Război în Ucraina, ziua 62. Tensiuni în Transnistria. Ce spune Maia Sandu și care este reacția Rusiei. Update

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că Grupul Consultativ pentru Apărarea Ucrainei se va întruni lunar, pentru a-și coordona eforturile de ajutorare a Kievului.

„Întâlnirea de astăzi au arătat clar de ce săptămânile următoare vor fi cruciale pentru Ucraina, așa că trebuie să ne mișcăm cu viteza războiului. Știu că toți liderii pleacă astăzi mai hotărâți ca niciodată să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii și atrocităților ruse. Și știu că suntem cu toții hotărâți să facem și mai mult pentru a ne coordona mai bine eforturile“, a declarat Austin la conferința de presă ce a urmat întâlnirii Grupului Consultativ pentru Apărarea Ucrainei, cu miniștrii apărării din peste 40 de țări, desfășurată la baza aeriană Ramstein din Germania.

Aceste întâlniri lunare se vor putea desfășura cu prezență fizică, virtual sau în format mixt, a mai spus secretarul apărării din SUA. 

Trupele Rusiei staționate în autoproclamata Republică Transnistreană au fost plasate în stare de război, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Anunțul vine în contextul în care Transnistria a fost scena a numeroase atacuri și provocări, atribuite de serviciile secrete militare ucrainene FSB-ului, serviciul secret al Rusiei.

În cursul acestei seri, secretarul general-adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că acțiunile Rusiei în Transnistria au legătură cu operațiunile militare care vizează Odessa. Dar, a spus oficialul, deși la nivel retoric trupele Kremlinului vor să realizeze un coridor rutier spre Transnistria, Moscova nu a deplasat și trupele necesare pentru o astfel de operațiune.

Rusia a oprit livrările de gaze naturale către Polonia, în cursul zilei de marți. Ministerul pentru climă de la Varșovia a înființat, imediat după acest anunț, o celulă de criză, potrivit presei poloneze.

„Confirm că am primit amenințări cu suspendarea livrărilor, dar noi ne respectăm angajamentele”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, marți seara, la Berlin, întrebat de jurnaliști despre informația publicată inițial de Onet.

„Polonia era deja pregătită pentru diversificares surselor de gaze”, a mai spus premeirul polonez, care a promis că își va proteja țara față de consecințele acestei decizii a Rusiei.

Ucraina ar putea fi divizată în mai multe țări, mai mici, ca urmare a războiului, a declarat unul dintre cei mai importanți oficiali din apărare ai Rusiei.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a acuzat SUA și alte națiuni occidentale că încearcă să insufle ură față de Rusia în Ucraina. El a mai spus că „istoria ne învață că ura nu poate deveni niciodată un factor de încredere în unitatea națională”.

„Politica Occidentului și a regimului de la Kiev, aflat sub controlul său, nu poate fi decât dezintegrarea Ucrainei în mai multe state”, a mai spus Patrușev pentru ziarul rus Rossiskaia Gazeta.

Rusia a anunțat, încă înainte de a declanșa războiului, că recunoaște independența celor două regiuni separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, pentru a prezenta invazia drept o operațiune de menținere a păcii în Donbas. Pe lângă cele două regiuni, pe care acum Rusia încearcă să le cucerească militar, Rusia a anexat Crimeea, de la Ucraina, în 2014.

Autoritățile din Kiev au decis să demoleze monumentul ”Prietenia Popoarelor”, înființat în 1982. Locația simboliza prietenia și reunificarea popoarelor ucrainene și ruse.

Anunțul a fost făcut de primarul orașului Kiev, Vitali Klitschko. Acesta a postat pe pagina sa de Facebook imagini cu procesul de demolare.

”Prieteni! Demontarea a început astăzi și intenționăm să o terminăm în cursul serii. Rusia și-a marcat atitudinea față de Ucraina cu o dorință barbară de a distruge statul nostru și pe ucrainenii pașnici.

Demolăm 8 metri de metal din așa-zisa prietenie a două popoare. Și ceea ce este simbolic: când au încercat să ridice sculptura cu o macara, capul unui muncitor rus a căzut”, a scris fostul boxer.

