Război în Ucraina, ziua 89. Rusia analizează un plan de pace propus de Italia. Închisoare pe viață pentru rusul judecat la Kiev pentru crime de război

Lloyd Austin, secretarul apărării din SUA, a declarat că ”strategia generală” a lui Vladimir Putin în privința Rusiei este ”necunoscută.”

Un jurnalist l-a întrebat pe Austin dacă președintele Rusiei are de gând să transforme în arme elemente precum alimentele, energia și migrația, iar secretarul a răspuns că lumea a observat deja că liderul de la Kremlin ”folosește mai multe pârghii încă de la bun început.”

De asemenea, Austin a mai spus că la începutul războiului, Vladimir Putin ”spera că va putea folosi forță și viteză copleșitoare pentru a prelua rapid” Kievul și a schimba guvernul, dar a eșuat.

”Astfel, i-am văzut avansând într-un ritm foarte scăzut, astfel că ne putem aștepta că ar folosi alte pârghii sau instrumente de putere, ceea ce și face, dar în privința strategiei generale [a lui Vladimir Putin], asta e o necunoscută”, a concluzionat Lloyd Austin.

Statele Unite iau în considerare să trimită forțe speciale în Kiev, pentru ca acestea să se preocupe de paza ambasadei SUA în capitala Ucrainei. Momentan, însă, nu s-a ajuns la niciun scenariu concret care să fie propus președintelui Joe Biden.

Ambasada a fost redeschisă recent, iar oficiali militari și diplomați americani iau în considerare trimiterea unui număr de trupe care să asigure paza acestui obiectiv.

În prezent, ambasada și personalul restrâns sunt protejați de către ofițeri de securitate ai departamentului de stat. În principal, trupele de infanterie marină se ocupă de paza ambasadelor SUA, însă în contextul actual, s-a ajuns la un consens că ar putea să nu fie potrivite astfel de trupe.

SUA nu crede că Rusia ar ataca direct ambasada sa la Kiev, dar există temeri că ar putea apărea lovituri indirecte, care pot duce la o escaladare a conflictului. 

Starbucks va ieși de pe piața rusă după aproape 15 ani, a anunțat luni corporația.

Lanțul de cafenele are 130 de magazine în Rusia și aproape 2.000 de angajați – care vor continua să fie plătiți în următoarele șase luni, așa cum a declarat corporația că va continua să-și sprijine personalul rus.

Toate magazinele Starbucks din Rusia au fost închise temporar în martie, deoarece întreaga activitate comercială a fost suspendată din cauza invaziei Ucrainei.

Mișcarea vine după ce a gigantului fast-food McDonald’s care părăsește definitiv Rusia după 30 de ani și vinde toate cele 850 de magazine unui cumpărător local, marcând ieșirea unora dintre cele mai mari mărci occidentale de pe piețele rusești.

Starbucks, care și-a deschis prima sucursală din Rusia în 2007, nu a oferit niciun detaliu cu privire la impactul financiar al ieșirii asupra companiei.

Kremlinul i-a acuzat luni pe naţionaliştii ucraineni că au comis un „atac terorist” împotriva unui oficial instalat de Rusia în sudul Ucrainei, transmite agenţia de presă AFP.

Andrei Șevcik a fost numit primar al orașului Energodar, în regiunea Zaporojie, după ce trupele ruse au preluat controlul orașului. Este locul unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa.

Duminică, Șevcik și cei doi gardieni ai săi au fost răniți într-o explozie în timp ce intrau într-o clădire. „Elementele naționaliste ucrainene folosesc astfel de metode”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor de la Moscova.

Un oficial al poliției locale, Alexei Selivanov, a declarat agenției de presă de stat ruse RIA Novosti că Șevcik „a suferit arsuri și răni”, dar viața lui și a gardienilor săi de corp nu era în pericol.

El a spus că oficialul pro-Moscova a fost vizat de un dispozitiv exploziv instalat într-un dulap de tablou electric.

Oraș de aproape 50.000 de locuitori, Energodar a fost construit în anii 1970 în jurul centralei nucleare, situată pe râul Nipro.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Andrei Rudenko, a declarat că Moscova analizează o propunere de plan de pace italian pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

”L-am primit recent și îl studiem”, le-a declarat el jurnaliștilor.

