Război în Ucraina, ziua 85. SUA a aprobat un ajutor de 40 de miliarde de dolari. Moscova amenință Kievul cu deconectarea de la centrala nucleară din Zaporojie. Update

Senatul Statelor Unite ale Americii a aprobat joi, prin vot covârșitor, un ajutor în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Proiectul de lege care trecuse anterior, pe 10 mai, și de Camera Reprezentanţilor din Congres, a ajuns pe masa preşedintelui Joe Biden pentru promulgare.

În favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până au votat 86 de senatori americani, iar 11 s-au pronunţat împotrivă.

În acest pachet sunt incluse:

• 6 miliarde de dolari pentru asistenţă de securitate – instruire, echipament, armament şi sprijin
• 8,7 miliarde pentru refacerea stocurilor de echipament american trimis Ucrainei
• 3,9 miliarde pentru operaţiuni ale comandamentului forţelor SUA din Europa
• 5 miliarde pentru securitatea alimentară internaţională
• 9 miliarde de dolari pentru un fond de ajutor economic destinat Ucrainei.

Imediat după votul din Senatul american, Volodimir Zelenski a transmis un mesaj prin care salută contribuția SUA la ajutoarea țării sale.

”Salut adoptarea de către Senatul SUA a Legii privind ajutorul suplimentar pentru Ucraina. 40 de miliarde de dolari reprezintă o contribuție semnificativă a SUA la restabilirea păcii și securității în Ucraina, Europa și lume. Așteptăm cu nerăbdare semnarea legii de către președintele Biden”, a scris Zelenski pe Twitter.

I praise the 🇺🇸 Senate’s approval of the Additional Ukraine Supplemental Appropriations Act of 2022. $ 40 billion is a significant 🇺🇸 contribution to the restoration of peace and security in Ukraine, Europe and the world. We look forward to the signing of the law by @POTUS

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 19, 2022

Responsabilul ONU pentru situaţii de urgenţă, Martin Griffiths, a îndemnat, joi, Rusia şi Ucraina, să reia negocierile de pace, care se află într-un punct mort.

”Trebuie să insistăm asupra virtuţii dialogului pentru a pune capăt acestui război”, a spus oficialul Națiunilor Unite, făcând apel la reluarea discuţiilor care s-au desfăşurat sub egida Turciei între diplomaţi ucraineni şi ruşi.

”Trebuie să ne întoarcem la masa de negociere”, a insistat Griffiths.

Turcia a găzduit de două ori negocieri directe între cele două părţi. Preşedintele turc şi-ar dori acum un summit cu participarea preşedintelui rus Vladimir Putin şi a celui ucrainean, Volodimir Zelenski.

Cel puțin 12 persoane au fost ucise și alte 40 au fost rănite în bombardamentele rusești care au avut loc în orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, zona Lugansk, anunță guvernatorul local Serhi Haidai.

”Forțele ruse au început să bombardeze centrul regional dimineața în mod aleatoriu cu arme grele. Bombardamentele continuă”, a scris pe Telegram Haidai.

Ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Vadim Pristaiko, a anunțat că peste un milion de refugiați ucraineni au revenit acasă.

Vorbind la un eveniment de la Westminster, Prystaiko a spus: ”Observăm că ucrainenii sunt frustrați de disconfortul tot mai mare. Le lipsesc cei dragi, le lipsesc casele, le lipsesc locurile de muncă”, a spus Pristako, conform The Guardian.

Oficialul a adăugat că primarii din Kiev și Harkov au fost nevoiți să le spună oamenilor să nu se întoarcă în orașele natale, deoarece este încă nesigur.

Joi, la Casa Albă, președintele SUA, Joe Biden, i-a avut ca oaspeți pe prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, și pe președintele Finlandei, Sauli Niinisto, după ce statele scandinave și-au depus oficial candidaturile de aderare la NATO.

La finalul întâlnirii, cei trei oficiali au oferit declarații în fața jurnaliștilor adunați la Washington.

Biden a spus că cererile de aderare la NATO ale Suediei și Finlandei ”îndeplinesc toate cerințele”. Acesta i-a asigurat pe Andersson și Niinisto de tot sprijinul SUA.

