Cel puţin 7 persoane, printre care un copil în vârstă de 11 ani, au fost rănite într-un atac cu rachetă organizat de forţele ruse, care a vizat Casa de Cultură ”recent renovată” din oraşul Lozova, regiunea Harkov, din estul Ucrainei, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe contul de Telegram.
Racheta a vizat ”Casa de Cultură recent renovată” din Lozova, a declarat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe Telegram.
‼️‼️Today in the middle of the working day, during the session of the city council in Lozova in Kharkiv region, a russian missile hit the recently restored a House of culture. 7 people were injured, the youngest is 11 years old… pic.twitter.com/84I5AXc7I4
— Tkachenko Oleksandr (@otkachenkoua) May 20, 2022
Liderul ucrainean a publicat şi un videoclip care ilustrează un nor de fum gros care învăluie o clădire impozantă din apropierea ansamblurilor rezidenţiale şi a maşinilor care trec pe lângă ea.
”Ocupanţii au identificat cultura, educaţia şi umanitatea drept duşmani. Şi nu scutesc rachete sau bombe. Ce este în mintea oamenilor care aleg astfel de ţinte?”, a mai precizat Zelenski.
Potrivit unei declaraţii a şefului centrului medical de urgenţă local, Viktor Zabaşta, cel puţin 7 persoane, inclusiv un copil în vârstă de de 11 ani, au fost rănite în urma atacului.
De asemenea ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkachenko a declarat: ”Astăzi (n.r. vineri), în mijlocul unei zile lucrătoare, în timpul sesiunii Primăriei din Lozova, regiunea Harkov, o rachetă rusească a lovit Casa de Cultură recent renovată. Şapte persoane au fost rănite, cea mai tânără dintre ele fiind în vârstă de 11 ani
Germania va livra Ucrainei primele 15 tancuri antiaeriene de tip Gepard în luna iulie, a confirmat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării.
Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a agreat livrarea tancurilor de tip Gepard într-o videoconferinţă cu omologul său ucrainean, Oleksii Reznikov, a adăugat purtătorul de cuvânt german.
În luna aprilie, Germania a anunţat că va furniza pentru prima dată Ucrainei arme grele, şi anume tancuri de apărare antiaeriană Leopard, după ce iniţial a fost criticată că nu a trimis armament greu Kievului.
De atunci, Berlinul a promis că va trimite Kievului şi şapte obuziere autopropulsate şi a început să antreneze trupele ucrainene să înveţe să le utilizeze.
Franţa a anunţat că a lansat primul zbor de evacuare din Polonia a ucrainenilor răniţi în război şi a copiilor bolnavi de cancer, pentru a primi asistenţă medicală.
Ministerul francez de Externe a anunţat într-un comunicat că şapte ucraineni răniţi în război, precum şi trei copii ucraineni bolnavi de cancer şi îngrijitorii lor au fost evacuaţi cu avionul trimis de Franţa.
Franţa va asigura cheltuielile pentru îngrijirile medicale ale fiecărui pacient în diferite spitale din ţară, se mai arată în comunicat.
”Franţa rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei şi a populaţiilor afectate de consecinţele agresiunii ruse”, se mai precizează în comunicatul ministerului.
Un atac al forţelor ruse a vizat o şcoală din Sieverodoneţk, în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, unde se adăposteau peste 200 de oameni, mulţi dintre ei copii, iar 3 persoane au decedat, a declarat şeful administraţiei militare regionale, Serghei Gaidai pe contul de Telegram.
Gaidai susţine că trei adulţi au murit şi poliţia încearcă să transfere oamenii într-un alt adăpost.
El a mai spus că aproximativ 11.000 de case, dintre care aproape 3.000 erau clădiri înalte, au fost ”parţial sau complet distruse” în Luhansk.
Pierderile economice sunt estimate ”la sute de miliarde de grivne”, mai afirmă Gaidai.
