Război în Ucraina, ziua 52. Explozie în Harkov. Bombardamentul a țintit civili, zeci de oameni au fost răniți. Ce ultimatum a transmis Zelenski

Rusia a transmis că este gata pentru o altă operaţiune specială. De data aceasta, misiunea ar putea avea loc în spaţiu. Dimitri Medvedev a ameninţat că rușii sunt pregătiți să doboare sateliţii Starlink ai lui Elon Musk.

Potrivit acestuia, ghidarea şi reglarea focului asupra crucişătorului “Moskva” a fost realizată cu ajutorul acestor sateliţi.

De altfel, încă de pe 26 februarie 2022, Elon Musk a anunţat că sateliţii Starlink au devenit activi peste Ucraina. S-a întâmplat lucrul acesta după o solicitare din partea guvernului ucrainean

Până la 22 martie 2022, SpaceX a trimis peste 3.500 de sateliţi pentru a permite ucrainenilor accesul la reţeaua Starlink

Ministerul rus al Apărării a anunţat că întreaga zonă urbană Mariupol a fost “curăţată” de forţele ucrainene şi că un grup de luptători ucraineni este blocat în zona oţelăriei Azovstal.

Purtătorul de cuvânt al ministerului, Igor Konaşenkov, a precizat că ucrainenii au pierdut peste 4.000 de luptători la Mariupol şi că alţi 1.464 s-au predat.

“Întreaga zonă urbană Mariupol a fost curăţată. Ce a rămas din grupul ucrainean este acum complet blocat în zona oţelăriei Azovstal. Singura lor şansă să scape cu viaţă este să se predea”, a afirmat el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acceptat să vorbească despre încheierea negocierilor de pace cu Rusia. Acesta a transmis că doar dacă armata ucraineană va fi distrusă la Mariupol, negocierile cu Rusia vor fi încheiate.

Conret, în momentul în care trupele ucrainene prinse în portul asediat Mariupol ar fi ucise, atunci s-ar pune capăt discuțiilor cu Moscova

„Eliminarea trupelor noastre, a oamenilor noștri (n.r. din Mariupol) va pune capăt oricăror negocieri dintre Ucraina și Rusia”, a spus Zelenski.

„Va fi un impas, deoarece nu ne negociem nici teritoriile, nici poporul nostru”, a adăugat președintele Ucrainei.

Karolina Lindholm Billing, reprezentanta Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi în Ucraina, a declarat că mulţi dintre cei aproape cinci milioane de oameni care au părăsit ţara nu vor avea unde să se întoarcă, locuinţele lor fiind distruse sau afându-se în zone nesigure, informează The Guardian.

“Locuinţele sunt una dintre cele mai mari îngrijorări. Deşi sute de mii de oameni stau acum în adăposturi temporare sau sunt găzduiţi de familii care şi-au deschis uşile cu generozitate, trebuie găsite soluţii pe termen lung”, a subliniat Lindholm Billing.

Conform UNHCR, 4.836.445 de ucraineni şi-au părăsit ţara de la startul ofensivei militare a Rusiei, în 24 februarie.

Explozie puternică în Harkov, acolo unde rușii au bombardat o zonă înțesată cu civili. Potrivit primelor informații există mai multe victime.

Este un atac cu rachete cu rază lungă de acțiune, un atac care a adus panică în rândul oamenilor. Sirenele de raid aerian s-au făcut auzite, dar pentru mulți oameni a fost prea târziu. O persoană a murit și 18 sunt rănite în urma atacului

Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, care este şi patronul clubului Şahtior Doneţk, s-a angajat să reconstruiască oraşul asediat de ruşi Mariupol, informează The Guardian.

Afacerile lui Ahmetov au fost puternic afectate în ultimii opt ani de luptele din estul Ucrainei, însă bărbatul s-a declarat încrezător că “soldaţii bravi” ai Ucrainei vor apăra oraşul Mariupol, bombardat intens de armata rusă în ultimele şapte săptămâni.

Compania sa, Metinvest, producătoare de oţel, a anunţat de atunci că nu îşi poate onora contractele. Ahmetov mai deţine companiile SCM Group şi DTEK.

“Mariupol reprezintă o tragedie globală şi un exemplu global de eroism. Pentru mine, Mariupol a fost şi va fi mereu un oraş ucrainean”, a declarat Ahmetov pentru Reuters. Cred că bravii noştri soldaţi vor apăra oraşul, deşi înţeleg cât de greu este pentru ei”, a adăugat el.

Conform Forbes, Rinat Ahmetov avea în 2013 o avere de 15,4 miliarde de dolari. În prezent, averea sa este de 3,9 miliarde.

