Război în Ucraina, ziua 47. Lavrov: Scopul războiului este să pună capăt expansiunii nesăbuite și dominației totale a SUA. Delegația UE și-a reluat activitatea la Kiev

Probabilitatea ca invadatorii ruși să folosească arme chimice la Mariupol este extrem de ridicată, a declarat o sursă apropiată de ministrul ucrainean al apărării, citată de Ukrinform.

„Probabilitatea ca fasciștii din Rusia să folosească arme chimice este foarte ridicată”, a declarat sursa amintită. 

Declarația vine după ce, în cursul serii, luptătorii din Regimentul Azov, care apără încă orașul Mariupol, au anunțat că trupele lui Vladimir Putin au aruncat o substanță otrăvitoare de origine necunoscută, folosind o dronă. 

Iar ideea unui atac chimic asupra combinatului Azovstal din Mariupol a fost confirmată și de unul dintre liderii milițiilor separatiste din Donbas. „În principiu, este posibil să faci asta. Și, până la urmă, mă gândesc că va fi rorlul trupelor de război chimic, care va găsi metoda prin care să scoată din galerii aceste cârtițe”, a spus Eduar Basurin.

Rusia nu a renunțat la ocuparea completă a regiunilor Donețk și Lugansk, anunță ministerul ucrainean al apărării. 

„Astăzi este a 47-a zi a eroicii rezistențe a poporului ucrainean contra invaziei Rusiei. Inamicul nu și-a abandonat planurile de cucerire completă a regiunilor Donețk și Lugansk. În direcția Slobojanski, inamicul continuă să blocheze parțial orașul Harkiv, care a fost atacat cu rachete, artilerie și mortiere. În zona orașului Izium, ocupanții încearcă să-și mențină pozițiile ocupate anterior”, a anunțat Statul Major al Ucrainei, pe Facebook.

Oficialii militari mai anunță că, la Donețk și Tavriski, inamicii au încercat să cucerească orașul Severodonețk, dar au eșuat. Iar localitatea Popasna a început să fie bombardată cu rachete Tochka-U. Iar încercările de a pătrunde mai adânc pe teritoriul Ucrainei au eșuat, mai spune Statul Major.

La Mariupol, inamicii au desfășurat asalturi în mai multe zone, în timp ce la Herson au reușit să atingă limitele regiunii, dar se confruntă cu dezertări.

Statul Major mai anunță că locuitorii din zona Herson sunt ținta unei operațiuni de propagandă de război a Rusiei, în timp ce rezidenți din zonele ocupate din Donbas sunt duși să lupte la Zaporijia.

Ucrainenii mai anuță că în Lugansk are loc un nou val de mobilizare a rezerviștilor de până la 65 de ani, uneori cu forța

Delegația Uniunii Europene în Ucraina și-a reluat activitatea la Kiev, potrivit unui anunț făcut de reprezentanții acesteia pe Twitter.

„UE s-a întors în oraș”, a scris Delegația UE, lângă o fotografie cu șeful acesteia, Matti Maasikas, ridicând steagul Uniunii Europene în fața unei clădiri din Kiev.

Pe 8 aprilie, în timpul vizitei sale la Kiev, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a anunțat că Delegația UE se va întoarce în capitala Ucrainei.

🇪🇺The EU is back in town. pic.twitter.com/lVWcegVq4x

— EU in Ukraine (@EUDelegationUA) April 11, 2022

„Operațiunea militară specială”, cum este denumită de Moscova  invadarea Ucrainei are și scopul de a pune capăt „dominanței totale” și „expansiunii nesăbuite” a Statelor Unite ale Americii pe scena mondială, a declarat ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Aceasta este ultima din lunga serie de justificări date de oficialii ruși războiului pornit contra Ucrainei pe 24 februarie. Vladimir Putin a anunțat, după ce a dat ordinul de atac, că scopul acțiunii este „de-nazificarea și demilitarizarea” Ucrainei

„Operațiunea noastră militară specială este menită să pună capăt expansiunii nesăbuite și cursului către dominația totală a Statelor Unite – și a restului țărilor occidentale aflate sub ele – pe arena internațională”, a declarat Lavrov într-un interviu pentru postul de stat Rossia 24, difuzat luni.

