Volodimir Zelensky a avut, sâmbătă, o întâlnire cu prim-ministrul portughez Antonio Costa.
La finalul ei, liderul de la Kiev a spus că, în prezent, există 22 de milioane de tone de alimente blocate în porturile ucrainene. Zelenski a precizat că se caută soluții pentru soluționarea problemei, una extrem de gravă pentru mai multe state ale globului.
Președintele ucrainean a subliniat că porturile pot fi deblocate prin mijloace militare și de aceea Ucraina face un apel pentru a primi arme de la aliații din NATO.
Rusia a anunțat, sâmbătă, că a interzis intrarea în această ţară pentru un număr de 963 de oficiali americani. Printre aceștia se numără preşedintele SUA Joe Biden, secretarul de stat Antony Blinken și șeful CIA, Williams Burns.
Măsura vine ca o replică la sancţiunile impuse de SUA după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, relatează Sky News.
Decizia este una cu conotații mai multe simbolice, dar interdicțiile sunt un veritabil semn al deteriorării relațiilor Rusiei cu SUA de la invazia Ucrainei din 24 februarie.
Președintele american Joe Biden a semnat sâmbătă, 21 mai, proiectul de lege prin care se acordă un ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, adoptat anterior de Congresul SUA, notează BBC.
Proiectul de lege trecuse anterior, pe 10 mai, de Camera Reprezentanţilor din Congres, iar pe 19 mai de Senat.
În acest pachet sunt incluse:
Premierul Marii Britanii și președintele Turciei au discutat despre cooperarea între cele două state și răspunsul global la conflictul din Ucraina.
Johnson a subliniat că Finlanda și Suedia vor fi elemente valoroase în alianța NATO, prin prisma pericolului reprezentat de Rusia.
Într-un comunicat al guvernului, se arată că Boris Johnson ”l-a încurajat” pe Erdogan să lucreze cu Suedia, cu Finlanda și cu alte state membre NATO, pentru a rezolva orice temeri înainte de summit-ul de la Madrid, din luna iunie.
Discuția dintre cei doi lideri vine ca urmare a amenințărilor președintelui turc cu privire la folosirea dreptului de veto în cazul aplicațiilor Suediei și Finlandei pentru apartenența la blocul nord-atlantic.
Liz Truss, secretar de stat pentru externe, a declarat că Marea Britanie a început să poarte discuții cu aliații săi internaționali, în vederea livrării de armament modern către Moldova, pentru ca țara să se poată proteja de Rusia.
Truss afirmă că vrea ca Republica Moldova să fie ”echipată la standarde NATO.”
”Putin a fost foarte clar referitor la ambițiile sale de a crea o Rusie mare, iar pentru că încercările sale de a captura Kievul au eșuat, asta nu înseamnă că a abandonat planul.”
Între timp, Marea Britanie, SUA, Franța și Germania au avut consultări pentru a decide dacă vor semna o garanție de securitate pentru Ucraina, referitoare la livrări de arme și susținere pe termen lung.
Odată cu venirea zilei de sâmbătă, Kremlinul a decis să oprească exporturile de gaze către Finlanda.
Gazprom Export a cerut țărilor europene să-și plătească livrările de gaz în ruble, însă Finlanda a refuzat să se alinieze acestei doleanțe.
”Importurile de gaz prin punctul de intrare Imatra au fost oprite”, a transmis Gasgrid Finlanda într-un comunicat de presă.
Gazprom avertizase în prealabil că fluxul de gaze va fi întrerupt odată cu ora 04:00, ora locală, în cursul dimineții de sâmbătă.
Vineri, spre finalul celei de-a 86-a zile de război, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, a declarat că armata rusă a ”eliberat complet” combinatul siderurgic Azovstal.
Ne referim la ultima linie de apărare a forțelor ucrainene în oraşul strategic Mariupol, situat în sud-estul Ucrainei. ”De la 16 mai, 2.439 de nazişti din (regimentul) Azov şi soldaţi ucraineni blocaţi în uzină s-au predat.
Astăzi, 20 mai, ultimul grup de 531 de luptători s-a predat”, a transmis Konaşenkov. Purtătorul de cuvânt a precizat că președintele Vladimir Putin și Serghei Şoigu (ministrul apărării) au fost informați despre ”încheierea operaţiunii şi eliberarea completă a combinatului (Azovstal) şi a oraşului Mariupol”.
De asemenea, s-a transmis că şeful luptătorilor din regimentul Azov s-a predat şi a fost evacuat din uzină într-un ”vehicul blindat special”. La această măsură s-ar fi ajuns pentru ca prizonierul să nu fie atacat de locuitorii ostili.
De cealaltă parte, Guvernul Ucrainei a anunțat că ”studiază” o propunere a Italiei pentru un plan de pace cu Rusia. Mesajul a fost lansat de un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev.
”Partea italiană ne-a împărtăşit viziunea sa asupra modului de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Propunerile relevante sunt în curs de a fi studiate.
În acelaşi timp, orice decizie politică trebuie să treacă prin respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute international”, a declarat reprezentantul MAE ucrainean.
Italia a prezentat la ONU un plan pentru ”facilitarea dialogului etapizat” între Rusia şi Ucraina. Planul cuprinde patru faze. Prima se referă la încetarea focului sub monitorizare ONU, după care urmează stabilirea unui acord asupra statutului Ucrainei în relaţia cu NATO şi Uniunea Europeană.
Alt pas ar fi soluţionarea chestiunilor teritoriale. Inclusiv cele despre peninsula Crimeea şi Donbas, despre care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ”este complet distrus”. La final, ar urma să se ajungă la un nou acord de securitate în Europa.
Amintim că în prezent, negocierile de pace ruso-ucrainene sunt suspendate. După reuniunea de la Istanbul (n.r. – 29 martie) nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Au mai fost doar niște dialoguri purtate în mediul online, dar fără progrese.
Săptămâna aceasta, Rusia a acuzat Ucraina că a abandonat procesul de negociere după ce Kievul revenise anterior asupra unor propuneri formulate la Istanbul. În opinia oficialilor ruşi, schimbările de poziţie ale Ucrainei nu au fost decât rezultatul unor influenţe ale Washingtonului.
Zelenski a recunoscut că obiectivul Ucrainei este ca războiul declanşat de Rusia să se încheie prin înfrângerea acesteia pe câmpul de luptă. Altfel, doi dintre cei mai importanți opozanţi în exil ai lui Vladimir Putin – legendarul campion mondial la şah Garry Kasparov şi fostul oligarh Mihail Hodorkovski – au fost numiți vineri ”agenţi ai străinătăţii” în Rusia.
Anunțul a fost lansat de Ministerul rus de Justiţie. Conform Agerpres, această etichetă aminteşte de ”duşmanii poporului” din perioada sovietică. În prezent, ”agenţi ai străinătăţii” sunt numiți opozanţii regimului de la Kremlin sau jurnaliştii şi activiştii pentru drepturile omului, acuzaţi că desfăşoară activităţi politice finanţate din străinătate.
În cazul în care ați ratat principalele evenimente ale celei de-a 86-a zile de război, puteți citi aici care au fost cele cele mai importante informații venite vineri de pe frontul din Ucraina.