“Pentru noi, războiul a izbucnit în 2014. Am pierdut toate bunurile noastre atât în Crimeea cât şi în Donbas. Ne-am pierdut afacerile, dar acest lucru ne-a făcut mai puternici. Sunt încrezător că SCM, cea mai mare companie privată a ţării, va juca un rol cheie în reconstruirea Ucrainei după război”, a mai afirmat Ahmetov.

O persoană a fost ucisă şi mai multe rănite în urma atacurilor cu rachete care au lovit Kievul sâmbătă dimineaţă, a declarat primarul Vitali Kliciko.

Kliciko a adăugat că medicii luptă pentru vieţile celor care au fost răniţi.

El a adăugat că generalii ruşi au ameninţat cu rachete asupra Capitalei. 

Apărarea antiaeriană încerca să protejeze oamenii, a adăugat Kliciko într-un mesaj pe Telegram, „dar inamicul este nemilos”.

Explozii au fost auzite, sâmbătă, la primele ore în capitala Ucrainei, Kiev, şi în oraşul din vest Lviv

Rusia a anunţat, sâmbătă, că prim-ministrul britanic Boris Johnson şi mai mulţi înalţi responsabili britanici nu mai au dreptul să intre pe teritoriul său, după ce Londra a impus sancţiuni Moscovei din cauza operaţiunii sale militare în Ucraina, potrivit AFP.

„Această măsură a fost luată ca răspuns la campania mediatică şi politică ce are în vedere izolarea Rusiei şi a crea condiţii pentru (…) prăbuşirea economiei” naţionale, a afirmat ministrul rus al Afacerilor Externe, într-un comunicat. 

Boris Johnson a făcut o vizită la Kiev, în urmă cu o săptămână, unde s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski. 

O fabrică militară care produce în special vehicule blindate a fost vizată de un bombardament în suburbiile Kievului, capitala Ucrainei

La faţa locului au fost prezenţi un număr mare de militari şi poliţişti, împiedicând accesul în complex, de unde se ridica fum.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a indicat pe Facebook că nu deţine informaţii despre potenţialele victime în acest stadiu.

Pe de altă parte, în noaptea de vineri spre sâmbătă, aeroportul oraşului Oleksandria, situat la aproximativ 300 km sud-est de Kiev, a fost lovit de o rachetă rusă. Primarul nu a precizat dacă s-au înregistrat victime.

Rusia a transmis o plângere oficială Statelor Unite săptămâna aceasta, în care a avertizat guvernul american cu privire la “consecinţele imprevizibile” ca urmare a ajutorului militar sporit acordat Ucrainei, anunţă presa din SUA.

Potrivit acestei note diplomatice, Moscova avertizează Statele Unite şi NATO împotriva trimiterii de arme “sensibile” în Ucraina, considerând că astfel de echipamente militare pun “gaz pe foc” şi ar putea duce la “consecinţe imprevizibile”.

Avertismentul a venit în momentul în care preşedintele american Joe Biden a promis un nou ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari Ucrainei, inclusiv elicoptere şi transportoare blindate de personal.

“Ceea ce ruşii ne spun în privat este exact ceea ce spunem noi lumii în mod public, că ajutorul masiv pe care îl oferim partenerilor noştri ucraineni se dovedeşte a fi remarcabil de eficient”, a declarat un oficial american, citat de Washington Post.

Departamentul de Stat a refuzat să comenteze aceste informaţii.

Potrivit New York Times, această notă a fost trimisă prin canale diplomatice normale şi nu este semnată de un oficial rus de rang înalt.

CNN a indicat, la rândul său, citând o sursă apropiată dosarului, că această plângere oficială ar putea însemna că Moscova se pregăteşte să adopte o atitudine mai agresivă împotriva Statelor Unite şi NATO.

Joe Biden a dat undă verde noului ajutor militar masiv pentru Ucraina, cu echipamente mai grele decât cele livrate până acum.

Aceste noi livrări americane vor include unele dintre “echipamentele foarte eficiente pe care le-am livrat deja” Ucrainei, dar şi sisteme de artilerie şi transportoare blindate de personal, a anunţat executivul american

Vicepremierul Ucrainei Irina Vereshchuk a declarat că au fost convenite nouă coridoare umanitare pentru evacuarea civililor, inclusiv din oraşul asediat Mariupol cu ​​maşini private.

Vereshchuk a declarat, într-un comunicat, că cinci dintre cele nouă coridoare de evacuare sunt în regiunea Lugansk a Ucrainei din estul ţării, despre care oficialii locali au spus că este bombardată puternic.