Premierul indian Narendra Modi a declarat, în timpul întâlnirii sale video cu președintele american Joe Biden, că a făcut apeluri repetate la președintele Rusiei, Vladimir Putin și la cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, să poarte convorbiri directe.

Narendra Modi a declarat că războiul din Ucraina este îngrijorător și a condamnat uciderea de civili inocenți. 

„Sperăm ca actualele discuții dintre Rusia și Ucraina să ducă la pace”, a mai spus premierul indian. „De asemenea, am subliniat nevoia de securitate pentru civilii din Ucraina și de aprovizionare și asistența umanitară nestingherită pentru aceștia”, a mai spus Modi.

La sfârșitul lunii martie, Joe Biden a calificat reacția Indiei față de războiul pornit de Rusia contra Ucrainei drept foarte timidă. Mai mult, India a refuzat să condamne Rusia la ONU și încă nu a aplicat sancțiuni Moscovei. 

Ministerul de Externe al Corației l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse pentru a-i pune în vedere s-a luat decizia ca 24 deangajați ai ambasadei  Rusiei din Zagreb vor fi expulzați din cauza invaziei din Ucraina.

„Luni, Ministerul de Externe și Afaceri Europene l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a i se comunica puternica noastră condamnare a agresiunii brutale a Moscovei contra Ucrainei și a numeroaselor crime de război comise de trupele rusești”, se arată într-o declarație a instituției. 

Ambasadorului rus i s-a prezentat o notă prin care era informat că, în conformitate cu Convenția de la Viena privitoare la Relațiile Diplomatice, Croația a decis reducerea numărului de persoane, cu rol diplomatic sau administrativ, din Ambasada Rusiei la Zagreb la nivelul personalului Ambasadei Croației la Moscova.

Prin nota respectivă s-a cerut ca 18 diplomați și șase membri ai personalului administrativ trebuie să plece din Croația.

Militanții pro-ruși din Donbas au confirmat public intenția Rusiei de a ataca cu arme chimice orașul Mariupol, în care continuă să reziste câteva formațiunu militare ucrainene. 

Declarația a fost făcută de Eduar Basurin, din „Miliția Poporului” a autoproclamatei Republici Populare Donețk, potrivit Unian.

Rusia ar putea lansa atacul cu arme chimice asupra combinatului Azovstal, pentru a-l putea cuceri de la cei pe care Kremlinul îi consideră „fasciști”, și care s-ar ascunde acolo.

Un asalt asupra combinatului, care are multe etaje subterane, ar fi inutil, potrivit sursei citate, astfel că acolo superioritatea numerică nu contează prea mult. În aceste condiții, concentrarea invadatorilor va fi pe ocuparea tuturor căilor de acces în combinat.

„În principiu, este posibil să faci asta. Și, până la urmă, mă gândesc că va fi rorlul trupelor de război chimic, care va găsi metoda prin care să scoată din galerii aceste cârtițe”, a spus Basurin.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că întâlnirea sa cu președintele rus Vladimir Putin a fost „directă, deschisă și grea”. 

Într-o declarație făcută după întrevedere, care a durat circa 90 de minute, Nehammer a declarat că nu a fost o vizită prietenească, și că scopul a fost să nu lase niciun efort nefăcut în încercarea de a ajunge la o rezoluție de încetare a conflictului sau cel puțin de a obține un progres în ceea ce privește situația umanitară a civililor din Ucraina.

El a adăugat că cel mai important mesaj pentru Putin a fost că războiul trebuie oprit imediat, pentru că în război nu există decât pierzători.

Austria a fost una dintre țările care au avut relații foarte bune și apropiate cu Rusia înainte de invadarea Ucrainei, dar după 24 februarie Viena și-a declarat solidaritatea cu Kievul și a denunțat crimele de război ale trupelor ruse.

Rusia nu-și va opri atacurile din Ucraina înaintea următoarei runde de negocieri de pace, a declarat ministrul de externe Serghei Lavorv, într-un interviu pentru televiziunea de stat de la Moscova.

