Război în Ucraina, ziua 61. Explozie în clădirea Ministerului Securității Statului de la Tiraspol. Un fost consilier al lui Putin spune că România va ataca Transnistria

Fostul consilier al președintelui Vladimir Putin, politologul Sergei Markov, spune că România se pregătește să atace Transnistria și să anexeze Republica Moldova.

„Un atac militar asupra Transnistriei ar trebui să înceapă în curând. Armata română este deja staționată în Moldova. Grupul este în creștere. În curând vor avea loc provocări militare și apoi un atac. România, cu sprijinul NATO și cu participarea armatei ucrainene, intenționează să pună mâna pe Transnistria și să efectueze represiuni politice în masă împotriva tuturor susținătorilor Rusiei. Acest lucru va pune Rusia într-o poziție foarte dificilă. După operațiunea militară, România plănuiește Anschluss-ul Moldovei”, a scris Markov pe Facebook.

Declarația sa a venit la puțin timp după ce sediul Ministerului Securității Statului de la Tiraspol a fost lovit de grenade, fără însă a provoca pierderi de vieți omenești. Despre acest incident, serviciul de informații militare al Ucrainei a publicat dovezi că a fost orchestrat de FSB. 

Un diplomat rus de rang înalt a declarat că o încetare a focului nu ar fi utilă Rusiei în acest moment, întrucât forțele ucrainene ar câștiga timp pentru a se regrupa și a pune la cale noi provocări. 

Mai devreme, Rusia anunțase o încetare a focului, începând cu ora 14:00, la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, pentru a permite evacuarea civililor.

Dar vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk, a declarat că nu a existat niciun acord și a cerut garanții scrise din partea Rusiei.

Iar prim-adjunctul reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, de declarat că Ucraina pretinde că sub combinatul asediat Azovstal există civili adăpostiți, dar soldații ucraineni nu-i lasă să plece. 

El a mai spus că Rusia nu a atacat o zonă rezidențială din Odessa și că bombardamentul a aparținut forțelor aeriene ale Kievului. Acesta a respins și afirmația americană potrivit căreia Rusia nu și-a atins obiectivele în Ucraina, spunând că țara sa are propriile obiective și strategii.

Atacurile asupra căilor ferate din vestul Ucrainei au scopul de a bloca ajutoarele militare care vin din Occident, au anunțat autoritățile din Rusia. 

Anterior, Ucraina anunțase că Rusia încearcă să întrerupă liniile de comunicare prin care este aprovizionată cu armament și muniție. Atacurile cu rachete, care au ucis cinci persoane și au rănit alte 18, au fost acum recunoscute de Rusia ca fiind încercări de a opri ajutorul militar occidental.

O declarație a Ministerului Apărării de la Moscova afirmă că atacul cu rachete a distrus șase facilități de care depinde circulația feroviară în vestul Ucrainei, folosite pentru transportul de arme.

Potrivit autorităților ucrainene, cinci stații feroviare din centrul și vestul țării au fost lovite de rachete luni dimineață, precum și o stație de transformare pentru linia ferată electrificată din zona Liovului.

Federația Rusă ar trebui recunoscută ca stat care sponsorizează terorismul, iar armata Rusiei ca organizație teroristă, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. 

„Ceea ce au făcut este suficient pentru ca lumea să recunoască Rusia ca sponsor al terorismului, iar armata rusă ca organizație teroristă”, a spus președintele, care a adăugat: „Insistăm asupra acestul lucru în negocierile cu partenerii”.

„Statul rus a devenit stat terorist și nu-i este rușine”, a spus Zelensky. Iar despre atacul cu rachete de la Odessa, care a ucis opt persoane, Zelenski a spus că toți cei responsabili trebuie identificați.

„Cei care au dat aceste ordine, cei care le-au executat, nimeni nu se va putea ascunde. Nu contează cât de mult va dura, toți acești nenorociți vor trebui să răspundă”, a mai spus Zelenski. 