”Este vorba despre viitor. Este vorba despre o alianță NATO reînviată, care are instrumentele și resursele, claritatea și convingerea pentru a apăra valorile comune.

Cele două state îndeplinesc toate cerințele NATO. Având doi noi membri NATO din nordul Europei va înseamna sporirea securității alianței noastre”, a spus liderul american.

Președintele SUA i-a liniștit pe membrii Alianței care se opun aderării celor două state: ”Noi membri ai NATO nu reprezintă o amenințare pentru nicio națiune. Nu a fost niciodată. Scopul NATO este să se apere împotriva agresiunii”.

Pe site-urile de socializare au apărut primele imagini din orașul Bilohorivka din estul Ucrainei. Specialiștii spun că, în această zonă, Rusia a suferit una dintre cele mai mari înfrângeri de la începutul războiului.

Într-o filmare postată pe Twitter se observă un câmp plin de resturi arse ale vehiculelor blindate rusești.

#Ukraine: Finally the first footage from the ground near the infamous failed crossing near Bilohorivka – dozens of destroyed and damaged vehicles, including Shturm-S, MT-LB, a tank and even BMP-1 with obvious Russian tactical signs. pic.twitter.com/1tC7oaePUb

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons) May 19, 2022

Săptămâna trecută, armata ucraineană a anunțat că a distrus ”cel puțin 73 de echipamente şi tehnică grea de luptă ruseşti”, inclusiv tancuri T-72 și vehicule de luptă de infanterie, atunci când un batalion al armatei ruse a încercat de trei ori să traverseze râul Severski Donețsk.

Oficialii ucraineni au publicat imagini din satelit care prezentau două poduri distruse, dar şi alte echipamente de armament din Bilohorivka, în apropiere de oraşul strategic Lysychansk, deţinut de ucraineni.

Ankara va spune „nu” intrării Finlandei și Suediei în NATO, a spus din nou joi președintele Recep Tayyip Erdogan, în timp ce înalți reprezentanți ai celor două țări urmează să viziteze Turcia pentru discuții în zilele următoare.

Liderul turc a reiterat preocupările de securitate ale Turciei pe fondul candidaturilor celor două țări nordice la NATO, susținând că acestea găzduiesc membri ai grupărilor teroriste, precum YPG/PKK și Organizația Teroristă Fetullah (FETO).

„Le-am spus, am spus că NATO este o organizație de securitate, nu putem accepta existența unor organizații teroriste într-o astfel de organizație”, a declarat Erdogan la o întâlnire cu un grup de tineri în capitala Ankara, cu ocazia Comemorarii lui Ataturk, Ziua Tineretului și Sportului.

„În special Suedia este o adevărată gazdă pentru terorism”, a spus el, adăugând că Stockholm a impus, de asemenea, un embargo asupra armelor Turciei.

Rusia a expulzat cinci diplomați portughezi într-o mișcare de răzbunare față de acțiuni similare, a declarat Ministerul rus de Externe. Personalul ambasadei trebuie să părăsească Moscova în termen de 14 zile.

Decizia de joi vine după ce ministerul rus a expulzat miercuri un total de 85 de diplomați – 34 din Franța, 27 din Spania și 24 din Italia – ca răspuns la mișcări similare ale acestor țări.

Luna trecută, Rusia a trimis acasă și 45 de angajați polonezi și 40 de germani. Ea a anunțat mișcări similare împotriva Finlandei, României, Danemarcei, Suediei, Norvegiei și Japoniei, printre altele.

Vicepremierul rus Marat Husnulin susține că Rusia vrea să deconecteze Ucraina de la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, dacă Kievul nu plăteşte Moscovei electricitatea produsă în această centrală, reatează AFP.

”Dacă sistemul energetic al Ucrainei este pregătit să ia şi să plătească, atunci (centrala nucleară) va putea funcţiona pentru Ucraina. Dacă (Ucraina) nu acceptă, atunci (centrala nucleară) va funcţiona pentru Rusia”, a declarat miercuri Husnulin.

”Noi avem o mare experienţă în centrale nucleare. Avem întreprinderi în Rusia care au această experienţă. Nu există nicio îndoială că (centrala nucleară de la Zaporojie) va continua să funcţioneze”, a mai declarat el.

