a condamnat Moscova pentru că a țintit o gară în care erau mii de civili care așteptau trenurile pentru a fi evacuați din zona de război. Rusia a respins responsabilitatea pentru acest carnagiu.

De asemenea, președintele american a mulțumit Slovaciei pentru că a transferat Ucrainei un întreg sistem de apărare antiaeriană cu rachete S-300. El a mai spus că SUA va repoziționa un sistem de rachete Patriot în Slovacia. 

Uniunea Europeană i-a înmânat președintelui Volodimir Zelenski un chestionar care va duce Ucraina cu un pas mai aproape de statutul de țară candidată la UE. 

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a spus președintelui ucrainean că îl asigură că procesul va fi accelerat din cauza războiului și că decizia va veni în câteva săptămâni, nu în câțiva ani. 

„Rusia va cunoaște o decădere economică, financiară și tehnologică, în timp ce Ucraina este în marș către viitorui său european”, a spus Von der Leyen.

Președintele Volodimir Zelenski le-a spus jurnaliștilor că va răspunde chestionarului într-o săptămână. 

La rândul său, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a nunțat că un ajutor de 7 milioane de euro a fost acordat Ucrainei pentru a aduna probele despre crimele de război comise de Rusia pe care să le prrezinte Curții Penale Internaționale.

Moscova a anunțat că va expulza 45 de diplomați polonezi din Rusia, ca răspuns la expulzarea unor diplomați ruși din Polonia, a anunțat ministerul rus de externe.

„Ca răspuns la acțiunile neprietenoase ale Poloniei de a expulza diplomații ruși, pe baza principiului reciprocității, au fost declarați persoana non grata 45 de angajați ai Ambasadei Republicii Polone și consulatelor generale ale Republicii Polone la Irkutsk, Kaliningrad și Sankt Petersburg”, a declarat un reprezentant al ministerul de externe al Rusiei.

Cei 45 de angajați ai ambasadei Poloniei la Moscova trebuie să părăsească teritoriul Federației Ruse înainte de sfârșitul zilei de 13 aprilie,

Ambasadorul Poloniei la Moscova Krzysztof Kraevsky a fost chemat vineri la ministerul de externe al Rusiei pentru a-i fi comunicată această decizie.

Premierul Boris Johnson a anunțat că Marea Britanie va trimite în Ucraina echipamente militare în valoare de 100 de milioane de lire. Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă comune cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz.

Boris Johnson a spus că transportul de arme către Ucraina va include mai multe rachete antiaeriene Starstreak, care zboară cu de trei ori viteza sunetului, 800 de rachete anti-tanc și muniție de precizie capabilă să rămână în zbor până când sunt direcționate către o țintă.

În plus, militarii ucraineni vor primi mai multe căști, veste anti-glonț și dispozitive de vedere nocturnă. 

Premierul Johnson a mai spus că Marea Britanie caută să sprijine și țări din fostul bloc sovietic, care să poată trimite spre Ucraina echipamente cu care militarii Kievului sunt mai obișnuiți. 

Întrebat dacă Londra va trimite și tancuri în Ucraina, premierul britanic a spus că are în vedere orice fel de echipament care poate ajuta Kievul să se apere de agresiunea Rusiei.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, alături de premierul ucrainean Denis Șmihal și cel al Slovaciei, Eduard Heger, au vizitat orașul Bucea, de lângă Kiev, care a fost scena unor crime oribile asupra civililor comise de armatele Rusiei.

„Am vizitat Bucea. Le-am arătat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell și premierului Slovaciei, Eduard Heger, atrocitățile comise de militarii Rusiei contra civililor ucraineni”, a scris Șmihal pe Telegram.

„Ucrainenii nu-și vor ierta niciodată inamicii pentru aceste crime. Lucrăm alături de partenerii europeni pentru a-i opri pe agresori cât mai repede cu putință”, a mai spus premierul ucrainean.

Ursula von der Leyen și Josep Borrell au ajuns la Kiev pe 8 aprilie.