La sediul Ministerului Securității Statului de la Tiraspol, în Transnistria, a avut loc o explozie foarte puternică, potrivit unui anunț al instituției.

„Luni, în jurul orei 17:00, în clădirea Ministerului Securității de Stat al RMN, situat la intersecția străzilor Manoilov și Karl Marx, a avut loc o serie de explozii.

Au fost sparte geamurile etajelor superioare. Din clădire iese fum.

Teritoriul din preajmă este încercuit de miliție. La fața locului se află un grup de investigații operative, geniști, pompieri, medici și specialiștii serviciilor situații excepționale.

Potrivit informațiilor preliminare, atacul a fost efectuat cu aruncătoare de grenade. Nicio persoană nu a avut de suferit”, a anunțat serviciul de presă al MGB, citat de Stiripesurse.ro.

Something going down in Tiraspol (Transnistria) – explosion at the Ministry for State Security building being reported pic.twitter.com/OOFCUwQUMn

— Russians With Attitude (@RWApodcast) April 25, 2022

Curtea Penală Internațională (CPI) se va alătura echipei înființate luna trecută de UE pentru a investiga acuzațiile de crime de război comise de Rusia în Ucraina.

Procurorul CPI Karim Khan și procurorii generali din Lituania, Polonia și Ucraina au semnat luni un acord pentru participarea, în premieră, a CPI la o echipă de investigație, a anunțat Eurojust.

O declarație a Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală – arată că efortul de colaborare va transmite „un mesaj clar că toate eforturile vor fi întreprinse” pentru a strânge dovezi și a aduce pe cei responsabili în fața justiției.

La începutul lunii martie, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a declarat că va deschide o investigație asupra evenimentelor din Ucraina cât mai curând posibil, după ce 39 de națiuni au cerut acest lucru.

Statele Unite pregătesc un transport de rachete antiaeriene Stinger, de rachete antitanc Javelin, precum și alte echipamente militare. Toate acestea vor fi trimise Ucrainei în luna aprilie, potrivit unui anunț al Departamentului Apărării al Statelor Unite. 

„Militarii noștri din Forțele Aeriene ale SUA pregătesc lăzi de aprovizionare care conțin sisteme antiaeriene Stinger, sisteme antitanc Javelin și alte echipamente cu destinația Ucraina, la Baza Forțelor Aeriene Dover – aprilie 2022”, a scris, pe Twitter, un reprezentant al Departamentului Apărării.

Anunțul vine la câteva zile după ce președintele Joe Biden a anunțat un nou ajutor militar, în valoare de circa 800 de milioane de dolari, pentru armata Ucrainei.

Luni, în a doua zi de Paști, nu a fost încheiat niciun acord în vederea deschderii unui culoar umanitar de evacuare a civililor baricadaţi împreună cu militari ucraineni în combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, asediat de trupele Kremlinului, anunță autoritățile de la Kiev.

„Anunţ oficial şi public că, din nefericire, nu există niciun acord privind un culoar umanitar de la Azovstal astăzi”, a scris pe Telegram vicepremierul Ucrainei, Irina Vereşciuk.

E a făcut acest anunţ la puţină vreme după ce Rusia anunţse că urmează să înceteze ostilităţile pentru a permite evacuarea civililor din Mariupol.

Președintele Joe Biden a nominalizat-o pe ambasadoarea SUA în Lovacia, Bridget A. Brink, ca șefă a misiunii diplomatice american în Ucraina, potrivit Ukrinform, care citează un comunicat al Casei Albe.

„Astăzi, președintele Biden și-a anunțat intenția de a o nominaliza pe diplomata veterană Bridget A. Brink ca ambasador extraordinar și plenipotențiar în Ucraina”, se arată în documentul citat.

