Război în Ucraina, ziua 49. O nouă convorbire Zelenski – Biden, miercuri seara. OSCE: Rusia, vinovată de încălcări ale drepturilor omului

Nava-amiral a flotei Federației Ruse din Marea Neagră, crucișătorul „Moscova”, a fost lovită foarte serios de o rachetă ucraineană, a anunțat guvernatorul Regiunii Odessa, Maxim Marcenko.

„A fost confirmat faptul că o rachetă a făcut ca crucișătorul Moscova să ajungă exact acolo unde a fost trimisă de grănicerii de pe Insula Șerpilor în primele zile ale războiului”, a spus guvernatorul, cu referire la o înregistrare video devenită virală la începutul invaziei ruse.

Potrivit primelor informații, nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră a fost lovită serios, iar o parte a ambarcațiunii a fost cuprinsă de un incendiu, în timp ce echipajele de salvare ale Rusiei nu au putut ajunge la „Moscova”. 

Potrivit informațiilor din surse ucrainene, pe crucișătorul „Moscova” sunt cel puțin 510 membri ai echipajului.

Statele Unite ale Americii vor trimite Ucrainei un ajutor suplimentar în valoare de 800 de milioane de dolari. Anunțul a fost făcut în timpul unei convorbiri telefonice dintre președintele american, Joe Biden, și cel ucrainean, Volodimir Zelesnki. 

Biden a spus că ajutorul va include noi arme cu care Ucraina să poată combate atacul pe scară largă care este așteptat din partea Rusiei în estul Ucrainei. Printre aceste noi arme se numără elicoptere, sisteme de artilerie și transportoare blindate. 

Un oficial de rang înalt din Departamentul Apărării de la Washington a spus că, până acum, SUA au acordat ucrainei ajutor de peste 3 miliarde de dolari.

„Îl asigur pe președintele Zelenski că poporul american va rămâne alături de viteazul popor ucrainean”, a declarat Biden.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, consideră că este „absolut corect” să vadă din ce în ce mai mulți oameni care folosesc termenul de „genocid” pentru a denunța acțiunile Moscovei în Ucraina.

Cu toate acestea, Trudeau nu s-a referit direct la comentariile lui Joe Biden din ziua precedentă, când președintele Statelor Unite l-a acuzat pentru prima dată pe omologul său rus, Vladimir Putin, că a comis „genocid” în Ucraina.

„Cred că, așa cum a subliniat președintele Biden, există procese oficiale în jurul determinărilor de genocid. Dar cred că este absolut corect ca din ce în ce mai mulți oameni să vorbească și să folosească cuvântul „genocid” în ceea ce privește ceea ce face Rusia, ceea ce a făcut Vladimir Putin”, a mai spus Trudeau.

In Regiunea Sumi, invadatorii din Rusia au ucis cu brutalitate peste 100 de civili, în timp ce un mare număr de locuitori sunt încă în captivitate sau dispăruți,, a declarat șeful administrației militare a regiunii, Dmitro Jivițki.

„Peste 100 de civili au fost uciși dar, din nefericire, acest număr crește în fiecare zi, pe măsură ce găsim cadavrele, cu mâinile legate și cu semne de tortură și împușcate în cap – este terifiant. Mulți sunt încă dispăruți, sunt oameni care au fost luați prizonieri, o echipă de negociere se ocupă de aceștia. Și sunt o grămadă de cetățeni a căror soartă ne este necunoscută”, a spus Jivițki.

El a adăugat că sunt și foarte multe persoane rănite în spitalele din Sumi. Mai mult, administratorul militar a spus că oamenii din regiune au suferit și traume emoționale imense, după ce și-au văzut rudele și prietenii împușcați de militarii ruși.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat miercuri seară cu președintele Statelor Unite, Joe Biden, despre pachetul adițional de apărare. 

De asemenea, ci doi șefi de stat vor mai vorbi despre un posibil pachet de sprijin macro-financiar, precum și despre valurile de sancțiuni împotriva Federației Ruse.

„Am continuat dialogul constant cu președitele Statelor Unite. I-am adus la cunoștință crimele Rusiei. Am discutat despre un nou pachet de sprijin și despre noi sancțiuni”, a mai spus Zelenski. 

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, dacă Ucraina va pierde războiul cu Rusia, următoarele ține vor fi Polonia, România, Moldova și statele baltice – Lituania, Letonia, Estonia.