În prezent, echipele de anchetatori exhumează cadavrele din gropile comune de la Irpin, Bucea, Hostomel și alte localități din Regiunea Kiev, unde au avut loc crime de război comise de Rusia.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a apărut public, pentru a doua oară de la începutul războiului din Ucraina, la funeraliile politicianului ultranaționalist rus Vladimir Jirinovski.

Imaginile de la înmormântarea lui Jirinovski în prezintă pe Vladimir Putin depunând un buchet de flori pe sicriul politicianului, înainte de a-și face cruce și a-și înclina capul.

Vladimir Jirinovski a murit miercuri, la vârsta de 75 de ani, din cauza unor complicații ale infecției cu coronavirus. 

Președintele Rusiei a mai apărut public, de la începutul războiului, la un miting în favoarea războiului, ținut pe 18 martie pe un stadion din Moscova. 

Cel puțin 50 de oameni și-au pierdut viața după ce gara din Kramatorsk a fost lovită de rachete, a anunțat guvernatorul regiunii, Pavlo Kirilenko. El a explicat că 38 dintre victime au murit la fața locului, iar alte 12 la spital. 

În total, 98 de persoane, printre care 16 copii, 46 de femei și 36 de bărbați, au fost duse la spital cu răni grave. Guvernatorul a adăugat că numărul răniților care ajung la spitale ar putea crește în perioada următoare.

Iar primarul din Kramatorsk, Olexandr Honciarenko, a spus la BBC că în gară erau cel puțin 4.000 de persoane, care așteptau îmbarcarea în trenurile de evacuare a populației civile. Primarul a adăugat că rachetele sunt cu siguranță ale Rusiei, și că nu exista nicio țintă militară în apropierea stației feroviare.

Dar Rusia a negat că ar fi lovit gara din Kramatorsk, spunând că rachetele Tochka-U sunt proiectile tactice „folosite doar de forțele armate ale Ucrainei”. Ministrul rus al apărării a mai spus că Rusia nu mai folosește aceste rachete din 2019, când le-a înlocuit cu mai modernele Iskander-M.

Dar guvernatorul Regiunii Donețk anunțase, cu mai mult timp în urmă, că Rusia a atacat zona cu rachete Tochka-U. Iar BBC, citându-și jurnaliștii de investigații, afirmă că Rusia a mai folosit astfel de rachete în Ucraina, de exemplu la Vuhledar. 

Iar investigatorii Amnesty International care au analizat imaginile de la locul tragediei au spus că „în atac au fost folosite rachete balistice 9M79 Tochka”, care au acuratețe extrem de slabă, lovind de regulă la o jumătate de kilometru de țintă”.

Iar informații despre folosirea de către Rusia a rachetelor Tochka au apărut și în alte zone, precum în Lugansk, unde armata ucraineană anunța că a reușit să doboare o astfel de rachetă. De asemenea, expertul în rachete N.R. Jenzen-Jones, citat de BBC, spune că toate rachetele Tochka provin din arsenalul Uniunii Sovietice. 

Premierul Slovaciei, Eduard Heger, a confirmat vineri că țara sa va trimite Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană S-300, pentru a se putea apăra de agresiunea Rusiei.

„Pot să confirm că Republica Slovacia, în urma solicitării Ucrainei de ajutor pentru a se apăra, în baza Articolului 51 din Carta Națiunilor Unite și ca o consecință a agresiunii armate a Federației Ruse, a donat un sistem de apărare antiaeriană S-300 Ucrainei”, a anunțat premierul slovac pe Facebook.

El a adăugat că, prin această decizie, Bratislava speră „să salveze cât de multe vieți incocente de ucraineni cu putință de agresiunea lui Putin”.

Totodată, Eduard Heger, care se află vineri la Kiev, a notat că donarea acestui sistem „nu înseamnă că Republica Slovacia devine parte în conflictul armat din Ucraina”.