Primarul Kievului a spus că încă aproximativ 60 de monumente legate de Uniunea Sovietică și Rusia vor fi demolate și peste 460 de străzi vor fi redenumite în Capitală.

Un pod din sud-vestul Ucrainei, pe care trec o şosea şi o cale ferată deasupra râului Nistru în sud-vestul Ucrainei a fost lovit, marți, de atacurile armatei rusești.

”Circumstanţele şi informaţiile despre victime sunt în curs de clarificare”, au transmis autorităţile.

În online au apărut mai multe imagini de la locul exploziei. Se observă pagube semnificative pe porţiunea podului de la Zatoka ce cuprinde şoseaua.

♦️Aftermath of the Russian missile strike on the bridge near Zatoka, Odessa region #Ukraine #Odessa #Russia pic.twitter.com/KhuFZJn80r

— Zaid Ahmd  (@realzaidzayn) April 26, 2022

Oleksandr Kamishin, șeful Căilor Ferate Ucrainene, a declarat că podul a fost avariat în atacul de astăzi. ”Nu au fost răniți”, a adăugat acesta.

Un oficial din Transnistria, teritoriul separatist pro-rus din Republica Moldova, a acuzat Ucraina că ar avea legături cu atacul de luni asupra clădirii Comitetului Securității.

El spune că ”trei infiltrați neidentificați” ar fi fost în spatele atacului, scrie BBC, care citează surse media din Rusia.

Oficialul a spus, sub protecția anonimatului, că cei trei au intrat în zonă din Novovladimirovka, la 8 km nord de Tiraspol, au tras în clădirea din Tiraspol, apoi s-au întors în Ucraina. 

Oficialul a numit atacul drept un ”act terorist” și a acuzat Ucraina că ”provoacă extinderea conflictului pe teritoriul Transnistriei”.

Deocamdată, Ucraina nu a fost menționată în legătură cu celelalte două atacuri raportate în Transnistria: asupra antenelor radio și a unei unități militare ruse.

Rusia încearcă să destabilizeze regiunea separatistă a Transnistriei, iar dacă Ucraina va cădea trupele lui Vladimir Putin vor ajunge în capitala Moldovei, a avertizat un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Într-un mesaj postat pe Twitter, Mikhailo Podoliak a scris: ”Rusia vrea să destabilizeze regiunea transnistreană și dă de înțeles că Moldova ar trebui să aștepte oaspeți”.

”Vești proaste: dacă Ucraina cade mâine, trupele rusești vor fi la porțile Chișinăului.

“Vești bune: Ucraina va asigura cu siguranță securitatea strategică a regiunii. Dar trebuie să lucrăm în echipă”, spune Podoliak.

Russia wants to destabilize the Transnistrian region & hints Moldova should wait for “guests”. Bad news: if Ukraine falls tomorrow Russian troops will be at Chișinău’s gates. Good news: Ukraine will definitely ensure strategic security of the region. But we need to work as a team

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 26, 2022

​Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Securitate (CSS) de la Chișinău, că la baza tensiunilor din regiunea separatistă Transnistria stau forțele pro-război din interior.

Întrebată de un jurnalist din partea cui vin atacurile din ultimele zile, Maia Sandu a spus: ”Din informațiile noastre, intențiile de escaladare pornesc de la forțe pro-război din interiorul Transnistriei”.

Iată principalele declarații ale președintei Republicii Moldova:

”Autoritățile din Republica Moldova urmăresc cu vigilență ce se întâmplă la Transnistria. Chișinăul insistă să soluționeze pașnic conflictul transnistrian.

Suntem vigilenți și vom lua toate măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor noștri. Trebuie să fim calmi și să evităm distribuirea informațiilor false.

Solicităm informatorilor de opinie, publicațiilor să se comporte responsabil și să evite manipularea emoțională de dragul ratingului.

Aceste tensiuni se întâmplă pe teritoriul necontrolat de facto de autoritățile de la Chișinău, dar este un teritoriu al Republicii Moldova, iar pacea și bunăstarea vieții a cetățenilor este prioritatea noastră.