„Ne-am apărat împotriva Rusiei de multe ori mai mult decât au planificat invadatorii. Am distrus o cantitate de echipamente inamice pe care majoritatea armatelor din Europa pur și simplu nu o au. Dar acest lucru nu este suficient. Rusia are încă puterea de a ataca și nu intenționează să se limiteze la Ucraina. Polonia, Moldova, România și statele baltice vor fi următoarele ținte pentru Rusia, dacă apărarea libertății Ucrainei va eșua”, a spus președintele ucrainean.

Potrivit lui Zelenski, evenimentele din Bucea și Mariupol arată care sunt adevăratele intenții ale Rusiei.

„Doar forța armelor în poate opri. Iar asta trebuie să se întâmple cât mai repede. Ucraina trebuie înarmată acum. Avem nevoie de artilerie, de vehicule grele, de sisteme antiaeriene și de avioane de atac. Orice care poate împinge înapoi Rusia și poate opri crimele sale de război”, a mai spus Zelesnki

„Libertatea nu trebuie să fie mai slab înarmată decât tirania”, a încheiat președintele de la Kiev.

Candidata la președinția Franței Marine Le Pen a declarat că ea va propune relații mai apropiate între NATO și Rusia, dacă va câștiga alegerile. Ea a aspus, la o conferință de presă, că este nevoie de o reapropiere între cele două părți, după încheierea războiului din Ucraina.

Ea a adăugat că va scoate Franța din structura de comandă militară a NATO, dacă va câștiga contra lui Macron. Dar, a adăugat ea, va continua să respecte o prevedere-cheie a Tratatului NATO, conform căruia un atac asupra unui membru al alianței militare este văzut ca un atac asupra tuturor celor 30 de membri.

Le Pen se va înfrunta cu Emmanuel Macron pentru președinția Franței și este considerată foarte apropiată de Rusia și de Vladimir Putin.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a xdesfășurat o investigație asupra evenimentelor din Ucraina de după invazia decisă de Kremlin și a descoperit că există dovezi ale unor încălcări ale drepturilor omului.

Raportul a investigat cele petrecute în februarie și prima parte a lunii martie. În document se arată că forțele armate ale Rusiei au comis încălcări ale dreptului la viață, violențe sexuale, execuții extrajudiciare, deportări forțate, folosirea de civili ca scuturi și s-au făcut vinovații de dispariția unui jurnalist și activist pentru drepturile omului.

De asemenea, raportul OSCE punctează și atacurile întreprinse asupra convoaielor umanitare de armatele lui Vladimir Putin. 

De asemenea, raportul certifică faptul că Rusia a fost autoarea bombardamentului asupra maternității din Mariupol, de pe 9 martie, contrazicând astfel explicit declarațiile Kremlinului, care a negat că ar fi decis acel atac

De asememenea, OSCE a calificat atacul asupra teatrului din Mariupol, care servea drept refugiu pentru civili, drept crimă de război. 

Raportul OSCE mai spune că și Ucraina pare să fi comis încălcări ale drepturilor omului, mai ales în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război, dar că încălcările comise de Rusia au fost mult mai grave. 

Calificarea drept genocid a acțiunilor trupelor Federației Ruse trimise de Vladimir Putin, pe 24 februarie, să atace Ucraina, și care au ucis și violat bebeluși, copii, femei și civili nevinovați, este considerată de Kremlin „inacceptabilă”. 

Reacția vine după ce preșdintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a declarat marți seară cî există dovezi că trupele ruse comit genocid în Ucraina.

Declarația liderului de la Casa Albă a fost prima menționare a tremenului „genocid” de la începutul războiului de cucerire al Rusiei contra Ucrainei. Genocidul este definit de dreptul internațional ca exterminare în masă a unui grup particular de persoane.

Kremlinul și-a manifestat dezacordul categoric față de declarația președintelui american. „Considerăm inacceptabil acest tip de efort de a distorsiona realitatea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Este greu de acceptat așa ceva din partea președintelui Statelor Unite”, a adăugat acesta. 

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, care a vizitat orașul ucrainean Bucea, de lângă Kiev, a declarat că această țară este în prezent o „scenă a crimei”.

„Suntem aici pentru că a vem temeiuri rezonabile să credem că aici au fost comise crime care intră în jurisdicția noastră”, a spus Karim Khan.