Bilanțul atacului cu rachete al Rusiei asupra gării din Kramatorsk a urcat la 40 de morți, printre care 10 copii. 

În momentul atacului, mii de persoane se aflau în stația feroviară din Kramatorsk, așteptând trenurile cu care să plece din zona de conflict.

Potrivit martorilor oculari, au avut loc între cinci și zece explozii.

Rusia a negat că ar fi decis acest atac, însă presa ucraineană și internațională a publicat imagini cu resturile rachetelor, care se pot vedea printre cadavrele și bagajele împrăștiate prin gară de suflul exploziilor. 

Guvernatorul Regiunii Sumi, din nord-estul țării, a anunțat că armata Ucrainei a recăpătat controlul deplin asupra zonei. 

Dmitro Jivițki a scris pe rețelele sociale că forțele Rusiei s-au retras complet din Sumi, dar i-a avertizat pe locuitorii zonei să nu se întoarcă încă la casele lor, întrucât există foarte multe mine care trebuie dezactivete.

Orașul, care se află aproape de granița cu Federația Rusă, a fost intens bombardat și scenă a unor lupte aprige în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina. 

Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu privire la noile sancțiuni care vor fi aplicate Federației Ruse. 

Reprezentanții UE au anunțat cinci pachete de „măsuri restrictive” menite să crească presiunea economică asupra Kremlinului și „să-i paralizeze capacitatea  de a-și finanța invazia din Ucraina”. 

Pachetul include următoarele măsuri: 

• Interzicerea importurilor de cărbune din Rusia
• Interzicerea totală a tranzacțiilor și înghețarea activelor a patru bănci rusești
• O interdicție totală pentru operatorii de transport de marfă din Rusia și Belarus în UE
• Excluderea Rusiei din toate contractele de achiziții

UE analizează și alte sancțiuni care vizează interzicerea importurilor de petrol și metodele de tranzacționare. De asemenea, reducerea dependenței UE de importurile energetice din Rusia este considerată o prioritate. 

Kremlinul a anunţat că războiul din Ucraina, pe care Moscova îl numeşte ”operaţiune specială”, s-ar putea încheia în ”viitorul apropiat”, deoarece obiectivele sale au fost atinse, iar operaţiunile au fost desfăşurate atât de armata rusă, cât şi de negociatorii de pace ruşi, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova a înţeles că unele ţări care au încercat să adopte o poziţie neutră au fost supuse unor presiuni pentru a vota, joi, propunerea de suspendare a Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU.

Adunarea Generală a ONU a suspendat, joi, Rusia din Consiliu din cauza ”încălcărilor grave şi sistematice şi abuzurilor drepturilor omului” în Ucraina. Astfel, Moscova, a anunţat că părăseşte organismul.

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a votat în favoarea suspendării Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului în cadrul unei reuniuni desfăşurate joi. 93 de state au votat în favoare, 24 împotrivă, iar 58 s-au abţinut.

Adunarea Generală a mai suspendat în trecut o ţară din Consiliul pentru Drepturile Omului. În martie 2011, Libia a fost suspendată în unanimitate din cauza violenţei provocate de către forţele loiale liderului libanez de la acea vreme, Muammar Gaddafi, împotriva protestatarilor

Armata rusă dezminte orice tir de rachetă vizând gara din Kramatorsk, în estul Ucrainei, şi denunţă o ”provocare” a forţelor de la Kiev, un atac soldat cu cel puţin 35 de morţi.

”Toate declaraţiile reprezentanţilor regimului naţionalist de la Kiev cu privire la faptul că Rusia a comis un atac împotriva unei gări la Kramatorisk sunt o provocare şi nu corespund adevărului”, afirmă Ministerul rus al Apărării.

”Subliniem mai ales că rachete tactice de tip Tocika-U, din care au fost găsite fragmente în apropierea Gării din Kramatorsk, ale (căror imagini) au fost difuzate de către martori sunt folosite numai de către forţele armate ucrainene”, afirmă ministerul.