Potrivit Casei Albe, Brink este diplomat de carieră și în prezent este ambasadoarea SUA în Slovacia. Anterior, ea a lucrat ca secretar-adjunct și consilier la Biroul pentru Afaceri Europene și Euroasiatice din Departmentul de Stat, cu responsabilități pe problemele Europei de Est și ale Caucazului. 

De asemenea, Bridget A. Brink a fost șefa misiunii diplomatice a SUA la Tașkent, în Uzbekistan, și la Tbilisi, în Georgia. Originară din Michigan, Brink a primit numeroase distincții pentru activitatea sa diplomatică, deține un masterat în Relații Internaționale și Teorie Politică la London School of Economics and Political Science și o licență de la Kenyon College. Vorbește rusă și a studiat slovacă, sârbă, georgiană (gruzină) și franceză.

Forţele ruse au înfiinţat un lagăr de concentrare în Vovceansk, regiunea Harkov, unde torturează civilii şi îi obligă să coopereze. Anunțul a fost făcut de Liudmila Denisova, însărcinata cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean.

Trupele ruse au creat un lagăr de concentrare în clădirea unei fabrici din Vovceansk, regiunea Harkov.

”Locuitorii regiunii Harkov sunt torturaţi şi forţaţi să coopereze”, acuză Denisova pe contul de Telegram, adăugând că acţiuni similare au loc şi în oraşul Izium, care este ocupat de trupele ruse.

Germania va decide în curând dacă aprobă livrarea a 100 de vehicule vechi de luptă de infanterie de tip Marder în Ucraina.

Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al guvernului. Acesta a acceptat să vorbească despre ceea ce reprezintă primul transport german de armament greu furnizat Ucrainei.

Compania germană din domeniul apărării Rheinmetall a cerut aprobarea să exporte vehiculele în Ucraina, a declarat o sursă din domeniul apărării, cu scopul de a le restaura în următoarele luni înainte să le expedieze.

Decizia companiei Rheinmetall îl forţează pe cancelarul Olaf Scholz să ia o poziţie clară în ceea ce priveşte livrarea directă de arme grele din Germania către Ucraina, deoarece acordul Marder necesită aprobarea consiliului de securitate naţională, care este prezidat de Scholz.

Un purtător de cuvânt al Rheinmetall a refuzat să comenteze acest subiect.

Scholz se confruntă cu critici tot mai mari în ţară şi în străinătate din cauza reticenţei sale de a livra arme grele, cum ar fi tancuri şi obuziere, cu scopul de a ajuta Ucraina să respingă atacurile ruseşti.

Consiliul Regional Zaporijie a anunţat că regiunea ”se pregăteşte pentru apărare”, pe fondul avertismentelor că forţele ruse pregătesc o ofensivă în partea central-sudică a Ucrainei.

”Inamicul se pregăteşte de ofensivă. Trupele ruse ocupante au adunat o mulţime de echipamente şi personal pe secţiunea liniei frontului Velyka Novosilka – Novofedorivka – Malinikva. Inamicul încearcă să se deplaseze în direcţia Zaporijie, dar fără succes. Amplasarea forţelor pe front nu s-a schimbat”, se menţionează în comunicatul consiliului regional.

Oraşul Zaporijie reprezintă un punct-cheie pentru persoanele care decid să părăsească oraşul asediat Mariupol şi zonele deţinute de ruşi din sudul Ucrainei.

Consiliul a mai precizat că o coloană de evacuare a plecat din Zaporijie către Mariupol, însă comunicarea a fost pierdută la mai puţin de 25 de kilometri de oraşul Manhush, la vest de Mariupol.

Organizarea coloanelor de evacuare a fost îngreunată de lupte active şi au rămas frecvent blocate ţinut la punctele de control ruseşti.

”Zaporijie se pregăteşte pentru apărare”, se mai adaugă în comunicat

Ministerul rus al Apărării a anunţat că trupele ruse vor opri ostilităţile cu scopul de a permite civililor să părăsească oţelăria asediată Azovstal din oraşul-port ucrainean Mariupol de la ora 14:00, ora Moscovei, (ora 14:00 Ucraina)

Ministerul rus al Apărării a mai precizat că orice civili blocaţi în combinatul siderurgic pot pleca în orice direcţie aleg.