„Trebuie să străpungem ceața războiului pentru a ajunge la adevăr. Și este nevoie de o investigație independentă și imparțială”, a adăugat procurorul șef al curții de la Haga, spunând că echipele de legiști își vor începe activitatea în Bucea.

Micul oraș de lângă Kiev a fost scena unor atrocități greu de imaginat, petrecute în perioada în care Bucea s-a aflat sub ocupația trupelor trimise de Vladimir Putin să invadeze Ucraina.

📢 #ICC Prosecutor #KarimAAKhanQC meets with #Ukraine’s Prosecutor-General Iryna Venediktova in Kyiv, welcomes strong cooperation of Ukrainian authorities for independent ICC investigations ⬇️ 1/2 pic.twitter.com/dwtqDEyhKO

— Int’l Criminal Court (@IntlCrimCourt) April 13, 2022

Bundestagul german a aprobat un ajutor pentru Ucraina constând în armament greu, a anunțat Markus Faber, parlamentar și membru al Partidului Liber-Democrat din Germania (FDP). 

„Dragi prieteni, Germania poate acum să trimită rapid în Ucraina armament greu. Sunt bucuros că noi, membrii grupului parlamentar al FDP în Bundestag, am reușit să ne convingem partenerii din coaliție să voteze această inițiativă”, a spus Faber. 

Potrivit parlamentarului, sarcina de a trimite armament greu în Ucraina nu va fi una ușoară din punct de vedere logistic pentru Berlin, „dar măcar am început să facem ceva”.

„Ucrainenii au nevoie de materialele militare cu care îi putem ajuta pentru a își proteja republica față de atacul dictaturii din vecini. Ca multe alte democrații din lume, noi le furnizăm aceste arme” a mai spus Markus Faber.

Președintele francez Emmanuel Macron, aflat într-o poziție nu tocmai de invidiat înnainte de al doilea tur al prezidențialelor, l-a criticat miercuri de președintele american Joe Biden, care a declarat marți seara că militarii din Rusia comit genocid în Ucraina și că Vladimir Putin vrea să distrugă ideea de identitate ucraineană.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat să califice drept genocid atrocitățile comise în Ucraina de militarii lui Vladimir Putin – care ucid și torturează civili și violează fetițe și bebeluși – spunând că un lider politic trebuie să fie foarte atent la limbajul pe care îl folosește.

Vorbind într-o emisiune politică legată de campania sa de realegere ca ppreședinte al Franței, Macron a declarat că el nu vrea să ia parte de aun război al declarațiilor.

„Aș vrea să spun că Rusia a pornit unulateral un război brutal și că acum este stabilit că au existat crime de război comise de armata Rusiei și că acum este necesar ca cei găsiți responsabili să fie aduși în fața justiției”, a spus Macron. 

„Dar în același timp mă uit la fapte și vreau să încerc, pe cât posibil, să fim capabili să oprim acest război și să readucem pacea. Nu sunt sigur că escaladarea verbală folosește acestei cauze”, a mai spus Macron, care a vorbit în repetate rânduri și chiar l-a vizitat pe Vladimir Putin în încercarea de a poza ca cel care aduce pacea în Ucraina.

Cadavrele a peste 1.500 de militari ruşi se află la morgi în Dnipro, un oraş industrial situat în estul Ucrainei. Informația a venit de la viceprimarul Mihail Lisenko.

”Avem, în prezent, în morgile din Dnipo, peste 1.500 de militari ruşi morţi, pe care nu vrea să-i ia nimeni”, a declarat viceprimarul într-un interviu acordat publicaţiei în limba rusă Nastoiaşcee Vremia.

”Mamele ruse pot veni să-şi ia fiii”, și-a exprimat speranţa Mihail Lisenko.

Şapte persoane au fost ucise prin împuşcare de către militari ruşi într-o casă, într-un sat din regiunea Herson, în sudul Ucrainei, anunţă Parchetul General ucrainean.

”Potrivit anchetei, militari ruşi au împuşcat şase bărbaţi şi o femeie în satul Pravdîne. Cu intenţia de a ascunde crima, ocupanţii au aruncat în aer casa în care se aflau corpurile persoanelor împuşcate”, anunţă într-un comunicat parchetul.

Parchetul anunţă că a luat măsuri în vederea ”identificării victimelor” şi stabilirii circumstanţelor dramei.