El a mai spus că Vladimir Putin a ordonat ca operațiunile militare să fie suspendate în timpul primei runde de negocieri de pace dintre Rusia și Ucraina, dar poziția Moscovei s-a schimbat între timp. Lavrov a mai spus că nu vede niciun motiv pentru a nu continua convorbirile cu partea ucraineană , dar a insistat că Moscova nu își va mai opri atacurile pentru următoarea reuniune.

Ministrul de externe al Rusiei a mai spus că s-a convins că ucrainenii nu sunt dispuși să oprească, la rândul lor, operațiunile militare, așa că o decizie de încetare a focului nu va mai apărea înainte de a se ajunge la un acord final.

Lavrov a mai acuzat Kievul că a prezentat Moscovei un acord de pace „inacceptabil”, care deviază de la înțelegerile anterioare. Partea ucraineană a respins afirmațiile lui Serghei Lavrov ca pe o tactică de a submina Ucraina sau de a distrage atenția de la acuzațiile de crime de război contra trupelor ruse.

Lavrov a mai spus că apelul șefului diplomației europene, Josep Borrell, ca țările UE să continue să înarmeze Ucraina reprezintă o întoarcere la 180 de grade în politica europeană. 

Noul comandant al trupelor invadatoare ale Federației Ruse, generalul Alexander Dvornikov, supranumit „Măcelarul din Siria”, ar putea aplica în Ucraina tactica „pământului pârjolit”, a avertizat consilierul american de securitate Jake Sullivan. El a spus că porecla se potrivește cu felul în care se cunoaște că procedează acesta în război. 

Generalul Dvornikov, de 60 de ani, a mai condus operațiunile din Siria, unde forțele Rusiei au fost acuzat de atacarea intenționată a zonelor civile. De asemenea, „Măcelarul din Siria” a activat și în timpul Războiului din Cecenia, un alt loc în care măcelurile de civili și crimele de război au fost la ordinea zilei.

Sullivan a adăugat că numirea lui Alexandr Dvornikov la conducerea invaziei militare din Ucraina arată că Rusia intenționează să recurgă la tactica „pământului pârjolit”.

„Când vedem atrocitățile și crimele de război, precum imaginile oribile și șocante din orașe precum Bucea, dar și rachete care lovesc civili, precum cele de la Kramatorsk, devine firesc să gândim că numirea acestui general este o indicație că vom mai vedea multe asemenea orori”, a mai spus Sullivan.

Moscova a negat, deocamdată, orice implicare în masacrarea civililor din Bucea și alte zone din Ucraina. Dar evaluarea lui Sullivan corespunde celei făcute de generalul David Petraeus, fost director al CIA, arată că „rușii sunr cunoscuți în Siria penntru, de fapt… „depopularea” unor zone. Asta au făcut la Aleppo”, a declarat Petraeus, adăugând că ne putem aștepta la același comportament și în Ucraina. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru CBS, că nu este dispus să cedeze nicio bucată din teritoriul Ucrainei în schimbul păcii. El a adăugat că nu va recunoaște niciodată Crimeea ca teritoriu de drept al Rusiei, în ciuda faptului că a fost anexată de Moscova încă din 2014. 

Volodimir Zelenski a mai spus că nu înțelege de ce rușii îi urăsc pe ucraineni. „De ce? Ce trebuie să fi făcut cineva sau o națiune pentru a căuta să o distrugi? În aproape toate cazurile în care ei (militarii ruși – n.red.) au torturat oameni, a fost pentru că ne urăsc. Ne urăsc și nu înțeleg de ce”, a spus șeful statului ucrainean.

Zelenski a adăugat că țările care refuză să ajute Ucraina nu se vor putea ascunde de armele nucleare ale Rusiei. „Există lideri politici care se ascund în spatele unor afirmații precum „nu putem sprijini Ucraina pentru că asta ar putea provoca un război nuclear”. Nimeni nu poate prevedea ce va face Rusia, indiferent că este sau nu război în Ucraina. Nimeni nu poate prezice așa ceva”, a mai spus liderul de la Kiev.