Rudenko a mai spus că nu au avut loc discuții între Rusia și Italia, adăugând că Moscova va comenta într-o etapă ulterioară.

Noua Zeelandă va trimite un număr mic de militari din forța sa de apărare în Marea Britanie pentru a instrui soldații ucraineni în utilizarea armelor de artilerie de câmp, a anunțat guvernul luni.

Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că 30 de angajați vor fi dislocați în Marea Britanie până la sfârșitul lunii iulie pentru a antrena forțele ucrainene în utilizarea tunurilor obuzier L119 de 105 mm.

Aproximativ 230 de soldați ucraineni vor fi antrenați în grupuri de 30, fiecare echipaj având nevoie de aproximativ o săptămână pentru a fi pe deplin competenți în utilizarea armelor.

„Răspunsul nostru nu a inclus doar condamnarea Rusiei, ci și sprijinul practic pentru Ucraina”, a spus Ardern.

Pe teren, în Ucraina, forțele vor primi în curând un transport de tunuri de artilerie din Marea Britanie – deși încă nu este clar câte. Marea Britanie se numără printre aliații care vor furniza armele.

Aceste obuziere au fost folosite de armata britanică încă de la sfârșitul anilor 1970 și vândute în mai mult de o duzină de țări.

Anunțul a fost făcut luni de Anna Moskwa, ministrul polonez pentru climat și mediu, pe contul său de Twitter.

”Polonia denunță acordul interguvernamental din 1993 privind gazele furnizate prin conducta Yamal. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat exactitatea hotărârii guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am știut întotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere”, a scris Anna Moskwa.

Un diplomat rus a demisionat din funcția sa în cadrul Națiunilor Unite, spunând că „niciodată nu i-a fost atât de rușine” de țara sa și condamnându-l pe Vladimir Putin pentru „războiul său agresiv” împotriva Ucrainei.

Boris Bondarev, consilier al misiunii ruse la biroul ONU de la Geneva, a criticat Ministerul rus de Externe – unde a lucrat timp de 20 de ani – pentru „nivelul în creștere al minciunilor și al neprofesionalismului”, transmite organul de supraveghere pentru drepturile UN Watch.

Boris Bondarev a confirmat pentru Reuters că și-a părăsit postul din cauza războiului cu Ucraina.

”Am fost la misiune ca oricare altă luni dimineață și mi-am înaintat scrisoarea de demisie și am plecat. Am început să-mi imaginez asta acum câțiva ani, dar amploarea acestui dezastru m-a determinat să o fac”, a declarat el agenției.

El a mai declarat pentru Reuters că și-a exprimat de mai multe ori îngrijorările cu privire la invazia Ucrainei către personalul superior al ambasadei. „Mi s-a spus să-mi țin gura pentru a evita consecințele”, a spus el.

Nu a existat încă niciun comentariu oficial din partea Rusiei cu privire la plecarea lui Bondarev.

Președintele Vladimir Putin și omologul său din Belarus Aleksandr Lukașenko au susținut o conferință de presă comună la Soci, Rusia.

Lukașenko a folosit informarea pentru a ridica îngrijorări cu privire la ceea ce el a descris drept încercările Occidentului de a „dezmembra” Ucraina, acuzând Polonia că încearcă să pună mâna pe regiunea de vest a națiunii.

El a părut, de asemenea, să sugereze că Kievul va trebui, în cele din urmă, să ceară ajutor – din Belarus și Rusia – pentru a preveni această confiscare.

Liderul de la Minsk nu a oferit nicio dovadă pentru afirmațiile sale.

Putin, pe de altă parte, a ales să se concentreze pe încercarea Rusiei de a forța companiile străine să plătească în ruble atunci când cumpără exporturi rusești. El a spus că acest lucru va întări moneda țării sale.

Luptătorii ucraineni care s-au predat la oțelăria Azovstal din Mariupol urmează să fie trimiși în judecată, a declarat șeful regiunii separatiste Donețk (DNR) pentru presa de stat rusă.

“Captivii din Azovstal sunt ținuți pe teritoriul DNR. Există planuri de organizare a unui tribunal internațional și pe teritoriul republicii”, a declarat liderul regiunii separatiste Denis Pușilin.

„Statutul tribunalului este în curs de elaborare acum”, a spus el.

Nu este clar cu ce acuzații ar urma să se confrunte soldații.

Un tribunal din Ucraina a condamnat la închisoare pe viață un comandant de tanc rus pentru uciderea unui civil în cadrul primului proces pentru crime de război de la începutul invaziei.

Soldatul capturat, sergent Vadim Șișimarin, a fost condamnat pentru uciderea lui Oleksandr Shelipov, în vârstă de 62 de ani, în satul Chupakhivka din nord-est, pe 28 februarie. El a recunoscut că l-a împușcat pe Shelipov, dar a spus că a acționat la ordine și a cerut iertare văduvei sale.

Sergentul rus intenționează să facă apel, spune avocatul său.

„Aceasta este cea mai severă sentință și orice persoană normală ar contesta-o”, a spus Viktor Ovsiannikov, potrivit AFP. „Voi cere anularea verdictului instanței”, a adăugat avocatul.

Mai multe alte presupuse crime de război sunt investigate de Ucraina.

Moscova a negat că trupele sale au vizat civili în timpul invaziei, în timp ce Ucraina spune că s-ar fi putut produce peste 11.000 de crime. Acest proces din capitala ucraineană Kiev este văzut ca șansa Ucrainei de a dovedi, fără îndoială, că un soldat rus a ucis un civil fără a respecta regulile războiului.

Înaintea verdictului, avocatul apărării lui Șișimarin – numit de stat – a declarat pentru BBC News că niciun oficial rus nu a fost în legătură cu el. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin a declarat că Moscova nu are „nu există informații” despre acest caz.

Volodimir Zelenski vorbește la Forumul Economic Mondial (WEF) prin videoconferință. Liderul ucrainean și-a deschis discursul cerând participanților la Forumul Economic Mondial să ia în considerare semnificația temei din acest an: istoria la un moment de cotitură.

Anul acesta, tema este mai mult decât retorică, spune Zelenski, în schimb este simbolul unui război care se desfășoară „chiar acum”.

El spune că lumea nu poate fi condusă de „forța brută”, înainte de a indica „Casa Crimelor de Război din Rusia” înființată în apropierea evenimentului de la Davos ca dovadă că statul este „plin de criminali de război”.

Președintele Zelenski le-a cerut tuturor firmelor care nu au părăsit încă Rusia să o facă acum.

Ela spus că această demonstrație de solidaritate cu Ucraina este singura modalitate de a se asigura că banii unei companii nu sunt folosiți pentru a finanța „interesele sângeroase” ale Rusiei, înainte de a saluta orice afaceri care pleacă din Moscova și vin în țara sa.

„Oferim lumii șansa de a crea un precedent pentru ceea ce se întâmplă dacă încerci să distrugi un vecin”, spune Zelenski. Apoi i-a invitat pe participanți să „pună umărul” la „reconstruirea” țării.

Vorbind mai devreme la eveniment, la o comisie despre războiul economic, viceprim-ministrul Ucrainei Iulia Sviridenko a cerut țărilor să continue să impună sancțiuni împotriva Rusiei.

„Armatele câștigă bătălii, dar economia câștigă războaie”, a spus ea. „Acum nu este momentul pentru o analiză cost-beneficiu. Trebuie să despărțim complet Rusia de economia globală.”

Guvernatorul regional Serhii Haidai a declarat că forțele ruse „folosesc tactica pământului pârjolit, distrugând în mod deliberat” orașul.

Haidai a spus că Moscova atrage forțe retrase din regiunea Harkov, militari implicați în asediul orașului Mariupol, miliții separatiste pro-ruse și chiar trupe proaspăt mobilizate din Siberia pentru a se concentra asupra regiunilor Donețk și Lugansk.

Există informații despre un atac asupra subsolului unei școli, unde oamenii se adăposteau.

Haidai a avertizat că forțele ruse au distrus toate podurile, cu excepția unuia, peste râul Siverski Doneț, iar Severedonețk a fost aproape izolat.

Ombudsmanul Ucrainei pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, spune că orașul riscă să sufere aceeași soartă ca și Mariupol – fiind înconjurat și lovit neîncetat.