O anchetă a fost deschisă cu privire la ”încălcarea legilor şi cutumelor în legătură cu o crimă cu premedeitare”.

Forţe ruse deţin, de la începutul lui martie, controlul asupra oraşului Herson şi mai multor localităţi din această regiune ucraineană.

Şapte persoane au fost ucise în atacuri aeriene ruse în regiunea ucraineană Harkov (nord-est) în ultima zi. Anunțul a fost făcut de guvernatorul regional Oleg Sinegubov.

”Şapte persoane au fost ucise”, iar alte 22 au fost rănite, anunţă într-o postare pe Telegram guvernatorul.

Un băiat în vârstă de doi ani, care a fost rănit în urmă cu două zile într-un bombardament, a murit din cauza rănilor, la spital, precizează Oleg Sinegubov.

Guvernul a anunţat că din data de 10 februarie până în prezent au intrat în România 730.814 de cetăţeni ucraineni, iar dintre aceştia, 4.343 au solicitat o formă de protecţie din partea statului român.

România poate asigura la nivel naţional circa 400.000 de locuri de cazare pentru refugiaţi, mai indică sursa citată.

În ultimele 24 de ore, în România au intrat 9.429 cetăţeni ucraineni, 5.721 direct din Ucraina, 1.787 din Republica Moldova şi 1.921 din alte state.

Cel puţin 1.892 de civili au fost ucişi şi alţi 2.558 au fost răniţi de la începutul războiului din Ucraina în februarie, potrivit Naţiunilor Unite.

Numărul deceselor înregistrate include 478 de bărbaţi, 308 de femei, 30 de fete şi 52 de băieţi, precum şi 71 de copii şi 953 de adulţi al căror sex nu este încă cunoscut, a precizat Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) într-un comunicat.

”Majoritatea victimelor civile înregistrate au fost cauzate de utilizarea armelor explozive cu o zonă amplă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea şi sisteme de lansare cu rachete multiple, precum şi atacuri aeriene”, se arată în comunicat.

Cifrele exacte ale victimelor ar putea fi mult mai mari din cauza raportărilor întârziate din unele locaţii, a adăugat OHCHR. Acestea includ zone precum oraşul asediat din sud-estul ţării, Mariupol, unde ”cifrele sunt în continuare coroborate”.

Cancelarul german Olaf Scholz este aşteptat la Kiev pentru decizii practice, inclusiv livrarea de arme grele pentru a sprijini Ucraina în faţa ofensivei ruse.

Anunțul a fost făcut de Oleksi Arestovici, consilierul lui Volodimir Zelenski. 

În special, soarta oraşului Mariupol şi a populaţiei din estul ţării ”depinde de armele germane pe care le putem obţine”, dar care nu vin, subliniază Oleksi Arestovici.

Cu toate acestea, Arestovici a remarcat progresul Berlinului de la ”refuzul iniţial” la ”discutarea furnizării de arme grele”.

Berlinul livrează deja armament defensiv Ucrainei, însă Olaf Scholz se află sub presiune de câteva zile, chiar şi în cadrul partidului său, pentru a aproba livrarea de echipamente ofensive, în special de vehicule blindate.

Ambasada Rusiei la Washington a anunţat că declaraţiile purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al Statelor Unite, Ned Price, despre posibilitatea ca Rusia să folosească arme chimice în Ucraina, sunt ”provocatoare” şi ”inutile”

”Am luat notă de declaraţiile provocatoare făcute de secretarul de presă al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, la un briefing din 12 aprilie”, a precizat ambasada pe o rețea de socializare.

”Ned Price s-a remarcat încă o dată prin discursul său inutil, care nu este susţinut de o singură dovadă”, se mai arată în postare.

Ambasada a comunicat că forţele armate ruse ”nu au şi nu pot avea niciun agent de război chimic la dispoziţie, deoarece ţara noastră a eliminat toate stocurile de arme chimice încă din 2017”.

”Informaţiile confirmate de Ministerul rus al Apărării cu privire la pregătirea provocărilor de către radicalii ucraineni cu utilizarea substanţelor chimice sunt deranjante. Avem şi întrebări despre originea acestor substanţe”, a adăugat ambasada.

”Facem apel la Washington să înceteze răspândirea dezinformării. În schimb, colegii ar fi trebuit să intensifice procesul de demilitarizare chimică a ţării lor”, a invocat ambasada.