De altfel, Rusia a dezmințit în mod sistematic că se află la originea morţilor civili din Ucraina, unde a lansat o vastă ofensivă militară la 24 februarie

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell condamnă ”ferm” atacul de la gara din Kramatorsk, în estul Ucrainei, şi acuză Rusia – care dezminte că este autorul atacului – de ”cauzarea unor suferinţe umane”.

”Condamn ferm atacul orb din această (vineri) dimineaţa împotriva unei gări, la #Kramatorsk, de către Rusia, în care au fost ucise zeci de persoane şi care s-a soldat cu numeroşi răniţi”, denunţă într-un mesaj postat pe Twitter Josep Borrell.

”Aceasta este o nouă tentativă de a închide căile de evacuare a celor care fug din calea acestui război nejustificat şi de a cauza suferinţe umane”, denunţă Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate.

Cel puţin 35 de persoane au fost ucise, iar alte 100 au fost rănite vineri la Kramatorsk, în estul Ucrainei, în gara oraşului, vizată într-un atac cu două rachete, anunţă compana feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia, în timp ce sute de persoane care voiau să fugă din regiune aşteptau un tren

Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a postat pe Facebook imagini imediat după atac.

Zelenski anunţă că “invadatorii” au lovit gara Kramatorsk, unde mii de ucraineni paşnici aşteptau evacuarea.

Potrivit preşedintelui ucrainean, aproximativ 30 de persoane au fost ucise, iar alte aproximativ 100 au fost rănite.

“Poliţia şi salvatorii sunt deja la faţa locului”, a precizat Volodimir Zelenski.

“Neavând puterea şi curajul să ne înfrunte pe câmpul de luptă, distrug cinic populaţia civilă. Acesta este răul care nu cunoaşte limite. Şi dacă nu este pedepsit, nu se va opri niciodată”, conchide liderul ucrainean

Cel puţin 20 de persoane au fost ucise vineri la Kramatorsk, în estul Ucrainei, în gara oraşului, vizată într-un atac cu două rachete, anunţă compana feroviară ucraineană

Kramatorsk se află între Doneţk şi Lugansk, în Donbas.

The Russian army launched Iskander missile with a cluster charge into Kramatorsk railway station, Donetsk region. Civilians are being evacuated from this station – Region official

— Oleh Novikov 🇺🇦 (@olehbatkovych) April 8, 2022

Mii de oameni sunt evacuaţi de mai multe prin gara din Kramatorsk, către restul Ucranei. Un jurnalist AFP a văzut cel puţin 20 de saci cu cadavre.

Prezent la faţa locului, jurnalistul a constatat că sute de oameni sperau să părăsească oraşul – ameninţat de o ofensivă rusă majoră – cu un tren.

”Două rachete au căzut la Gara din Kramatorsk”, a anunţat compania feroviară ucraineană.

Potrivit Reuters, în atac au fost ucise cel puţin 30 de persoane, iar alte 100 au fost rănite

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plecat cu trenul din Polonia spre Kiev, capitala Ucrainei. Acolo se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski. Ea este însoţită de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

Ursula von der Leyen şi Josep Borrell au plecat din micul oraş polonez Przemysl, situat la doar 13 kilometri de graniţa cu Ucraina al cărei spaţiul aerian este închis din cauza războiului

Poliţia de Frontieră a anunțat că 9.165 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară în ultimele 24 de ore, în creştere cu 3 % faţă de ziua precedentă.

“În data de 07.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 67.279 de persoane, dintre care 9.165 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 3 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.981 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 6,3%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 2.218 cetăţeni ucraineni (creştere cu 16 %)”, transmite Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 07.04.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 650.441 cetăţeni ucraineni.

Lloyd Austin, secretarul american al Apărării, a declarat că Vladimir Putin și-a schimbat strategia în războiul din Ucraina. Mai exact, el a crezut că va putea cuceri capitala acestei țari într-un timp scurt, notează Mediafax.