”Rusia atacă în mod continuu (oţelăria) Azovstal la Mariupol. Locul în care se află civilii şi militarii noştri este bombardat cu bombe aerene grele şi de artilerie”, a afirmat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak pe Twitter.

El a îndemnat Rusia ”să se gândească la vestigiile reputaţiei sale” şi la un ”armistiţiu veritabil de Paşte la Mariupol”, la un ”culoar umanitar imediat pentru civili şi la o rundă specială de negocieri în vederea facilitării unui schimb de (prizonieri) militari şi civili”.

Rusia nu a mai rezistat și prin reprezentanți înalți a trimis o notă Washingtonului. Oamenii lui Putin au solicitat americanilor să înceteze livrarea de arme Ucrainei.

Chiar ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov a făcut acest lucru. „Furnizarea de armament Ucrainei nu contribuie la găsirea unei soluții diplomatice și la rezolvarea situației”, a declarat Anatoli Antonov

„800 de milioane de dolari pentru arme livrate de Washington Kievului. Este o sumă enormă, care nu contribuie la găsirea unei soluții diplomatice, la rezolvarea situației. Am transmis o notă – da, am subliniat că este inacceptabil ca Statele Unite să livreze arme Ucrainei și am cerut încetarea acestei practici”, a mai zis diplomatul rus.

Mai mult decât atât, Anatoli Antonov a mai spus că americanii nu fac altceva decât să încerce să ridice miza și să agraveze situația.

„Obiectivul este să împiedice – cum au declarat deschis senatorii americani – Rusia să stea ferm pe propriile picioare, ca interesele Rusiei să fie respectate în lume, ca vocea Rusiei să fie auzită”, a mai declarat Anatoli Antonov.

„O Ucraină suverană şi independentă va exista mai mult decât va fi Vladimir Putin pe scenă”, este anunțul făcut de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Secretarul apărării, Loyd Austin, a precizat că Statele Unite ”fac cât mai multe eforturi şi cât de repede pot să obţină ceea ce au nevoie ucrainenii”.

”Concluzia este aceasta. Nu ştim cum se va desfăşura restul acestui război, dar ştim că o Ucraină suverană şi independentă va exista mult mai mult timp decât va fi Vladimir Putin pe scenă”, a spus Blinken.

”Iar sprijinul nostru pentru Ucraina continuă. Va continua până când vom vedea succesul final. Acesta a fost punctul central al vizitei noastre. Am vrut să ne concentrăm pe munca ce trebuia făcută în privinţa planului de joc pe care îl avem, asupra modului în care avansăm în toate aceste linii diferite de efort”, a argumentat Blinken. 

Vă readucem aminte că Antony Blinken şi secretarul Apărării, Lloyd Austin, s-au întâlnit în ultima zi a săptămânii trecut, timp de trei ore, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Vorbind în cadrul unei conferinţe de presă într-o locaţie nedezvăluită din apropierea frontierei dintre Polonia şi Ucraina, Austin a spus că a fost ”o întâlnire foarte productivă” şi o ”sesiune antrenantă”.

”Am fost foarte fericiţi să avem această oportunitate. În timpul întâlnirii, ne-am exprimat cele mai profunde condoleanţe preşedintelui pentru pierderea atâtor civili şi, bineînţeles, pentru pierderea acelor militari curajoşie care au făcut o treabă magnifică pentur a respinge forţele ruse”, a mai afirmat Austin.

”Ne-am exprimat, de asemenea, admiraţia pentru profesionalismul şi angajamentul lor de a-şi apăra democraţia”, a mai menţionat secretarul SUA al apărării.