Informaţiile nu au putut fi indentificate din surse independente.
Uniunea Europeană a virat 600 de milioane de euro Ucrainei ca parte a unui program de asistenţă financiară, a anunţat premierul ucrainean Denîs Şmîhal pe contul de Twitter.
”Astăzi (n.r. vineri), Uniunea Europeană a virat o nouă tranşă în valoare de 600 de euro în cadrul Programului de Asistenţă Macrofinanciară pentru Ucraina”, a scris premierul ucrainean Denis Şmîhal pe contul de Twitter.
Today, #EU disbursed a new tranche of €600 million under the emergency Macro-Financial Assistance Program to #Ukraine. Grateful to @vonderleyen and @EU_Commission for standing with us. We will win and rebuild Ukraine together 🇺🇦🇪🇺!
— Denys Shmyhal (@Denys_Shmyhal) May 20, 2022
Premierul nu a uitat să îşi exprime recunoştinţa Comisiei Europene şi preşedintei executivului UE, Ursula von der Leyen, subliniind că Kievul ”va învinge” în războiul cu Moscova şi ”va reconstrui Ucraina” împreună cu UE.
Țările industrializate din G7 au promis 19,8 miliarde de dolari pentru a susține finanțele publice ale Ucrainei, se arată într-o declarație finală a miniștrilor de finanțe ai grupului.
Liderii financiari ai Grupului celor Șapte – reprezentând SUA, Japonia, Canada, Marea Britanie, Germania, Franța și Italia – au promis suficienți bani pentru a menține economia devastată a Ucrainei pe linia de plutire atâta timp cât războiul continuă.
Ministrul de Finanțe al Germaniei, Christian Lindner, a declarat reporterilor că 9,5 miliarde de dolari din total au fost mobilizați la întâlnirile miniștrilor de finanțe din G7 la Koenigswinter, Germania, săptămâna aceasta.
”Am convenit asupra acțiunilor concrete pentru aprofundarea cooperării economice multilaterale și ne-am subliniat angajamentul față de răspunsul nostru unit la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și față de sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina”, se arată în declarația G7.
Rusia va opri fluxurile de gaze către Finlanda vecină sâmbătă dimineața, a anunțat compania de stat finlandeză Gasum într-un comunicat.
Compania a refuzat să plătească Gazprom Export în ruble, așa cum a cerut Rusia țărilor europene.
”În după-amiaza zilei de vineri, 20 mai, Gazprom Export a informat Gasum că livrările de gaze naturale către Finlanda în baza contractului de furnizare al lui Gasum vor fi întrerupte sâmbătă, 21 mai, la ora 04.00 (GMT)”, se arată în declarația Gasum.
Compania va continua să furnizeze gaz clienților din Finlanda din alte surse prin conducta Balticconnector.
CEO-ul Gasum, Mika Wiljanen, a descris vestea ca fiind „regretabilă” și a încercat să asigure clienții că va fi suficient gaz în lunile următoare: ”Ne-am pregătit cu atenție pentru această situație și cu condiția să nu existe întreruperi în rețeaua de transport al gazelor, ne vom putea aproviziona cu gaz toți clienții în următoarele luni”.
Ministrul de externe al Suediei, Ann Linde, a răspuns la afirmațiile Turciei conform cărora țara ei oferă sprijin pentru Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
”Datorită dezinformării extinse despre Suedia și PKK, am dori să reamintim că guvernul Olof Palme a fost primul după Turcia care a declarat PKK organizație teroristă, încă din 1984. UE a urmat exemplul în 2002, când Anna Lindh era ministrul de externe al Suediei. Această poziție rămâne neschimbată”, a scris ministrul suedez de externe pe Twitter.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a reiterat recent amenințarea cu exercitarea dreptului de veto față de cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO.
Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că aproape 2.000 de soldaţi ucraineni care au fost baricadaţi în oţelăria Azovstal din Mariupol s-au predat până acum, potrivit relatărilor agenţiei de presă Tass.