Comentariile au fost făcute ca răspuns la faptul că Price a spus că SUA este ”îngrijorată” de faptul că Rusia ”ar putea căuta să recurgă la arme chimice”

Preşedintele francez Emmanuel Macron a refuzat să descrie acţiunile Rusiei în Ucraina drept genocid, numindu-le crime de război.

A făcut lucrul acesta în cadrul unui interviu de televiziune acordat postului public France 2, acolo unde a susţinut că preferă să fie atent cu termenii folosiţi, deoarece poporul rus şi cel ucrainean sunt ”fraţi”

”Vreau să încerc în continuare, pe cât pot, să opresc acest război şi să reconstruiesc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii serveşte acestei cauze”, a adăugat el.

”Ceea ce putem spune cu siguranţă este că situaţia este inacceptabilă şi că acestea sunt crime de război. Trăim în contextul unor crime de război fără precedent pe pământul nostru – pământul nostru european”, a mai subliniat Macron.

Poliţia de Frontieră a anunţat că 9.429 de cetăţeni ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore, fiind înregistrată o creştere cu 12,9% faţă de ziua precedentă.

“În data de 12.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 65.276 de persoane, dintre care 9.429 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 12,9 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.721 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 16%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.787 cetăţeni ucraineni (creştere cu 18,7%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până în 12 aprilie, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 694.783 de cetăţeni ucraineni.

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat că peste 1.000 de puşcaşi marini ucraineni s-au predat în oraşul-port Mariupol care este în stare de asediu şi a cerut forţelor rămase ascunse în uzina metalurgică Azovstal să se predea.

Nu a existat nicio declaraţie din partea oficialilor ucraineni cu privire la afirmaţia făcută pe canalul Telegram de către Kadîrov. Statul Major al Ucrainei, în ultimul său raport a anunţat că forţele ruse continuă să atace Azovstal şi portul.

Televiziunea rusă a arătat imagini cu ceea ce se presupune că erau puşcaşi marini care se predau la uzina siderurgică Illich Iron and Steel Works din Mariupol, mulţi dintre ei fiind răniţi.

Nu era clar la ce uzină s-a referit Kadîrov – Azovstal sau Illich Iron and Steel Works  – când a vorbit despre cei 1.000 de puşcaşi marini ucraineni care s-au predat.

”În cadrul Azovstal, în acest moment există aproximativ 200 de răniţi care nu pot primi nicio asistenţă medicală”, a mai precizat el.

”Pentru ei şi pentru toţi ceilalţi, ar fi mai bine să pună capăt acestei rezistenţe inutile şi să se întoarcă acasă la familiile lor”, a subliniat liderul cecen.

Kadorîv este un susţinător înfocat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, şi a desfăşurat mulţi dintre luptătorii săi în Ucraina pentru a susţine eforturile Rusiei de ”demilitarizare” şi ”denazificare” a ţării.

În postările anterioare, el a promis că va continua asediul asupra Mariupolului, precum şi campania de cucerire a tuturor celorlalte oraşe ucrainene, inclusiv Kievul.

Imaginile difuzate de televiziunea rusă au arătat soldaţi ucraineni mărşăluind pe drum cu mâinile în aer. Unul dintre ei ţinea în mână cu un paşaport ucrainean

Aproximativ 191 de copii au fost ucişi şi alţi 349 au fost răniţi în Ucraina de la începutul invaziei ruse din 24 februarie, fiind descoperite şi cadavrele arse ale unora dintre ei

Anunțul a fost făcut chiar de Procuratura Generală a Ucrainei.

Cadavrele arse ale unei fete de 16 ani şi ale unui băiat de 10 ani au fost găsite în satele Borodeanka, la nord-vest de Kiev, şi Korolivka, în vestul Ucrainei, se mai arată în comunicat.

Copiii se numără, de asemenea, printre victimele bombardamentelor din oraşul Harkov, din nord-est, se mai precizează în comunicat.

O fată de 15 ani a fost, de asemenea, grav rănită când o rachetă a lovit o clădire rezidenţială din regiunea sudică Herso

Nu vor exista coridoare de evacuare pentru civili în Ucraina miercuri. Se întâmplă lucrul acesta pentru că trupele ruse au creat un climat periculos de-a lungul rutelor. Anunțul a fost făcut de vicepremierul ţării, Irina Vereşciuk.

Vereşciuk a acuzat trupele ruse pentru crearea unei situaţii periculoase de-a lungul rutelor.