Dacă Rusia va reuși să treacă peste Ucraina, atunci „cu siguranță va înainta spre Europa, devenind mai puernic și mai impredictibil cu fiecare zi care trece”, crede Zelenski.

„Rușii folosesc tot felul de arme în afara teritoriului lor, așa că nu le pasă dacă este Ucraina sau alt pretext… Mâine ar putea fi din nou Siria, sau Caucaz – orice, dacă nu le place ceva. Așa cum spun politicienii lor, civilizația rusă ar trebui să se întindă de la Vladivostok până la Luxemburg, astfel încât nimeni să nu știe ce se va întâmpla. Nu cred că te poți ascunde în spatele unei astfel de scuze, crezând că dacă nu ajuți Ucraina ești ferit de armele nucleare rusești”, a subliniat președintele ucrainean. 

„Nu poți prezice cu exactitate acțiunile Rusiei. Trebuie să fii foarte puternic, ei nu înțeleg decât forța. De aceea cer sancțiuni puternice aplicate imediat”, a mai spus Zelenski, care a repetat ideea că, dacă Ucraina ar fi înfrântă, Putin ar ataca mai departe, în alte țări.

„Și ce vor spune apoi Lituaniei? După noi, Doamne ferește, dacă Rusia merge mai departe, ce vor spune națiunile occidentale Lituaniei? Că nu ar trebui să apere mica Lituania pentru că mâine ar putea avea loc o lovitură nucleară. Mai mult decât atât, vă voi spune dacă Rusia merge mai departe, va spune acest lucru deschis: „Ne mutăm în Lituania, ei făceau parte din Uniunea Sovietică și mergem în Polonia pentru că înainte aveam trupele noastre acolo și dacă voi, Statele Unite și națiunile europene vreți să luptați pentru această mică Lituania, nu suntem siguri că nu vom folosi arme nucleare.” Ce va face lumea atunci, va zice să-i lăsăm și Lituania? Nu știu ce vor face”, a mai spus liderul ucrainean.

El a vorbit și despre nevoia disperată de arme și echipamente militare a țării sale, dar și despre garanțiile de securitate pentru Ucraina din partea marilor puteri ale lumii. 

Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, care a protestat contra lui Vladimir Putin intrând cu o pancartă în spatele prezentatoarei celui mai urmărit jurnal de știri din Rusia, s-a angajat la cotidianul german Die Welt. 

Ea a ținut prima pagină a ziarelor din toată lumea în urma protestului din emisiunea informativă a Pervîi Kanal, când a afișat pancarta pe care scria „Nu războiului, opriți războiul, nu credeți propaganda, sunteți minițiți!”

Pentru protestul ei, Marina Ovsiannikova a fost interogată vreme de 14 ore și apoi amendată cu 30.000 de ruble. Cu toate acestea, jurnalista de 43 de ani a decis să rămână în Rusia și să lucreze, în ciuda riscului de a fi supusă la persecuții. 

Acum va fi corespondent la Die Welt, pentru care va transmite reportaje despre Ucraina și Rusia. 

Zeci de mii de persoane au fost probabil ucise în Mariupol, a anunțat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. 

Estimarea a fost făcută în timpul unui discurs ținut în fața Parlamentului din Coreea de Sud.

„Mariupol a fost distrus, există zeci de mii de morți, dar chiar și în ciuda acestui lucru, rușii nu își opresc ofensiva”, a declarat Volodimir Zelenski.

De remarcat că jurnaliștii nu pot verifica informația în condițiile în care în orașul asediat nu se poate intra sau ieși.

Armata ucraineană anunţă că se pregăteşte de ”o ultimă bătălie” – din cauza ”epuizării” muniţiei” – în portul devastat Mariupol, în sud-estul Ucrainei, un oraş asediat de către armata rusă de peste 40 de zile.

”Azi (luni) va fi probabil ultima bătălie, pentru că ni se epuizează muniţiile (…). Unii dintre noi vom muri, alţii vom fi luaţi prizonieri”, scrie într-o postare pe Facebook a 36-a Brigadă a Marinei din cadrul forţelor armate ucrainene.

”Suntem pe cale să dispărm lent”, se arată în acest comunicat.

”Nu ştim ce se va întâmpla, dar vă cerem să vă amintiţi (de noi) cu un cuvânt bun”, le cere brigada ”ucrainenilor”.

”Timp de peste o lună, am luptat fără o reaprovizionare cu muniţie, fără hrană, fără apă şi ”am făcut posibilul şi imposibilul”, afirmă brigada, care regretă lipsa de ajutor de la Comandamentul armatei şi de la preşedintele” Volodimir Zelenski.

”Am primit o singură dată 50 de obuze, 20 de mine, rachete antitanc (de tip) NLAW”, deplânge brigada.

”Nu ni s-a dat nimic altceva”, subliniază brigada.

”N-au fost decât promisiuni nerespectate”, denunţă ea

Guvernul Ucrainei a anunţat că a stabilit nouă coridoare pentru evacuarea civililor din oraşele din estul ţării, adică exact acolo unde Rusia îşi concentrează atacurile.

Una dintre aceste rute va permite vehiculelor private să plece din oraşul Mariupol, port la Marea Azov, spre oraşul Zaporojie, a scris vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe Telegram.

În acelaşi timp, există cinci coridoare între zonele disputate din provincia Lugansk către oraşul Bahmut, a menţionat reprezentanta executivului ucrainean. Ea a spus că aproximativ 2.800 de civili au reuşit să părăsească în ultimele 24 de ore regiunile unde erau în desfăşurare lupte.

Cancelarul austriac Karl Nehammer vrea să obţină culoare umanitare în Ucraina, în cursul întâlnirii sale la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, politicanul nu se așteaptă la un ”miracol”.

“We cannot tell ourselves that we left a chance unused. That we left a stone unturned if we could have done so,” Austrian Foreign Minister Alexander Schallenberg said. He spoke to Bloomberg TV about Austrian Chancellor Karl Nehammer’s visit to Moscowhttps://t.co/6jCatmQNKX pic.twitter.com/TZgPAlgZdO

— Bloomberg TV (@BloombergTV) April 11, 2022

”Trebuie să profităm de orice ocazie pentru a pune capăt iadului umanitar din Ucrana, iar asta va înderca să facă cancelarul (austriac Karl Nehammer), prin mesaje foarte clare, de natură umanitară şi sfaturi politice”, declară Alexander Schallenberg înaintea unei reuniuni cu omologii săi din cadrul Uniunii Europene (UE) la Luxemburg.

Nehammer urmează să-i transmită lui Putin mesajul că ”vrem ca războiul să înceteze. Vrem coridoare umanitare. Vrem ca organizaţii umanitare internaţionale să-şi poată face treaba”, a subliniat ministrul de externe al Austriei

Produsul Intern Brut (PIB) al Ucrainei urmează să scadă cu 45,1% în 2022, iar al Rusiei cu 11,2%, potrivit unor previziuni economice catastrofale, din cauza invaziei ruse, care are un impact asupra întregii regiuni a Europei de Est, avertizează Banca Mondială (BM), potrivit căreia scenariul este şi mai sumbru în cazul în care conflictul continuă mai mult timp, relatează AFP.

Previziunile cu privire la Ucraina sunt mai rele decât o proiecţie din martie a Fondului Monetar Internaţional (FMI), care estima o scădere a PIB-ului de 10-35%, sau decât o scădere cu 20% estmată la 31 martie de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Întreaga regiune este afectată de consecinţele economice ale acestu război, lansat de către Vladimir Putin la 24 februarie, care a determinat peste patru milioane de ucraineani să fugă în Polonia, România şi Republica Moldova şi care a condus la o scumpire puternică a cerealelor şi energiei.

BM estimează o scădere cu 4,1% a PIB-ului în 2022 al tuturor ţărilor emergene şi în dezvoltare din Europa şi Asia Centrală, în contextul în care preconiza, înainte de război, o creştere 3%.

Situaţia este mai gravă ca cea cauzată de pandemia covid-19 în 2020 (-1,9%).

Numai PIB-ul Europei de Est ar urma să scadă cu 30,7%, în contextul în care înaintea invaziei ruse BM estima o creştere de 1,4%.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a distrus sisteme de rachetă antiaeriană furnizate Ucrainei de către un stat membtru al Uniunii Europene (UE).

Guvernul rus a transmis că a distrus lansatoare de rachetă de tip S-300 care ar fi fost ascunse într-un hangar la periferia oraşului ucranean Dnipro (est).

Slovacia, care a anunţat vineri că a funrizat acest tip de sistem de apărare anti-aeriană, a negat faptul că sistemele de tip S-300 pe care le-a furnizat Ucrainei au fost lovite.

Bratislava a denunţat ”minciuni” ale Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză Rusia de faptul că a ocolit sancţiuni care i-au fost impuse de Occident, denunţă faptul că Occidentul ştie acest lucru şi-i îndeamnă pe liderii occidentali să se privească în oglindă.

Liderul ucrainean îndeamnă NATO să livreze armament Ucrainei, într-un interviu acordat CBS News, în care acuză Rusia de ocolirea sancţiunilor occidentale.

Întrebat ce ar trebui să facă NATO după masacrul de la Bucea, Zelenski răspune ”numărul unu, armamentul. Ei (statele membre NATO) trebuie să fie serioşi în acest subiect”.

”Ei (statele membre NATO) înţeleg, cu siguranţă, despre ce vorbesc eu acum. Ei trebuie să furnizeze armament Ucrainei ca şi cum s-ar apăra pe ei înşişi şi ca şi cum şi-ar apăra propirul popor. Ei trebuie să înţeleagă asta. Dacă nu accelerează, ne va fi foarte greu să rezistăm acestei presiuni”, subliniază Zelenski.

”Al doilea factor sunt sancţiunile”, continuă şeful statului ucrainean, ”pentru că noi am găsit anumite lucruri în sancţiuni care sunt uşor de ocolit de către experţii financiari”.

”Rusia le-a ocolit şi asta este absolut adevărat”, acuză el. ”Lumea occidentală ştie acest lucru”, denunţă el.

”Acest lucru nu ar trebui să fie autorizat. Acesta nu este un film, este viaţa adevărată. Încetaţi să vă mai fie frică de Federaţia rusă. Noi am arătat că nu ne este frică”, îndeamnă Zelenski.

Poliţia de Frontieră a anunţat că 7.915 cetăţeni ucraineni au intrat în România duminică, fiind înregistrată o scădere cu 21% faţă de ziua anterioară.

“În data de 10.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 85.530 de persoane, dintre care 7.915 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 21 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.878 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 16 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.391 cetăţeni ucraineni (scădere cu 43%)”, a anunţat Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până în 10 aprilie, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 677.004 cetăţeni ucraineni.

Canalul de YouTube al Dumei de Stat a fost blocat pentru încălcarea regulilor platformei.

Google anunţă că a închis canalul oficial al camerei inferioare a Parlamentului de Moscova, Duma de Stat. Motivul invocat este violarea condiţiilor de utilizare ale serviciului.

Oficialii companiei au adăugat că decizia este în linie cu sancţiunile impuse Rusiei de ţările vestice, după invadarea Ucrainei.

Reacţia Rusiei a venit imediat, cel puţin la nivel declarativ, oficialii de la Moscova spunând că „YouTube şi-a semnat propriul mandat” (de blocare pe teritoriul Rusiei).

Autoritatea Roskomnadzor a cerut renunţarea la măsură şi permiterea imediată a funcţionării canalului.

YouTube, care, spre deosebire de Facebook şi Twitter, încă funcţionează în Rusia, ar putea fi blocat complet sau parţial în zilele următoare.

Dintre cele mai importante platforme occidentale de comunicare, WhatsApp pare să fie singura care a scăpat de blocare în Rusia, deşi Facebook, alt serviciu Meta, a fost deja blocat

O gară din estul ţării a fost bombardată de forţele ruseşti, Anunțul a fost făcut de şeful căilor ferate din Ucraina, fără a oferi mai multe detalii despre poziţia obiectivului.

„Noaptea trecută, o altă staţie de cale ferată din estul Ucrainei a fost bombardată de trupele ruseşti”, a declarat Oleksandr Kamyshin pe Telegram.

Deoarece a fost un atac nocturn, nu s-au înregistrat victime. Cinci locomotive, şine şi reţele electrice au fost avariate, a precizat Kamyshin.
 
„Ei continuă să lovească, vizând infrastructura feroviară. Nu există victime nici în rândul civililor, nici în rândul lucrătorilor feroviari”, a precizat acesta.

Personalul centralei nucleare de la Cernobîl a lucrat prin rotaţie, pentru prima dată în trei săptămâni, a anunţat  organul de pază nuclear al ONU, citând autorităţile ucrainene.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că este doar a doua oară când personalul se schimbă de la începutul invaziei ruse în Ucraina. 
 
Schimbarea personalului în ture a fost importantă „pentru funcţionarea în siguranţă şi în siguranţă a centralei electrice de la Cernobîl, care a fost controlată de armata rusă timp de cinci săptămâni, până când s-a retras la 31 martie”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi.
 
Ucraina a declarat AIEA că laboratoarele analitice ale centralei pentru monitorizarea radiaţiilor au fost „distruse şi instrumentele analitice furate, rupte sau dezactivate în alt mod”, potrivit AIEA.
 
„Deşi este un lucru pozitiv că autorităţile ucrainene restaurează treptat controlul reglementar asupra sitului Cernobîl, este clar că mai sunt multe de lucru pentru a readuce centrala la normalitate”, a avertizat Grossi

Şeful administraţiei militare regionale Doneţk a declarat că numărul morţilor în urma unui atac cu rachete ruseşti asupra gara din Kramatorsk, Ucraina, a crescut la 57.

„La ora 11 a.m. astăzi, 10 aprilie totalul este de 57 de morţi, 109 de răniţi”, a spus Pavlo Kyrylenko.
 
”Cei cu răni uşoare au fost eliberaţi pentru a merge acasă, cei grav răniţi sunt transportaţi în regiuni sigure şi li se acordă ajutorul necesar”, a mai spus oficialul. 
 
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, declara că va fi “extrem de greu” pentru negociatorii ucraineni să se gândească măcar la negocieri cu Rusia, după atacul cu rachete care a vizat Gara din Kramatorsk (estul Ucrainei) şi după atrocităţile comise în oraşul Bucea (în apropiere de Kiev).

„Au început un război la scară largă şi se comportă ca şi cum noi suntem de vină”, a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky. El s-a adresat naţiunii sale, numindu-i pe ucraineni „cei mai curajoşi oameni ai celei mai bune ţări din lume”

„Ne apropiem de sfârşitul unei săptămâni”, a spus Zelensky în discursul său, pe care l-a ţinut în mod regulat în timpul atacului Rusiei asupra ţării.
 
”Lupta noastră pentru libertate, pentru stat. Încă o săptămână în care Ucraina a rămas în viaţă, în ciuda tuturor eforturilor Rusiei de a ne distruge. Ne luptăm. Ne apărăm. Respingem atacurile”, a spus liderul ucrainea. 
 
Zelensky a arătat că naţiunea face tot ce poate pentru a câştiga războiul şi a acuzat conducerea rusă că „minte” în eforturile de a de dezvinovăţi.
 
„Când laşitatea creşte, totul se transformă în catastrofă”, a continuat el. „Când oamenii nu au curajul să-şi recunoască greşelile şi să-şi ceară scuze, să se conformeze realităţii şi să vadă că se transformă în monştri”.
 
Preşedintele ucrainean a spus că Rusia a pierdut contactul cu realitatea, acţionând ca agresori, dar acuzând Ucraina pentru acţiunile comise de trupele ruse, inclusiv crimele de la Bucha, lovitura cu rachete asupra gara din Kramatorsk şi „fiecare oraş distrus şi sat ars”. “
 
El a adăugat că Rusia, temându-se de înfrângere, va lansa mai multe acţiuni în estul Ucrainei.
 
„Dar suntem pregătiţi”, a spus preşedintele, promiţând Ucrainei că se va asigura că are suficiente arme şi va cere sancţiuni mai puternice împotriva Rusiei, astfel încât să se facă dreptate.