Numărul combatanților care s-au predat nu a fost verificat în mod independent. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat joi că întreprinde un proces de înregistrare a celor care părăsesc Azovstal și ajung în detenție ca prizonieri de război ai Rusiei.
The New York Times a publicat o nouă anchetă cu privire la atrocitățile comise de forțele ruse în Bucha, în afara Kievului. Relatarea este însoțită de imagini cu un puternic impact emoțional.
Publicația americană a descoperit noi dovezi video care leagă forțele ruse de execuția a opt prizonieri ucraineni pe 4 martie.
Moscova a negat în mod repetat informațiile despre infracțiuni comise în timpul ocupării orașului.
Obuzele rusești în regiunea Lugansk din estul Ucrainei au ucis 13 civili în ultimele 24 de ore, a declarat Serhii Haidai, șeful Administrației Militare Regionale Lugansk, potrivit Reuters.
Doisprezece dintre aceștia au fost uciși în orașul Severodonețk, a mai spus el.
Severodonețk este important din punct de vedere strategic pentru ruși, deoarece controlul acestuia ar permite Rusiei să avanseze spre vest și să se conecteze cu forțele ruse care atacă la sud-est de Izium.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a transformat regiunea estică a Donbasului într-un „iad”, în timp ce luptele intense continuă acolo.
Vorbind în timpul discursului său de noapte de la Kiev, el a spus că forțele ruse au făcut regiunea una cu pământul. „[Există] atacuri constante asupra regiunii Odesa, asupra orașelor din centrul Ucrainei. Donbasul este complet distrus”, a spus el.
„Toate acestea nu au și nu pot avea nicio explicație militară pentru Rusia”, a adăugat Zelenski. „Aceasta este o încercare deliberată și criminală de a ucide cât mai mulți ucraineni. De a distruge cât mai multe case, facilități sociale și întreprinderi”, a mai spus liderul ucrainean.
Ministerul ucrainean al Apărării a acuzat joi Rusia că își intensifică atacurile în Donbas și împiedică civilii să fugă.
Comisariate militare din toată Rusia au fost atacate cu cocktailuri Molotov, de către autori ruși necunoscuți, în această lună, transmite Institutul pentru Studiul Războiului.
Se consideră că atacurile au fost lansate ca o formă de protest față de invazia din Ucraina. Generalul de la Kiev, Oleksii Gromov, a precizat că s-au raportat cel puțin 12 cazuri de incendiere intenționată, în total, asupra comisariatelor militare în total. Cinci au fost săptămâna trecută.
Autoritățile ruse au prins, la un moment dat, doi minori de 16 ani, incendiind un comisariat militar dintr-o localitate din Moscova.
Volodimir Zelenski îi acuză pe ruși că au provocat ”multe decese” în satul Desna, aflat la 60 de km de Belarus, după ce au lansat aici atacuri cu rachete. De asemenea, Zelelenski acuză armata Kremlinului și că încearcă în mod deliberat să ia viața cât mai multor oameni.
”Atacuri ruseşti asupra regiunii Cernigău, în special atacul teribil asupra Desnei, au provocat mulţi morţi. Există „lovituri constante asupra regiunii Odesa, asupra oraşelor din centrul Ucrainei, Donbasul este complet distrus – toate acestea nu au şi nu pot avea nicio explicaţie militară pentru Rusia.
Aceasta este o încercare deliberată şi criminală de a ucide cât mai mulţi ucraineni cu putinţă. În Donbas, ocupanţii încearcă să crească presiunea. E iadul, şi asta nu este o exagerare. Bombardamentul brutal şi absolut fără sens de la Severodoneţk… Au fost 12 morţi şi zeci de răniţi într-o singură zi.