Am recomandat azi la ședința CSS mai multe acțiuni instituțiilor publice care să reducă potențialele riscuri și să consolideze siguranța pe malul drept. Nu am planificat o discuție cu liderul de la Kremlin”, a spus Maia Sandu.

În ultimele ore, dinspre Rusia au venit din nou avertizări legate de un posibil conflict la scară largă. ”Pericolul unui Al Treilea Război Mondial este grav, real”, a spus Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, în contextul unor tensiuni destul de mari între Occident și Moscova.

La câteva ore după declarația îngrijorătoare a oficialului de la Kremlin, a venit și un apel la calm dinspre China, un stat apropiat de Rusia.

”Nimeni nu vrea să vadă izbucnirea unui al treilea război mondial”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe Wang Wenbin, într-un briefing de presă.

#FMsays No one wants to see the outbreak of World War III, FM spokesman Wang Wenbin said, calling all parties to exercise restraint and avoid escalating the situation. pic.twitter.com/5hDVp8MWHU

— China Daily (@ChinaDaily) April 26, 2022

Oficialul de la Beijing a reiterat speranța Chinei ca părțile ”să păstreze calmul și să-și exercite reținerea” și să ”realizeze pacea cât mai curând posibil și să evite aplicarea unui preț mai mare Europei și lumii”.

Moscova a avut o primă reacție în legătură cu situația tensionată din Transnistria, acolo unde au avut loc mai multe explozii în ultimele 24 de ore.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis, marți, că situația din republica separatistă Transnistria este ”îngrijorătoare” și că Federația Rusă urmărește îndeaproape evoluția evenimentelor, relatează agenția rusă TASS.

”Urmărim îndeaproape evoluția situației în regiune. Cu siguranță, știrile care vin de acolo provoacă îngrijorare”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Putin.

Peskov a mai precizat că Vladimir Putin nu are în plan nicio discuție cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a întâlnit marți la Moscova cu ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

În debutul discuțiilor cu diplomatul de la Kremlin, oficialul european a subliniat necesitatea ca cele două tabere implicate în conflict să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Guterres, care se va întâlni tot în cursul acestei zile și cu președintele Vladimir Putin, spune că dorește să contribuie la crearea condițiilor pentru dialog, încetarea focului și, în cele din urmă, la pace.

”Avem nevoie de o încetare a focului cât mai curând posibil”, a spus acesta, scrie BBC.

Printre țările care ar putea anunța o creștere a sprijinului militar pentru Ucraina la reuniunea miniștrilor apărării din NATO și UE de marți se numără Germania.

Potrivit BBC, guvernul de la Berlin este pregătit să trimită tunuri antiaeriene mobile în Ucraina.

Ar fi vorba de sistemul Gepard cu două tunuri, care este în serviciul armatei germane încă din anii 1970 și se bazează pe șasiul tancului Leopard.

JUST IN – Germany set to supply technically refurbished Gepard anti-aircraft tanks to Ukraine (dpa) pic.twitter.com/PlSqunCBHs

— Disclose.tv (@disclosetv) April 26, 2022

Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, este de așteptat să dea mai multe detalii la întâlnirea miniștrilor occidentali ai apărării de marți, la baza aeriană americană Ramstein din Germania.

Deocamdată, nu este clar câte astfel de arme defensive vor fi livrate, dar ar fi prima livrare directă a unei arme grele germane către Ucraina.

În ultimele zile, guvernul german a fost acuzat că a întârziat livrările de arme către Ucraina, spre deosebire de SUA, Regatul Unit și vecinii est-europeni ai Ucrainei.

În urma ultimelor evoluții din regiunea transnistreană, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate.

Consiliul Suprem de Securitate se va întruni începând cu ora locală 13:00, la sediul preşedinţiei.

Două explozii au avut loc marţi dimineaţă în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova, unde două turnuri de comunicaţie de la centrul de radio şi televiziune au fost aruncate în aer.