Severodonetsk se află în regiunea Luhansk și are o populație de aproximativ 100.000 de oameni.

Ucraina a prelungit legea marțială cu trei luni până pe 23 august.

Președintele Volodimir Zelenski a semnat pentru prima dată decretul, împreună cu un apel de mobilizare militară generală, la 24 februarie și de atunci l-a prelungit cu o lună de două ori.

Duminică, parlamentul Ucrainei a votat cu majoritate absolută pentru o a treia prelungire, în vreme ce Rusia continuă să-și concentreze ofensiva asupra regiunii de est Donbas.

Reprezentantul lui Zelenski la Curtea Constituțională, Fedir Venislavskii, a spus că decizia de a prelungi aceasta cu 90 de zile de data aceasta se datorează faptului că „o contraofensivă necesită mai mult timp decât apărarea”.

Conform legii marțiale, bărbaților ucraineni cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani le este interzis să părăsească țara, cu excepția cazului în care au scutiri speciale.

Se așteaptă un verdict în primul proces pentru crime de război care va avea loc în Ucraina de la începutul războiului.

Soldatul rus Vadim Șișimarin, în vârstă de 21 de ani, a pledat vinovat că a ucis un civil neînarmat la câteva zile după începerea invaziei. Procurorii spun că Șișimarin comanda o unitate dintr-o divizie de tancuri când convoiul său a fost atacat.

El și alți patru soldați au furat o mașină și, în timp ce se deplasau lângă Chupakhivka, l-au întâlnit pe bărbatul de 62 de ani pe o bicicletă, au spus aceștia. Potrivit procurorilor, Șișimarin a primit ordin să omoare civilul și a folosit o pușcă de asalt Kalașnikov pentru a face acest lucru.

Soldatul riscă închisoare pe viață.

Ucraina a identificat până acum peste 10.000 de posibile crime de război comise de Rusia.

Moscova a negat că trupele sale au vizat civili, dar anchetatorii au adunat dovezi ale unor posibile crime de război pentru a le aduce în fața Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga.

Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a postat pe rețelele de socializare un mesaj în care subliniază că ucrainenii care au fugit din calea războiului se vor întoarce acasă.

De asemenea, aceasta le-a mulțumit polonezilor pentru prietenia arătată.

În acelați timp, Zelenska a menţionat că Ucraina a avut ghinionul să aibă un vecin cum este Rusia.

“’Mă voi întoarce’. Aceste cuvinte sunt rostite în mod repetat de fiecare ucrainean care a fost nevoit să plece de acasă. Mă voi întoarce la şcoala mea. La cana mea din bucătărie. La castanii mei. La rude.

Avem ghinionul de a avea un vecin care îşi arată frăţia cu rachete şi teroare. Dar avem şi marele noroc de a avea alt vecin, Polonia, care a devenit cel mai apropiat prieten al Ucrainei pi nu doar geografic. Polonia adăposteşte aproape trei milioane de ucraineni, oferindu-le nu doar găzduire temporară, ci şi servicii mericale gratuite şi educaţie.

Ne vom întoarce, pentru că nicăieri nu e mai bine decât acasă. Şi categoric îi vom invita pe polonezi ca să le mulţumim pentru mai mult decât ospitalitate, pentru absenţa reală a graniţelor. Mulţumim, prieteni”, a scris soţia lui Volodimir Zelenski.

Rusia este dispusă să reia negocierile pentru pace, susţine negociatorul şef al ruşilor, Vladimir Medinski.

“Rusia nu a refuzat niciodată discuţiile”, a afirmat Medinski la televiziunea din Belarus. “Noi suntem gata să continuăm dialogul. Îngheţarea discuţiilor a fost totoal iniţiativa Ucrainei”, a adăugat el, precizând: “Mingea este la ei”.

Negocieri între delegaţiile Rusiei şi Ucrainei au avut loc în mod regulat, atât în persoană cât şi prin videoconferinţă, de la startul invaziei, în data de 24 februarie. În martie, miniştrii de externe ai celor două ţări s-au întâlnit în Turcia, însă nu au existat rezultate concrete.

Marţi, negociatorul şef al Ucrainei, Mihailo Podoliak, a spus că discuţiile sunt suspendate