Trupele ruse încearcă în continuare să stabilească controlul complet al oraşului-port ucrainean Mariupol, a declarat Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, conform BBC. 

Capturarea Mariupolului de către Rusia, dacă se va întâmpla, va fi semnificativă din punct de vedere psihologic pentru ambele părţi în acest război.

O victorie rusă la Mariupol ar permite Kremlinului să arate populaţiei sale – prin intermediul mass-media controlate de stat – că Rusia îşi atinge obiectivele şi face progrese.

Poliţia de Frontieră a anunţat că 7.691 de cetăţeni ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore, în scădere cu 23,7% faţă de ziua precedentă.

“În data de 15.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 117.214 de persoane, dintre care 7.691 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 23,7% faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.258 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 33,4%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.358 cetăţeni ucraineni (scădere cu 16,5%)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 15.04.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 721.951 cetăţeni ucraineni

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut preşedintelui american Joe Biden, într-una dintre recentele lor conversaţii telefonice, să desemneze Rusia drept stat ce sponsorizează terorismul.

Cererea lui Zelenski nu a fost la fel de urgentă ca solicitarea către liderii occidentali de a-i oferi arme suplimentare şi ajutor financiar, a spus persoana, dar a făcut-o ca parte a unui efort de a extinde condamnarea internaţională a Rusiei.

Biden nu a oferit un angajament ferm faţă de cererea lui Zelenski, care a fost anunţată pentru prima dată de The Washington Post.

Oficialii americani au refuzat anterior să excludă adăugarea Rusiei pe lista statelor ce sponsorizează terorismul, listă care include în prezent Coreea de Nord, Siria, Cuba şi Iran.

„Nu am nicio evaluare în acest moment. Evident, continuăm să analizăm acţiunile de pe teren şi acţiunile liderilor”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, reporterilor de la Casa Albă luna trecută.

Adăugarea Rusiei pe această listă ar fi o mişcare dramatică care ar escalada sancţiunile economice şi ar avea efecte secundare asupra ţărilor care încă fac afaceri cu Moscova.

Cel puţin 10 persoane au fost ucise şi alte 35 rănite în urma bombardamentelor de la Harkov. Anunțul a fost făcut de guvernatorul regiunii. Între cei ucişi se află şi un bebeluş de 7 luni.

Într-un prim raport, guvernatorul regional Oleg Singoubov a anunţat moartea a “şapte persoane, inclusiv un copil de şapte luni”.

“Ocupanţii au tras în una dintre zonele rezidenţiale ale oraşului Harkov. Din păcate, 34 de persoane au fost rănite, inclusiv trei copii”, a spus el.

Câteva ore mai târziu, Parchetul Regional a anunţat un bilanţ de zece persoane ucise şi 35 rănite. “Un număr de clădiri rezidenţiale au fost avariate sau distruse”, a adăugat el.

Explozii au fost auzite la primele ore în capitala Ucrainei, Kiev, şi în oraşul din vest Lviv, a informat presa locală.

Sâmbătă devreme, sirenele de raid aerian s-au auzit în cea mai mare parte a Ucrainei.

De remarcat însă că nu a existat nicio confirmare oficială a exploziilor. De asemenea, Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile.

În cea mai recentă intervenţie video a preşedintelui Zelenski adresată naţiunii, șeful statului a spus că este dificil de prezis cât va dura războiul.

“Desigur, aud şi predicţii diferite. Am mult mai multe informaţii decât unele instituţii media despre intenţiile şi capacităţile armatei ruse. Despre potenţialul economiei ruse. Despre starea emoţională a societăţii din Rusia”, a mai zis acesta. 

El spune că doi factori vor determina durata conflictului.

„Succesul armatei noastre pe câmpul de luptă este cu adevărat semnificativ”, spune Zelenski. “Important din punct de vedere istoric. Dar încă nu este suficient pentru a ne curăţa pământul de ocupanţi. Îi vom învinge şi mai mult”, a adăugat Zelenski.

“Sancţiunile împotriva Rusiei sunt foarte semnificative. Dureroase din punct de vedere economic. Dar încă insuficiente pentru ca maşina militară rusă să rămână fără mijloace de subzistenţă. Noi provocăm altele mai puternice, mai distructive”, a continuat președintele Ucrainei

Zelenski a adăugat: „Dacă cineva spune: an sau ani, eu răspund: poţi face războiul mult mai scurt. Cu cât vom obţine armele pe care le-am cerut mai multe şi mai devreme, cu atât poziţia noastră va fi mai puternică şi cu atât mai repede va veni pacea”.