Anterior, luni, sediul Serviciului de Securitate de la Tiraspol (MGB) a fost atacat cu lansatoare de grenade. 

Ministerul rus al Apărării a emis cel mai recent raport operațional pe canalele de social media.

Conform buletinului, forțele aeriene ruse au lovit peste noapte 87 de ținte militare ucrainene, ucigând aproximativ 500 de membri ai forțelor armate, potrivit agenției de presă ruse TASS, scrie Sky News.

De precizat faptul că afirmațiile Kremlinului nu au fost verificate independent.

Ministerul de Interne din regiunea separatistă Transnistria a anunțat că două explozii s-au produs marți dimineață în orașul Maiak din regiunea Grigoriopol, anunță publicația Mvdpmr.org.

Din primele informații, prima explozie a avut loc la ora locală 06:40, iar cea de-a doua la 07:05. La fața locului au intervenit miliția din Transnistria și pompierii.

“Ministry of Internal Affairs” of Russian proxy republic of Transnistria in Moldova reports about two explosions at 6:40 and 7:05 which destroyed two powerful antennas for the retranslation of Russian radio. No casualties.https://t.co/wtNmc3p9Ry pic.twitter.com/zpNX7Mi2cc

— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) April 26, 2022

”Conform datelor disponibile la ora 9:00, nu funcționează două cele mai mari antene. Ambele transmiteau posturi de radio din Federația Rusă”, se arată în declarația ministerului de interne din regiunea separatistă Transnistria. Nu au fost înregistrate victime.

Ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a făcut mai multe declaraţii halucinante. Acesta nu a ezitat o clipă și a negat că armata rusă ar fi comis atrocităţi la Bucea.

Mai mult decât atât, oficialul rus a transmis că toate acestea sunt simple înscenări ale armatei ucrainene. Dmitri Polianski a mai declarat că Rusia nu poartă un război, ci o “operaţiune specială” şi a respins afirmaţiile secretarului de Stat american, Anthony Blinken, potrivit căruia armata lui Vladimir Putin ar fi eşuat în Ucraina.

”Eu nu cred că am eşuat, sincer să fiu. Noi ducem acolo o operaţiune specială, nu un război, este o operaţiune militară. Aceasta are o anumită strategie şi anumite obiective.

Nu a fost concepută niciodată ca un război-fulger. Este ceva creat, se pare, de imaginaţia Secretarului de Stat Blinken. Este foarte dificil să faci comentarii pe seama declaraţiilor lui Blinken, deoarece sunt foarte contradictorii.

Aşadar, nu credem că o încetare a focului este o opțiune bună în acest moment, deoarece ar avantaja forţele ucrainene, permiţându-le să se regrupeze și lanseze mai multe provocări precum cea de la Bucea, așa cum v-am spus.

Sincer, decizia nu depinde de mine, dar nu văd niciun motiv în acest moment. Toți cei care vor să fie evacuați, de exemplu, din Mariupol, au posibilitatea să o facă pentru că deschidem coridoare umanitare.

Deja au fost deschise, dar ei susţin că sunt civili în Azovstal, dar nu sunt lăsaţi să plece. Nu văd nicio logică în asta”, a declarat Dmitri Polianski

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis că Rusia nu va câştiga războiul declanşat împotriva Ucrainei. Pe parcursul a peste opt săptămâni, forţele militare ruse au lansat peste 1.100 de rachete contra Ucrainei, a spus Zelenski într-un discurs video publicat pe Telegram.

”Dar ele (forţele ruse) nu au realizat nimic. Şi nu vor realiza nimic”, a subliniat şeful statului ucrainean.

Unităţile ruse nu au înregistrat nici măcar ”o fărâmă” de sprijin în estul Ucrainei, lucru pe care Moscova se baza foarte mult, a continuat Volodimir Zelenski.

În Herson, Melitopol, Enerhodar, Kahovka şi alte oraşe ocupate, oamenii nu au cedat în faţa forţelor ruse, a adăugat preşedintele Ucrainei.