Ziua de 19 mai este dedicată în Ucraina, cămășii brodate tradiționale, Vișivanka, (ia ucraineană n.r.). Ministerul ucrainean de Externe a publicat pe rețelele de socializare mesaje dedicate acestei zile.

”Astăzi, Ucraina sărbătorește Ziua Vișivankăi! Broderiile ei simbolizează toate valorile care sunt bine cunoscute în întreaga lume: familia, dragostea, credința, speranța, setea de libertate, independența și spiritul liber. Cămașa brodată este o reflectare a tradițiilor, culturii și istoriei originale ucrainene”, se arată în postarea de pe Facebook a ministerului.

Aeroflot, Ural Airlines și Rossiya Airlines au fost vizate cu noi sancțiuni pentru a le împiedica să vândă sloturile de aterizare pe aeroporturile din Marea Britanie.

Sloturile, care sunt acum neutilizate ca urmare a interzicerii companiilor aeriene ruse, ar fi putut valora aproximativ 50 de milioane de lire sterline.

PA Media o citează pe Liz Truss, ministrul britanic de externe, ca spunând: „Atât timp cât Putin își va continua atacul barbar asupra Ucrainei, vom continua să țintim economia rusă. Ne-am închis deja spațiul aerian companiilor aeriene ruse.

Astăzi ne asigurăm că nu își pot valorifica sloturile profitabile de aterizare pe aeroporturile noastre. Fiecare sancțiune economică întărește mesajul nostru clar către Putin, nu ne vom opri până când Ucraina nu va învinge.”

Departamentul elvețian de Afaceri Externe a anunțat că își va redeschide ambasada la Kiev. Reuters relatează că cinci membri ai personalului, inclusiv ambasadorul, urmează să se întoarcă în capitala Ucrainei în următoarele zile.

Decizia de redeschidere a ambasadei Elveției, după ce a fost închisă temporar în urmă cu două luni și jumătate, s-a bazat pe o analiză aprofundată a situației de securitate, a precizat ministerul.

Ministerul britanic al Apărării susține în actualizarea zilnică referitoare la războiul din Ucraina că Rusia ar fi concediat un număr de comandanți superiori ai armatei pentru performanțe slabe în acest conflict.

Lista celor despre care se crede că au fost demiși de Vladimir Putin îi include pe:

• Generalul-locotenent Serghei Kisel, care a comandat Armata 1 de Tancuri de Gardă de elită, pentru că nu a capturat Harkovul
• Viceamiralul Igor Osipov, care a comandat flota rusă de la Marea Neagră, în urma scufundării crucișătorului Moskva în aprilie
• Șeful Statului Major al Rusiei, Valeri Gerasimov, care, spune Ministerul Apărării, ar putea fi încă în post, dar nu este clar dacă se mai bucură de încrederea lui Putin.

Liderul separatișilor pro-ruși, Denis Pușilin, spune că mai bine de jumătate dintre soldații ucraineni de la Azovstal s-au predat, printre care comandantul adjunct al regimentului, potrivit agenției de presă rusă, TASS.

Nexta, însă, nu confirmă nimic pe această temă, deoarece nu există un număr clar al soldaților de la Kiev care au lăsat armele jos.

Ministrul german al afacerilor externe, Annalena Baerbock, acuză Rusia că blochează exportul de cereale din Ucraina, ”provocând o criză alimentară globală.”

”Rusia duce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, distrugând silozurile, străzile şi căile ferate, Rusia a lansat războiul grânelor, provocând o criză alimentară globală.

Face acest lucru într-un moment în care milioane de oameni sunt deja ameninţaţi de foamete, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, – din cauza efectelor devastatoare ale crizei climatice, din cauza pandemiei de Covid, din cauza conflictelor care fac ravagii în propriile regiuni”, a declarat oficialul german într-o întâlnire la ONU, New York, cu alți miniștri de externe.

După ce le-a distrus prin bombardamente, Rusia și-ar dori reconstruirea teritoriilor cucerite din Ucraina. Informația a fost transmisă miercuri de către vicepremierul de la Kremlin, Marat Khusnullin.

Potrivit agenției de presă rusă RIA, Marat Khusnullin a precizat că țara lui nu a făcut decât să ”elibereze” regiunile cucerite din Ucraina.