Cu toate acestea, în acest moment, Putin se vede nevoit să își regândească strategia, reorientându-se către estul și sudul țării.

“Putin a crezut că ar putea foarte rapid să cucerească Ucraina, să captureze foarte rapid această capitală. El s-a înșelat. Cred că Putin a renunțat la eforturile sale de a cuceri capitala și se concentrează acum asupra sudului şi estului țării”, a declarat secretarul apărării în fața Senatului SUA.

Secretarul a mai adăugat că Putin nu și-a atins obiectivele stabilite la începutul invaziei.

“El nu a cucerit Kievul. Nu a răsturnat guvernul. Nu a eliminat Ucraina ca stat național”, a mai explicat acesta,

Mircea Geoană a ținut o conferință de presă la finalul întâlnirii miniștrilor de externe din NATO în care a vorbit despre situația din Ucraina, dar și despre modul în care se poziționează alianța în acest context.

El a explicat că, în acest moment, după retragerea din jurul Kievului, forțele rusești de regrupează. Aparent, scopul acestora este acela de a cuceri întreaga regiune Donbas și sudul Ucrainei.

“La şase săptămâni de la declanşarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, intrăm într-un moment de inflexiune pentru acest război.În următoarea perioadă, forţele ruseşti se regrupează pentru a lansa, în intervalul imediat de timp, o nouă ofensivă pentru ocuparea regiunii Donbas şi a sudului Ucrainei, inclusiv pentru controlul asupra nordului Mării Negre”, le-a explicat Geoană jurnaliștilor.

Secretarul general adjunct al NATO a mai anunțat că NATO va continua să acorde sprijin militar, umanitar și financiar ucrainenilor.

“A vorbit ca întotdeauna convingător, pragmatic şi pasional în faţa miniştrilor de externe din NATO. În acest moment de inflexiune vom continua să ajutăm Ucraina cu sprijin militar adecvat acestei noi etape de derulare a acestui război, dar şi din punct de vedere umanitar şi financiar”.

Administrația Biden crește valoarea ajutoarelor militare pe care le oferă armatei ucrainene, notează CNN.

Această informație vine după ce SUA a aprobat, în cursul acestei săptămâni, un nou pachet de ajutoare militare care ajunge la 100 de milioane de dolari. De la începutul războiului, Ucraina a primit peste arme și muniții în valoare de peste 1,7 miliarde de dolari, doar de la americani.

Printre ajutoarele militare pe care americani le trimit ucrainenilor se numără 1.400 siteme antiaeriene, 5.000 de rachete Javelin, 45.000 de seturi de veste antiglonț și căști și câteva sute de drone Switchblade.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj în care vorbește despre crimele de război care au avut loc în Borodianka și a susținut că militarii ruși au făcut mai multe victime decât în Bucea.

“Au început lucrările de demontare a resturilor din Borodianka… Acolo e mult mai rău. Şi mai multe victime ale ocupanţilor ruşi. Şi ce se va întâmpla când lumea va afla tot adevărul despre ce a făcut armata rusă la Mariupol? Acolo, pe aproape fiecare stradă, este ceea ce a văzut lumea în Bucea şi în alte oraşe din regiunea Kiev după retragerea trupelor ruse. Aceeaşi cruzime. Aceleaşi crime odioase”, a declarat Zelenski.

Liderul ucrainenilor a vorbit și despre modul în care Federația Rusă răspunde acuzațiilor legate de masacrul de la Bucea și a mai adăugată că propagandiștii ruși ar putea încerca să de-a vina pe ucraineni pentru victimele din Mariupol.

“Vor arăta victimele din Mariupol ca şi cum ar fi fost ucise nu de armata rusă, ci de apărătorii ucraineni ai oraşului. Pentru a face acest lucru, ocupanţii adună cadavre pe străzi, le scot şi le pot folosi în altă parte în conformitate cu scenariile de propagandă elaborate”, a mai adăugat președintele ucrainean în mesajul său.