Bombardarea şi atacarea altor oraşe, loviturile aeriene şi cu rachete ale armatei ruse – toate acestea nu sunt doar lupte în timpul războiului. Aceasta este o încercare deliberată şi criminală de a ucide cât mai mulţi ucraineni. Distrugeţi cât mai multe case, facilităţi sociale şi întreprinderi. Acesta este ceea ce va califica genocidul asupra poporului ucrainean şi pentru care ocupanţii vor fi cu siguranţă aduşi în faţa justiţiei”, a precizat președintele Ucrainei, într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare.
În a 86-a zi de conflict, unul care pare a fi imposibil de stopat, Organizația Națiunilor Unite (ONU) cere reluare negocierilor pentru pace.
Într-o conferință de presă susținută la Geneva, responsabilul ONU pentru situaţii de urgenţă, Martin Griffiths, a făcut un apel către Ucraina și Rusia, cerând reluarea discuțiilor privind o încetare a focului.
Oficialul Națiunilor Unite a spus că operațiunile de evacuare a civililor derulate în comun de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii şi ONU, dar şi predarea combatanţilor de la Azovstal în aceste ultime zile ”nu ar fi putut avea loc fără cooperarea între autorităţile Federaţiei Ruse şi Ucrainei”.
Luând exemplul acestei colaborări, Griffiths e încrezător că în următoarea perioadă ar putea avea loc și negocieri pentru pace.
”Îmi place să cred că faptul că această cooperare a funcţionat relativ bine, în orice caz mult mai bine decât în săptămânile precedente, este ceva pe care putem construi.
„Trebuie să insistăm asupra virtuţii dialogului pentru a pune capăt acestui război. Trebuie să ne întoarcem la masa de negociere”, a declarat Griffiths, conform Agerpres.
Ministerul rus al apărării a anunțat, joi, 19 mai, că 1.730 de luptători ucraineni de la Azovstal s-au predat, începând de luni.
Dintre aceștia 771 s-au predat în ultimele 24 de ore, a mai transmis ministerul. 80 erau răniți, iar cei care aveau nevoie de îngrijiri au primit asistență medicală în unitățile spitalicești din Novoazovsk și Donețk.
În cursul zilei de joi, Senatul Statelor Unite a aprobat un ajutor în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters. Legea trecuse în 10 mai de Camera Reprezentanţilor din Congres, iar acum i-a fost trimisă preşedintelui Joe Biden pentru promulgare.
Au votat în favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până acum 86 de senatori americani iar 11 s-au pronunţat împotrivă. După ce va fi promulgat de preşedinte, textul va ridica totalul asistenţei Statelor Unite pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari.
În acest pachet sunt incluse 6 miliarde de dolari pentru asistenţă de securitate – instruire, echipament, armament şi sprijin, 8,7 miliarde pentru refacerea stocurilor de echipament american trimis Ucrainei, 3,9 miliarde pentru operaţiuni ale comandamentului forţelor SUA din Europa, 5 miliarde pentru securitatea alimentară internaţională şi aproape 9 miliarde de dolari pentru un fond de ajutor economic destinat Ucrainei.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulţumit Senatului SUA şi a declarat: ”Ne îndreptăm spre victorie cu încredere şi strategic”.
Un alt eveniment important a avut loc joi, tot în SUA. Joe Biden i-a avut ca invitați pe prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, și pe președintele Finlandei, Sauli Niinisto, după ce statele scandinave și-au depus oficial candidaturile de aderare la NATO.
Liderul de la Casa Albă a declarat că cele două state îndeplinesc ”toate criteriile” pentru a adera la NATO şi a anunţat că va cere Congresului american să aprobe ”cât mai rapid posibil” candidaturile lor.
”Astăzi (n.r. joi, 19 mai) sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă.
La rândul lor, cei doi lideri nordici au dat asigurări că sunt gata să discute cu Turcia despre îngrijorările ei, pentru ca aceasta să-şi ridice opoziţia faţă de aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO.