Război în Ucraina, ziua 53. Câți soldați au fost uciși de la începutul invaziei. Haos total în Mariupol

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe liderul american Joe Biden să viziteze Ucraina şi a reiterat faptul că nu este dispus să cedeze teritoriu în estul ţării pentru a pune capăt războiului cu Rusia.

Întrebat la CNN dacă ştie dacă preşedintele american are planuri să viziteze Ucraina, Zelenski a răspuns: “Cred că o va face. Însă este decizia sa, bineînţeles, şi depinde de situaţia de securitate. Dar mă gândesc că el este liderul SUA şi de aceea ar trebui să vină să vadă”.

Volodimir Zelenski a mai afirmat că nu va renunţa la teritorii pentru a pune capăt războiului. “Este foarte important pentru noi să ne menţinem pe poziţii, să un le permitem”, a adăugat el.

În regiunea Donbas luptă aproximativ 40.000 de soldaţi ucraineni. “Nu am încredere în armata rusă şi în conducătorii ruşilor. Faptul că au părăsit Kievul, că au fugit din Cernihiv nu înseamnă că dacă vor putea captura Donbas nu vor veni către Kiev”, a mai declarat Zelenski.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că l-a invitat pe Emmanuel Macron în Ucraina pentru a vedea că armata rusă comite “genocid”, termen pe care liderul francez a refuzat până acum să îl folosească.

“Am vorbit cu Emmanuel. Cred că el vrea să facă astfel încât Rusia să se angajeze într-un dialog. I-am spus că vreau ca el să înţeleagă că nu este un război, că este genocid. L-am invitat să vină când va avea ocazia. El va veni şi va vedea şi suntt sigur că va înţelege”, a spus Zelenski într-un interviu pentru CNN.

Preşedintele francez în exerciţiu Emmanuel Macron şi-a justificat deczia de a nu folosi cuvântul ”genocid” împotriva lui Vladimir Putin apreciind că o ”escaladare verbală” ”nu va ajuta Ucraina” şi ar putea antrena o intervenţie a Occidentului în război. ”Cuvântul genocid are un sens” şi ”trebuie să fie calificat de către jurişti, nu de către politicieni”, a subliniat Macron într-o vizită într-o regiune rurală la Havre, în Seine-Maritime.

Cinci persoane au murit şi 13 au fost rănite în bombardamente care au avut loc la Harkiv. Anunțul a fost făcut de oficiali locali.

As rescuers were treating wounded civilians after the shelling in Kharkiv, #Russia struck again. Note the brave medic who stayed with the wounded woman. He shouted to the other wounded, “Don’t get up!”#StandUpForUkraine #Ukraine pic.twitter.com/tJletKMJI6

— Alexander Khrebet/Олександр Хребет (@AlexKhrebet) April 17, 2022

“Salvatorii acţionează în locurile atacate”, a precizat postul public Suspilne.

Pe Twitter au apărut imagini cu salvatorii care intervin.

Nu există nicio indicaţie din partea Ucrainei că va preda Rusiei oraşul asediat Mariupol. Un consilier al primarului Mariupolului, Petro Andriuşcenko, a declarat pe Telegram că, în ciuda “ultimatumului Rusiei pentru trupele rămase” în oraş, “apărătorii noştri continuă să reziste”.  

Andrişcenko a adăugat că ostilităţile din Rusia nu se limitează la combinatul siderurgic Azovstal, unde se spune că ar fi cazaţi soldaţi ucraineni.

„În timpul luptelor, ocupanţii au bombardat din nou case private cu artilerie grea”, a spus el.

Vă readucem aminte că ministrul rus al Apărării a declarat că dacă forţele ucrainene de la Mariupol depun armele până la ora 13.00 vieţile lor vor fi cruţate, aceștia urmând a fi trataţi în conformitate cu convenţia de la Geneva privind prizonierii de război.

În timpul războiului, Ucraina a publicat în mod regulat estimări ale deceselor ruşilor, în timp ce ruşii au făcut acest lucru mai rar.

Având în vedere faptul că acest conflict se apropie de a opta săptămână, ambele ţări au transmis date – pe care BBC nu le poate confirma – dar care sunt înfricoşător de mari.

Ministerul ucrainean al Apărării a declarat, într-o postare pe Facebook, că aproximativ 20.300 de soldaţi ruşi au fost ucişi din 24 februarie – începutul invaziei ruse.

Rusia a replicat spunând că „pierderile iremediabile” suferite de armata Ucrainei s-au ridicat la 23.367 de militari, chiar dacă nu a precizat dacă acestea i-au inclus doar pe cei care au murit sau care au fost şi răniţi, potrivit agenţiei de presă Reuters.

Informaţiile ambelor părţi diferă şi în ceea ce priveşte cât de deschise sunt în a-şi recunoaşte propriile pierderi.

Din nou, Ucraina a făcut acest lucru mai regulat. Într-un interviu acordat CNN, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că până la 3.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la începutul războiului, în timp ce Rusia este mai reticentă în a-şi actualiza cifrele public.

Pe 25 martie, ministerul său al Apărării a declarat că 1.351 de soldaţi ruşi au fost ucişi în luptă până acum.

Papa Francisc, marcând un „Paşte de război”, a cerut liderilor să asculte pledoaria poporului pentru pace în Ucraina şi a criticat implicit Rusia pentru că a târât ţara într-un conflict „crud şi lipsit de sens”.

Adresându-se în faţa a aproximativ 50.000 de oameni din Piaţa Sf. Petru, Suveranul pontif a spus în mesajul său, rostit de două ori pe an, „Urbi et Orbi” (Către cetate şi lume), că Ucraina a fost „încercată de violenţa şi distrugerea războiului crud şi lipsit de sens în care a fost târâtă”

După ce a săvârşit Liturghia, papa s-a referit la „neîncrederea” pe care o trăim cu acest „Paşte de război”.

Suveranul pontif a deplâns că deşi după pandemie a venit timpul să ieşim împreună, mână în mână şi, totuşi, “demonstrăm că încă mai avem spiritul lui Cain în noi, care îl priveşte pe Abel nu ca pe un frate, ci ca pe un rival şi gândiţi-vă cum să o eliminaţi”. 

El a mai cerut „ca liderii naţiunilor să asculte strigătul poporului pentru pace” şi „să asculte acea întrebare tulburătoare pe care oamenii de ştiinţă şi-au pus-o acum aproape şaizeci de ani: vom pune capăt rasei umane sau ar trebui ca umanitatea să renunţe la război?’, după cum se citeşte în manifestul Russell-Einsten din 9 iulie 1955, prin care cei doi oameni de ştiinţă cereau dezarmarea, având în vedere pericolul nuclear rezultat din Războiul Rece”.

Papa a menţionat şi “numeroasele victime ucrainene, milioanele de refugiaţi strămutaţi, familiile dezbinate, bătrânii care au rămas singuri, vieţile distruse şi oraşele devastate”

Purtătorul de cuvânt al Ministrului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, a declarat că forţele armate ruse au distrus o fabrică de muniţie de lângă Kiev.

Anterior, au existat informaţii despre explozii în capitala Ucrainei Kiev. Dar există puţine informaţii despre unde au avut loc. 

Konaşenkov a spus: “Peste noapte, rachete de înaltă precizie lansate cu aer au distrus o fabrică de muniţii în apropierea oraşului Brovarî din regiunea Kiev”. 

Primarul oraşului Brovarî, Igor Sapojko, a susţinut că „unele elemente de infrastructură au fost afectate” la primele ore ale zilei de duminică. Un jurnalist AFP la faţa locului nu a observat nicio distrugere, fum sau incendiu. Primarul oraşului aflat la aproximativ 12 kilometri nord-est de Kiev a făcut apel ca locuitorii să rămână calmi.

Infrastructura regiunii Brovarî, la periferia Kievului, a fost atacată cu rachete, potrivit primarului care a scris un mesaj online.

Edilul Igor Sapozhko nu a oferit detalii dacă au fost victime sau pagube semnificative. 

Vă reamintim că ministrul rus al Apărării a declarat că dacă forţele ucrainene de la Mariupol depun armele până la ora 13.00  vieţile lor vor fi cruţate

Generalul Vladimir Frolov, adjunct al comandantului Armatei a 8-a ruse, a murit în luptă în Ucraina. Acesta a fost deja înmormântat la Sankt Petersburg.

“Generalul-maior a murit în timpul operaţiunii militare speciale ruse din Ucraina”, relatează site-ul rus Kommersant

Înmormântarea sa, cu onoruri militare, a avut loc la cimitirul Serafimovsky în prezenţa lui Alexander Beglov, guvernatorul Sankt Petersburgului. Potrivit guvernatorului, Vladimir Frolov “a căzut la datorie în luptele cu inamicul ucrainean”.

Kommersant adaugă că generalul Frolov a fost nepotul unui soldat al “Marele Război Patriotic” – participarea Uniunii Sovietice la al Doilea Război Mondial.

Această nouă dispariţie ar duce la şase numărul generalilor care au murit în război din 24 februarie, la care se adaugă şi dispariţia unui amiral.

Unităţile ruse de apărare aeriană se laudă că au doborât un avion de transport militar care transporta arme occidentale lângă Odesa.

“Lângă Odesa, forţele ruse de apărare antiaeriană au doborât un avion de transport militar ucrainean, care livra un transport mare de arme furnizate Ucrainei de către ţările occidentale”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus al Apărării, general-maior Igor Konaşenkov.

În plus, conform lui Konaşenkov, aviaţia operaţională şi tactică a distrus 67 de zone de concentrare a personalului şi hardware-ului militar ucrainean în ultimele 24 de ore.

Rachetele Rusiei au lovit 317 instalaţii militare, inclusiv 274 de fortăreţe şi zone de concentrare a forţei de muncă, 24 de posturi de comandă şi două instalaţii de combustibil ale trupelor ucrainene. Două drone ucrainene au fost doborâte lângă Lozovaia şi Veselaia.

Aproximativ 1.450 de persoane au fost evacuate în ultimele 24 de ore din zonele asediate de Rusia în Ucraina. Anunțul a fost făcut de autorităţile de la Kiev.

De remarcat că printre aceştia s-au numărat 170 de oameni din oraşul-port Mariupol, grav afectat şi în mare măsură distrus. În ceea ce privește regiunea Lugansk, 68 de persoane au fost aduse în siguranţă.

O evacuare planificată a oraşului Lysytchansk, însă, nu a putut avea loc din cauza unui „bombardament masiv”.

Totodată, Moscova a spus că în ciuda obstacolelor cauzate de Kiev, aproximativ 15.800 de persoane au fost evacuate în Rusia din regiunile ucrainene asediate în 24 de ore, fără intervenţia autorităţilor ucrainene.

Situaţia din portul asediat Mariupol este extrem de gravă şi inumană. Mesajul a fost transmis chiar de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs transmis naţiunii.

El a vorbit şi despre reconstrucţia Ucrainei după război şi a cerut din nou armament.

“Dragi oameni liberi ai celei mai frumoase ţări!

O ţară care are viitor. Acesta este adevărul şi acesta ne motivează să luptăm acum. Pe câmpul de luptă şi non-stop pe fronturile diplomatice, informaţionale şi economice. Acesta este ceea ce ne permite să ne planificăm viaţa după război. Viitorul nostru ucrainean liber, suveran şi democratic. Cu siguranţă – paşnic. Cu siguranţă – cu dezvoltare.

Astăzi am avut o întâlnire dedicată reconstrucţiei oraşelor noastre. Desigur, aceasta este o cantitate imensă de muncă. Dar încă mai puţin decât apărarea statului în război. Mai mult decât atât, toţi – toţi ucrainenii, armata noastră şi toţi oamenii noştri – facem deja cu adevărat. Aşa că nu vă fie frică.

Ce este important în proiectul nostru de reconstrucţie a Ucrainei? Sarcina nu este doar de a reconstrui fizic casele, apartamentele, podurile şi drumurile, afacerile şi infrastructura socială care au fost distruse de trupele ruse. Nu doar pentru a le da oamenilor înapoi tot ce au pierdut şi pentru a le oferi o nouă bază în viaţă.

Acum este un moment istoric. Momentul în care putem rezolva o dată pentru totdeauna multe probleme vechi ale întregului mediu al vieţii noastre. Când putem face urbanism de calitate acolo unde nu a existat. Putem lua în considerare fluxurile reale de trafic. Economie de energie garantată, materiale ecologice, incluziune. Acesta este momentul când vine vorba de organizarea spaţiului de locuit şi de calitatea reconstrucţiei.

Dar există şi dreptate. Cozile pentru locuinţe există de zeci de ani şi nu s-au încheiat niciodată. Acesta este cazul încă din vremea sovietică. Milioane de oameni ştiu cât de dificil este să obţii o casă, să câştigi bani pentru propriul apartament, să-ţi construieşti o casă. Întotdeauna a fost deosebit de dureros pentru militari, forţele de ordine şi lucrătorii din sectorul public. Pentru cei care lucrează pentru societate şi primesc foarte puţin de la stat pentru aceasta.

Anul trecut, i-am stabilit guvernului o sarcină – să facă tot posibilul pentru a oferi locuinţe tuturor veteranilor, care stăteau la coadă. Apoi, am plănuit să oferim locuinţe tuturor militarilor noştri. Şi acum extindem de fapt sarcina de anul trecut la întreg statul şi o facem astfel încât să fie o adevărată modernizare a oraşelor şi comunităţilor ucrainene. Şi combinăm acest lucru cu programul de modernizare energetică a locuinţelor. Ca urmare, vor fi mai multe etape.

Astăzi, mi-am stabilit sarcina de a oferi locuinţe temporare tuturor celor care au fost nevoiţi să plece în prima etapă. Cei a căror casă a fost distrusă de război. Locuinţe temporare până le vom reconstrui casele. Sau până când oamenii primesc despăgubiri în metri pătraţi sau bani.

În a doua etapă, refacem ceea ce ocupanţii au încercat să distrugă. Toate oraşele şi comunităţile afectate.

Iar la a treia etapă, oferim locuinţe pentru toţi cei care au apărat sau apără statul, care au lucrat sau lucrează în interesul societăţii şi nu au locuinţe proprii. Nu se mai poate întâmpla ca o persoană să-şi dedice toată viaţa serviciului militar, şi să se retragă fără să aibă propriul apartament. Nu mai poate fi cazul ca un fiu sau o fiică să apere Ucraina în război, iar un tată şi o mamă să nu aibă locuinţă proprie şi să fie nevoiţi să locuiască într-un apartament închiriat sau să caute alte variante. Nu mai poate fi cazul ca un medic sau asistent medical, profesor sau ofiţer al legii să-şi petreacă toată viaţa cinstit şi să stea zeci de ani într-un cămin, dacă nu pe viaţă.

Guvernul, toate autorităţile centrale împreună cu autorităţile locale trebuie să asigure acest lucru. Şi se vor asigura. Toată lumea din Ucraina are dreptul la propria locuinţă, la propria casă sau la propriul apartament. Dreptul la un spaţiu de locuit sigur şi confortabil, care va fi conceput pentru oricine.

Toţi cei ale căror case au fost distruse de ocupanţi şi toţi cei care au stat mulţi ani la coadă. Toţi oamenii noştri care merită să trăiască într-un mediu modern.

Pentru implementarea acestui proiect, implicăm deja arhitecţi de top, întregul potenţial al statului şi sprijinul internaţional. Se poate adăuga participarea companiilor, ţărilor partenere, donatorilor internaţionali. Nu am absolut nicio îndoială că vom putea face asta. Va fi posibil nu numai restabilirea a ceea ce a fost distrus, ci şi restabilirea dreptăţii pentru cei cărora le-a fost încălcat dreptul la locuinţă.

Am discutat, de asemenea, problema amintirii a ceea ce au trăit ucrainenii în timpul acestui război. Ei au discutat cum să păstrăm părţi din această experienţă, astfel încât să reamintească întotdeauna tuturor generaţiilor poporului nostru de invazia brutală şi fără sens pe care Ucraina a reuşit să o evite.

Ca unul dintre exemple, se pregăteşte un proiect al unui complex memorial, care va spune povestea podului distrus din regiunea Kiev, care lega Irpin şi Bucea de Kiev. Povestea oamenilor care au scăpat de invadatorii ruşi la Kiev folosind acest pod şi acest drum.

M-am întâlnit astăzi cu militari ai Serviciului de Stat pentru Comunicaţii Speciale şi Protecţia Informaţiilor. Am dat premii.

Contribuţia militarilor speciali de comunicaţii la apărarea noastră, la drumul nostru către victorie şi pace, nu poate fi supraestimată. Munca lor ar trebui menţionată mai des, ar trebui să li se mulţumească mai tare.