”Deci (ucrainenii) au nevoie de arme cu rază lungă de acţiune. I-aţi auzit că au spus că au nevoie de tancuri. Şi facem tot ce putem să obţinem tipurile de sprijin, de artilerie şi muniţie care vor fi eficiente în această etapă a luptei”, a continuat el.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că apreciază ”ajutorul fără precedent oferit de Statele Unite ale Americii Ucrainei”.

Preşedinţia ucraineană a emis un comunicat în urma întâlnirii de la Kiev între liderul ucrainean Volodimir Zelenski, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi secretarul SUA al apărării, Lloyd Austin.

”Aş dori să îi mulţumesc preşedintelui (Joe) Biden personal şi în numele întregului popor ucrainean pentru leadershipul său în sprijinirea Ucrainei, pentru poziţia sa personală clară. Să mulţumesc întregului popor american, precum şi Congresului pentru sprijinul lor.  Îl vedem. Îl simţim (n.r. sprijinul)”, se arată în comunicat.

Preşedintele Zelenski a discutat şi despre sancţiuni suplimentare aplicate de Statele Unite Rusiei, se mai precizează în comunicat.

”Înţelegem care ar trebui să fie următorii paşi pe această pistă. Şi contăm pe sprijinul partenerilor noştri”, menţionează comunicatul.

Cinci gări au fost atacate în centrul şi vestul Ucrainei, de trupele ruse. Atacurile s-au soldat cu un un număr nespecificat de victime, a anunţat televiziunea ucraineană.

Oleksandr Kamyshin, directorul Căilor Ferate Ucrainene, a declarat că atacurile au avut loc în interval de o oră, iar detaliile sunt în curs de verificare.

Pe 8 aprilie a avut loc un atac al forţelor ruse asupra gării din oraşul Kramatorsk (estul Ucrainei), care s-a soldat cu moartea a cel puţin 57 de persoane şi rănirea altor 109 (inclusiv copii), în timp ce aşteptau să fie evacuate în zone mai sigure ale ţării.

Apărarea antiaeriană a fost activată în regiunea Liov (vestul Ucrainei), a afirmat Maxim Kozistskii, şeful administraţiei militare regionale din Lvov, şi a îndemnat locuitorii să se adăpostească.

”Locuitori din regiunea Liov, rămâneţi în adăposturi! Apărarea antiaeriană funcţionează”, a afirmat Kozistskii, pe contul de Telegram.

“Sunt incendii în două aşezări din raionul Zolociv. Situaţia este sub control. Detalii mai târziu. Rămâneţi în adăposturi”, a scris oficialul ucrainean într-o postare anterioară pe Telegram.

Poliţia de Frontieră a anunţat că 3.189 de cetăţeni ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore, în scădere cu 37,8 % faţă de ziua precedentă.

“În data de 24.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 56.322 de persoane, dintre care 3.189 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 37,8 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 1.166 cetăţeni ucraineni (în scădere cu 52%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 830 cetăţeni ucraineni (scădere cu 21%).)”, a transmis Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 24.04.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 781.674 cetăţeni ucraineni

Continuă cruzimea rușilor. Doi copii, o fetiță de 5 ani și una de 14, au fost ucise de bombardamentele din Donețk, a transmis  guvernatorul regional din Donețk, Pavlo Kyrylenko.

Copilele se aflau în clădirea unde se adăposteau în momentul când și-au pierdut viața. Pavlo Kyrylenko mai îndeamnă populația să plece din apropierea zonelor unde au loc atacuri.

Între timp, s-a aflat și bilanțul soldaților ucraineni uciși pe front, de armata Kremlinului. De la izbucnirea războiului (24 februarie-n.r) aproape 3.000 au decedat. Alți peste 10.000 sunt răniți.

De altfel, 2435 au fost civili uciși, 7882 sunt în continuare răniți.  În ceea ce privește numărul de copii, 213 copii au plecat din această lume, până acum. Alți peste 2000 au încă răni grave.