”Din păcate, nu le deschidem astăzi. În regiunea Zaporijie, ocupanţii au blocat autobuzele de evacuare, iar în regiunea Lugansk, ei încalcă încetarea focului”, a precizat oficialul ucrainean pe Telegram.

Vereşciuk a mai spus că forţele ruse ”nu numai că nu ţin cont de normele dreptului internaţional umanitar, dar nici nu îşi pot controla în mod corespunzător oamenii pe teren”.

”Toate acestea creează un asemenea nivel de pericol pe rute, încât suntem forţaţi să ne abţinem de la deschiderea coridoarelor umanitare astăzi”, a subliniat vicepremierul ucrainean

Preşedinţii statelor baltice şi ai Poloniei sunt în drum spre capitala Ucrainei, Kiev, pentru a se întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat un consilier al liderului polonez.

Delegaţia oficială include preşedintele polonez Andrzej Duda, preşedintele lituanian Gitanas Nausėda, preşedintele leton Egils Levits şi preşedintele eston Alar Karis.

On our way to Kyiv, to a city that has suffered terribly due to Russian war since my last visit. Together with Presidents @AndrzejDuda, @GitanasNauseda & @valstsgriba we visit #Ukraine to show strong support to 🇺🇦 people, will meet dear friend President @ZelenskyyUa #SlavaUkraini pic.twitter.com/NPUqPize1R

— Alar Karis (@AlarKaris) April 13, 2022

Subiectele-cheie care vor fi discutate în cadrul întâlnirii vor fi acordarea de ajutor civililor şi apărătorilor ucraineni şi investigarea presupuselor crime de război, potrivit biroului prezidenţial al Estoniei.

Vizita lor vine la câteva zile după ce premierul britanic Boris Johnson a fost la Kiev, acolo unde s-a întâlnit cu Zelenski

“Ce se întâmplă acum în Ucraina e o tragedie, dar nu am avut de ales”, este declaraţia lui Vladimir Putin care a lăsat pe toată lumea fără cuvinte.

De asemenea, preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko, a făcut și el câteva afirmații şocante. Acesta a transmis că ceea ce a văzut în Bucha, este o operaţiune pusă la cale de britanici şi ucraineni.

”Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina e o tragedie, fără îndoială, dar preşedintele Lukașenko a spus corect, nu ne-au dat de ales, pur și simplu nu era de ales. Întrebarea era doar în timp când va începe și atât.

Însă nu acesta este lucrul cel mai important. Ei spun că Statele Unite sunt gata să lupte împotriva Rusiei până la ultimul ucrainean. O spun acolo, o spun aici. De fapt, este adevărat”, a spus Vladimir Putin

”Operațiunea va continua până la finalizarea sa integrală și la îndeplinirea sarcinilor care au fost stabilite”, a mai spus Putin.

”Asta ar fi ca în Bucha, noi am discutat despre această politică. Toți urlă pentru că trebuiau să ne dea un pachet cu sancțiuni. Noi știm despre asta, noi am discutat detaliat despre această operațiune specială. Este a lor şi este una psihologică.

Este o operaţiune psihologică făcută de britanici. Dacă vouă vă trebuie adrese, parole și numerele de mașini, marcile cu care au venit în Bucha și cum au făcut totul, FSB poate să prezinte aceste materiale, dar putem şi noi să îi ajutăm”, a declarat Alexandr Lukașenko

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski propune un schimb Federaţiei Ruse: deputatul ucrainean Viktor Medvedciuk, apropiat al lui Putin, capturat după o operaţiune specială, în schimbul ucrainenilor luaţi prizonieri de ruşi.

Zelenski a numit, într-un mesaj pe Facebook, “simbolic” faptul că Medvedciuk a fost reţinut de Ziua Cosmonauticii, arătând că el se ascundea de 48 de zile şi, în sfârşit, a decis să încerce să fugă din ţară. „Dar pentru acest “astronaut – în sensul negativ al cuvântului”, a spus Zelenski, nu a funcţionat.

“Este deosebit de cinic din partea lui să folosească camuflajul militar. A încercat să se deghizeze aşa. Aşa un soldat. Aşa un “patriot”. Ei bine, dacă Medvedciuk a ales o uniformă militară, i se aplică regulile din timpul războiului. Ofer un schimb Federaţiei Ruse: omul ăsta al vostru pentru băieţii şi fetele noastre care sunt acum în captivitate la ruşi. De aceea, este important ca oficialii din forţele noastre de ordine şi militari să ia în considerare această posibilitate”, a zis Zelenski

Compania de Căi Ferate a Rusiei a fost declarată în incapacitate de plată. Se întâmplă lucrul acesta după ce luna trecută nu a plătit dobânda la un green bond în franci elvețieni.

De remarcat că plata ar fi trebuit să aibă loc până pe 14 martie, cu o perioadă de grație de 10 zile, potrivit British Credit Derivatives Determinations Committee, organism care reglementează condițiile internaționale pentru gestionarea creditului pe instrumente derivate.

Neplata ar fi o consecință a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei pentru conflictul din Ucraina. S-a ajuns la această concluzie pentru că cei de la căile ferate ar fi încercat să plătească, dar ar au fost blocați de obligațiile legale și de reglementare din cadrul rețelei bancare corespondente.

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a scris pe Twitter că a avut o discuţie cu preşedintele SUA, Joe Biden, despre vizita pe care a făcut-o la Kiev, în acest week-end.

„Accentul nostru comun rămâne pe sprijinirea preşedintelui Zelensky şi a poporului ucrainean în lupta lor pentru libertate. Aventura barbară a lui Putin nu poate fi lăsată să reuşească”, a transmis Boris Johnson.

Ministerul Apărării din Ucraina a publicat mai multe  imagini cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson, şi cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care se plimbă prin Kiev şi stau de vorbă cu oamenii. ”Aşa arată democraţia. Aşa arată curajul”, au transmis oficialii de la Kiev

„Până acum cel puţin 20 de jurnalişti au fost ucişi în război”, a informat Uniunea Naţională a Jurnaliştilor din Ucraina pe canalul său Telegram.

Instituţia a publicat o listă cu numele lor şi a spus că acestea sunt doar decese confirmate de procuratura generală.

Unii dintre ei erau străini, a mai adăugat sindicatul.

Printre cei care şi-au pierdut viaţa se află un cameraman de la Fox News, Pierre Zakrzewski, care a fost ucis în timp ce transmitea războiul rus din Ucraina, regizorului american Brent Renaud, care a fost ucis în oraşul ucrainean Irpin.

Fotograful ucrainean Maksim Levin, despre care nu mai existau veşti de trei săptămâni, a fost găsit mort după retragerea trupelor Rusiei de pe teritoriul apropiat Kievului, a anunţat preşedinţia ucraineană.

Preşedintele german Walter Steinmeier, care a fost criticat pentru relaţiile sale din ultimii ani cu Rusia, a anunțat că a vrut să meargă în Ucraina cu alţi şefi de stat. Doar că, acestuia i s-a transmis că vizita sa nu este binevenită la Kiev. 

Această călătorie urma să aibă loc împreună cu preşedinţii Poloniei şi celor trei ţări baltice, Estonia, Letonia şi Lituania. „Eram pregătit să merg, dar se pare, şi a trebuit să iau act, că prezenţa mea la Kiev nu este dorită”, a zis șeful statului german. 

Această vizită avea scopul „de a trimite un semnal puternic de solidaritate europeană comună cu Ucraina”, şi-a exprimat el regretul.

Preşedintele american Joe Biden şi-a reiterat evaluarea conform căreia Rusia a comis genocid în Ucraina, spunând reporterilor: „L-am numit genocid pentru că a devenit din ce în ce mai clar că Putin încearcă doar să şteargă chiar şi ideea a a fi ucrainean”.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a lăudat, într-un mesaj pe Twitter, afirmaţia lui Biden, arătând că ”a numi lucrurile pe nume este esenţial pentru a face faţă răului”.

”Dovezile cresc, sunt diferite de săptămâna trecută, cu atât mai multe dovezi apar”, a continuat el, referindu-se la ”lucrurile oribile pe care ruşii le-au făcut în Ucraina”. ”Vom afla din ce în ce mai multe. despre devastarea — şi îi vom lăsa pe avocaţi să decidă la nivel internaţional dacă se califică, dar cu siguranţă aşa mi se pare”, a spus preşedintele SUA.

În aceeaşi zi, în declaraţiile făcute din Menlo, Iowa, preşedintele Biden a vorbit despre posibilitatea ca Rusia să fi comis genocid, referindu-se creşterea preţurilor la gaze.

”Bugetul familiei tale, capacitatea ta de a-ţi umple rezervorul, nimic nu ar trebui să depindă dacă un dictator declară război şi comite genocid la o jumătate de lume distanţă”, a spus el.

Biden s-a oprit, anterior, să numească genocid ceea ce se desfăşoară în Ucraina. Asistenţii săi au spus că încă nu se ridică la nivel.

”Am văzut atrocităţi, am văzut crime de război, nu am văzut încă un nivel de privare sistematică de viaţă a poporului ucrainean care să se ridice la nivelul de genocid”, declara consilierul pentru securitate naţională, Jake Sullivan, la începutul acestei luni.

Se aşteaptă ca SUA să anunţe că vor trimite în curând sute de milioane de dolari în nouă asistenţă militară Ucrainei, potrivit a două surse familiare cu pachetul. Suma finală nu a fost finalizată, dar aceasta ar putea să se apropie de 700 de milioane de dolari.

Dacă va fi aprobată, adăugarea a aproximativ 700 de milioane de dolari în asistenţă de securitate ar aduce ajutorul total acordat Ucrainei la peste 3 miliarde de dolari, de la începutul administraţiei Biden, inclusiv aproape 2,5 miliarde de dolari de când Rusia şi-a lansat invadarea Ucrainei.

Se aşteaptă ca preşedintele american Joe Biden să-şi folosească autoritatea, pentru a autoriza noul pachet de ajutor pentru Ucraina.

Bugetul de apărare al Ucrainei pentru 2020 a fost de doar aproximativ 6 miliarde de dolari, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.

În mai puţin de două luni, SUA au oferit aproape jumătate din aceasta în asistenţă de securitate

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat în mesajul zilnic adresat ţării, că având în vedere ameninţările repetate ale propagandiştilor ruşi de a folosi arme chimice împotriva apărătorilor lui Mariupol şi utilizarea repetată de către armata rusă a muniţiilor cu fosfor în Ucraina, lumea trebuie să răspundă acum.

”Răspundeţi preventiv, pentru că după folosirea armelor de distrugere în masă, orice răspuns nu va schimba nimic şi va arăta doar ca o umilire pentru lumea democratică”, spune el.

Preşedintele Ucrainei afirmă că priveşte cu mare atenţie ”rapoartele de ieri despre folosirea unui proiectil cu o substanţă otrăvitoare la Mariupol împotriva apărătorilor oraşului”.
 
”Nu este încă posibil să tragem concluzii sută la sută despre ce fel de substanţă a fost. Evident, este imposibil să se efectueze o investigaţie completă şi o analiză completă în oraşul asediat. Cu toate acestea, având în vedere ameninţările repetate ale propagandiştilor ruşi de a folosi arme chimice împotriva apărătorilor lui Mariupol şi utilizarea repetată de către armata rusă a muniţiilor cu fosfor în Ucraina, de exemplu, lumea trebuie să răspundă acum. Răspundeţi preventiv. Pentru că după folosirea armelor de distrugere în masă, orice răspuns nu va schimba nimic. Şi va arăta doar ca o umilire pentru lumea democratică”, a continuat președintele Ucrainei
 
Zelenski afirmă că în discursul adresat parlamentului şi poporului Lituaniei şi, în acelaşi timp, adresat tuturor naţiunilor europene, a subliniat că ”cel de-al şaselea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei trebuie să includă petrol”. 
 
”Nu mai multiplicaţi pachetele de sancţiuni insuficient de puternice. În orice caz, va trebui să recunoaşteţi că doar abandonarea de către Europa a resurselor energetice ale Rusiei şi restrângerea completă a sistemului bancar al Rusiei pot fi un argument pentru ca conducerea Rusiei să caute pacea. Fără aceasta, Moscova caută o soluţie militară”, a mai zis liderul ucrainean. 

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că, după o ”operaţiune specială” a Serviciului de Securitate al Ucrainei, a fost capturat deputatul ucrainean Viktor Medvedciuk, apropiat al lui Putin, inculpat pentru ”înaltă trădare”.

Alături de textul postării, Zelenski a publicat fotografia lui Viktor Medvedciuk care este încătuşat. Deputatul aparțineapartidului pro-Kremlin Platforma Opoziţiei şi era un apropiat al președintelui Rusiei.

Acesta era plasat în arest la domiciliu, dar în februarie a fugit.