Din prima zi a războiului, am avut o comunicare stabilă atât în ​​interiorul ţării noastre, cât şi cu statele partenere ale Ucrainei. Sunt sincer recunoscător tuturor celor care o oferă!

Am vorbit astăzi cu prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson şi cu prim-ministrul Suediei Magdalena Andersson. Despre apărare şi alt sprijin pentru Ucraina. Despre înăsprirea politicii de sancţiuni împotriva Rusiei. Despre situaţia în diverse zone ale ostilităţilor din Ucraina, şi mai ales pe Mariupol. Şi despre opţiunile de a ajuta apărătorii oraşului şi civilii.

Situaţia de la Mariupol rămâne cât se poate de gravă. Pur şi simplu inumană. Asta a făcut Federaţia Rusă. A făcut în mod deliberat. Şi continuă să distrugă în mod deliberat oraşele. Rusia încearcă în mod deliberat să-i distrugă pe toţi cei care se află acolo în Mariupol.

Există doar două moduri de a influenţa acest lucru. Sau partenerii vor oferi Ucrainei toate armele grele necesare, avioanele şi, fără exagerare, imediat. Ca să reducem presiunea ocupanţilor asupra Mariupolului şi să-l deblocam. Sau – o cale de negociere, în care rolul partenerilor ar trebui să fie şi el decisiv.

Vreau să fiu auzit chiar acum: nu a trecut o singură zi de la blocada de la Mariupol în care să nu fi căutat o soluţie. Militar sau diplomatic – orice pentru a salva oamenii. Dar găsirea acestei soluţii este extrem de dificilă. Până acum, nu există o opţiune validă sută la sută. Acest lucru se aplică atât opţiunilor militare, cât şi procesului de negociere.

Deşi am auzit multe intenţii de la cei care au vrut să ajute şi care într-adevăr se află în poziţii de influenţă internaţională, niciuna nu a fost încă realizată. Cu toate acestea, nu vom abandona aceste eforturi. Şi în fiecare zi fie eu, fie comandantul şef al forţelor armate Valeriy Zaluzhny, fie alţi militari, fie şeful echipei noastre de negocieri David Arakhamia – suntem în contact cu apărătorii noştri ai lui Mariupol. În fiecare zi.

În mod tradiţional, înainte de discursul de seară, am semnat un decret de premiere a apărătorilor noştri. 186 de militari ai Forţelor Armate ale Ucrainei. 13 militari ai Agenţiei de Informaţii ale Apărării. Doi ofiţeri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei. Şi un luptător al Gărzii Naţionale.

Slavă veşnică tuturor celor care apără statul!

Amintire veşnică tuturor celor care au murit pentru Ucraina!

Glorie Ucrainei!”, a spus Vladimir Zelenski

Ministrul rus al apărării a declarat că dacă forţele ucrainene de la Mariupol depun armele până duminică, începând cu ora 03.00 GMT (06.00, ora României), vieţile lor vor fi cruţate.

Mai exact, luptătorii ucraineni şi mercenarii străini pot depune armele între orele 06.00 şi 13.00. Dacă fac acest lucru, atunci vor fi trataţi în conformitate cu convenţia de la Geneva privind prizonierii de război.

“Resturile grupării ucrainene de luptători la Mariupol sunt în prezent blocate complet pe locul uzinei metalurgice Azovstal. Singura lor şansă de a-şi salva vieţile este să depună voluntar armele şi să se predea”, afirmase purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

Volodimir Zelenski a solicitat din nou lumii să se pregătească pentru posibila utilizare de către Rusia a armelor nucleare. A făcut acest lucru în timpul unui interviu acordat jurnaliștilor din Ucraina.

“Nu ar trebui să aşteptăm momentul în care Rusia decide să-şi folosească armele nucleare. Trebuie să ne pregătim pentru asta”, a spus el în interviul difuzat de şase site-uri de ştiri ucrainene

„Avem nevoie de “medicamente (împotriva radiaţiilor), adăposturi antiaeriene. Trebuie să vorbim cu ei, să semnăm tratate, să fim foarte duri din punct de vedere economic. (Ruşii) pot folosi orice armă, sunt convins de asta”, a mai subliniat el.