La Kiev a fost instituită stare de asediu pe timp de noapte pentru a proteja populația de „acțiunile provocatoare” ale Rusiei. Aceasta este în vigoare la Kiev pe parcursul săptămânii în curs, începând de luni până vineri.

Starea de asediu ține de la 22.00 până la 5.00, ora locală.

„Vă reamintim că în timpul stingerii este interzis să vă aflați pe stradă și în alte locuri publice, să vă deplasați cu mijloacele de transport sau pe jos”, a spus Pavliuk.

Cei care sunt implicați în lucrări de infrastructură critică și care au un permis special și un act de identitate sunt scutiți, a precizat el.

Rubla rusă s-a apreciat la peste 77 de unităţi faţă de euro, până la un maxim al ultimilor doi ani, ajutată de plăţile de taxe pe care companiile urmează să le efectueze în această săptămână şi în timp ce piaţa aşteaptă, vineri, o decizie a băncii centrale referitoare la dobânzi, transmite Reuters.

Până la ora 14: 53 GMT (17:53 ora României), rubla se apreciase cu 3,6% pentru a fi tranzacţionată la 77,25 faţă de euro, mai devreme atingând 76,96, cel mai ridicat nivel atins din iunie 2020.

Rubla s-a apreciat cu 3% faţă de dolar, la 73,17 unităţi, oscilând în jurul nivelurilor văzute înainte de 24 februarie, când Rusia a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina.

Activitatea de tranzacţionare rămâne redusă în comparaţie cu nivelurile observate înainte de 24 februarie

Ruşii au ocupat clădirea consiliului local din Herson. Anunțul a fost făcut chiar de primarul oraşului, Ihor Kolykhaiev

Ihor Kolykhaiev a raportat pe Facebook că bărbaţi înarmaţi ruşi au preluat luni controlul clădirii consiliului oraşului. Deşi Herson se află sub ocupaţie rusă de la începutul lunii martie, consiliul oraşului încă funcţiona sub control ucrainean. 
 
Kolykhaiev a transmis că armata rusă a luat cheile clădirii şi a schimbat paznicii. El a spus că a părăsit clădirea la ora locală 19.45. Din 26 aprilie, consiliul oraşului Herson nu va mai funcţiona. 
 
Herson este singurul oraş mare pe care Rusia a reuşit să-l captureze de la invadarea Ucrainei, la sfârşitul lunii februarie. Dar unele zone din jur au fost relcâştigate de trupele ucrainenei, iar luptele în regiune continuă. 

Aproape 40 de ţări se reunesc, marţi, în Germania, la invitaţia Statelor Unite, pentru a întări apărarea Ucrainei care, potrivit secretarului de stat american al Apărării Lloyd Austin “poate câştiga” în faţa Rusiei, dacă i se oferă mijloacele.

În momentul în care Rusia vizează controlul total al sudului Ucrainei şi a regiunii Donbas, această reuniune organizată la baza aeriană americană din Ramstein, în vestul Germaniei, este menită să “furnizeze capacităţi suplimentare pentru forţele ucrainene”, a declarat Austin, la revenirea de la Kiev. 

“Ei pot câştiga dacă au echipamentele bune, susţinerea”, a subliniat el după această vizită în cursul căreia s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în compania secretarului de stat Antony Blinken.  

Statele Unite, care furnizează cel mai mare ajutor militar internaţional Ucrainei, vor “să le ofere tipul de sprijin, tipul de artilerie şi de muniţie care să fie eficiente în acest stadiu al luptei”, a precizat şeful Pentagonului într-o conferinţă de presă în Polonia, nu departe de frontiera ucraineană. 

Kievul solicită mai ales artilerie grea şi blindate pentru a încerca să respingă forţele ruseşti în câmpiile vaste din sudul şi estul ţării, dar echipamentul de fabricaţie rusă în care au fost antrenate forţele ucrainene devine din ce în ce mai rar.

Unele ţări din Europa de Est care le deţin încă le trimit la Kiev, uneori în schimbul armelor americane de nouă generaţie, după cum au văzut jurnaliştii care îl însoţeau pe Austin în Polonia.