Război în Ucraina, ziua 93. Revoltă în rândul forțelor ruse. Ucrainenii au creat o linie de urgență pentru cei care vor să se predea

Jurnaliștii ucraineni de la pravda.com.ua au dezvăluit că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SSU) a interceptat recent convorbiri telefonice în care comandanții ruși se plâng de faptul că soldații lor refuză să mai lupte.

Sursa citată notează că este vorba despre unități întregi care refuză să se implice în atacarea ucrainenilor. Acest aspect a fost evidențiat de o nouă conversație telefonică interceptată de SSU.

”Din nou un rebel, la naiba! Din câte am înțeles, personalul militar… toată lumea. Aproape toată lumea!” Este dialogul purtat între un comandat rus și camarazii săi.

Jurnaliștii uraineni au ajuns la concluzia că nu este prima dată când comandanții ruși au de-a face cu revolta propriilor soldați. Unul dintre comandanți a decis să pedepsească un pluton de ”rebeli” și a spus că ”i-a băgat în subsol”.

SSU le reamintește militarilor ruși că, în cazul implicării forțate în ofensivă, este posibil să sune la linia de urgență 2402, pentru a salva vieți și a se preda. Linia de urgență funcționează atât pentru numerele rusești, cât și pentru cele ucrainene.

Altfel, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianyk, a declarat vineri că forțele ruse încearcă să își mențină pozițiile în nordul regiunii Harkov și împiedică dronele ucrainene să efectueze recunoașteri aeriene cu ajutorul sistemelor de arme de război electronic Borisoglebsk.

La 21 mai, Serviciul de Securitate al Ucrainei a interceptat o conversație telefonică între un rezident al așa-numitei RPD (autoproclamata Republică Populară Donețk), care a fost mobilizat cu forța în armata rusă. Acesta îi spunea soției că activitatea în armata rusă este resimțită ca o sclavie.

La 18 mai, SSU a publicat un apel interceptat de la un soldat rus implicat în ocuparea regiunii Zaporizhzhia. El se plângea că partizanii ucraineni îi urmăresc peste tot și de aceea militarii ruși imită limba ucraineană.

Biserica Ortodoxă din Ucraina a anunţat ruperea de Rusia şi “independenţa totală”

“Nu suntem de acord cu patriarhul moscovit Chiril în ceea ce priveşte războiul din Ucraina”, a precizat Biserica ucraineană într-un comunicat. Aceasta era până acum afiliată Bisericii Ortodoxe Ruse.

Șeful administraţiei militare locale, Oleksandr Striuk, a declarat că aproximativ 1.500 de persoane au fost ucise în oraşul Severodoneţk (regiunea Lugansk), în estul Ucrainei, în luptele cu forțele ruse.

Statistica include toate pierderile umane suferite de ucraineni în Severodoneţk de la începutul războiului declanşat de Rusia, la sfârşitul lunii februarie. Printre persoanele decedate sunt și soldaţi, şi civili.

Bilanțul negru putea fi și mai mare, dar mulţi locuitori ai orașului Severodoneţk au fugit din calea luptelor. În acest context, guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Haidai, a indicat că patru persoane au fost ucise joi în bombardamente ruseşti asupra unor zone rezidenţiale din Severodoneţk.

Severodoneţk este una din ultimele zone ale Luganskului controlate încă de armata ucraineană. În apropierea periferiei oraşului se dau lupte grele între forțele ucrainene și cele ruse.

Conform Agerpres, unii observatori se tem că brigăzile ucrainene din Severodoneţk ar putea fi încercuite de forţele militare ruse, care sunt ajutate şi de miliţiile separatiste proruse din Lugansk.

La sud, nu departe de orașul lângă care se dau bătălii teribile, zeci de cadavre au fost descoperite vineri la Mariupol. Ne referim la oraşul-port de la Marea Azov, aflat în prezent sub controlul forţelor ruse şi separatiste.

Mai multe echipe de salvare au descoperit 70 de cadavre ale unor locuitori ai Mariupolului. Descoperirea macabră a fost făcută sub dărâmăturile unei fabrici distruse de bombardamente.

Informația a fost livrată de consilierul primarului ucrainean al oraşului, Petro Andriuşcenko, pe Telegram. Acesta a declarat că oamenii au fost îngropaţi sub dărâmături când ruşii au bombardat clădirea.

Jurnaliștii DPA au menţionat că această informaţie nu poate fi verificată deocamdată din surse independente.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Vladimir Putin i-a spus că este pregătit să discute despre un schimb de prizonieri cu Ucraina şi ”că ar trebui să existe progrese” în această privință.

”Președintele rus ne-a asigurat că Crucea Roșie Internațională trebuie și ar trebui să aibă acces la prizonierii de război. Desigur, el cere și accesul la prizonierii de război ruși din Ucraina”, a spus Nehammer.

Liderii țărilor din Uniunea Europeană negociază un acord privind sancțiunile petroliere rusești care ar impune embargo doar asupra livrărilor de transport. Conform acestui acord, sancțiunile asupra petrolului livrat prin conducte vor fi întâziate pentru a se ține cont de solicitările țărilor fără ieșire la mare, printre care este și Ungaria.

”Ideea este de a împărți embargoul asupra petrolului în livrări prin conducte și livrări pe mare. Oleoductul ar primi o scutire pentru o perioadă de timp pentru a organiza un înlocuitor”, a declarat un oficial european pentru Reuters. 

Un alt oficial a declarat că ambasadorii statelor membre ale UE ar putea ajunge la un acord duminică la Bruxelles. Ar fi o decizie luată la timp pentru ca liderii europeni să ajungă la un acord la summitul din 30-31 mai.

Rezistența Ungariei față de sancțiunile petroliere – și reticența câtorva alte țări – a întârziat punerea în aplicare a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni de către cele 27 de state membre ale UE împotriva Rusiei, din cauza invaziei acesteia în Ucraina.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că puterile occidentale duc un ”război total” împotriva Rusiei. În acest context, acesta a subliniat că războiul din Ucraina va dura ”multă vreme”.

”Occidentul a anunţat un război total împotriva noastră, împotriva întregii lumi ruseşti. Putem spune cu certitudine că ne vom afla în această situaţie multă vreme.

Statele Unite şi sateliţii lor îşi dublează, triplează, cvadruplează eforturile de a limita Rusia, folosind un instrumentar foarte larg: începând cu sancţiunile economice unilaterale până la propaganda profund mincinoasă în spaţiul media mondial”, a spus Lavrov la o reuniune a conducătorilor regiunilor Rusiei.

Amintim că acuzațiile lui Lavrov la adresa Occidentului vin după sancțiunile economice care au afectat Rusia din cauza invaziei din Ucraina.

Totodată, ministrul rus de externe a susţinut că occidentalii interzic clasici cum ar fi Ceaikovski, Dostoevski, Tolstoi sau Puşkin, în cadrul unei operațiuni pe care a numit-o ”cancel culture” (n.r. – cultură a anulării).

France Presse a notat că mai multe instituţii culturale occidentale şi-au încetat cooperarea cu instituţiile de stat ruse din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, aceleași instituții au interzis activitatea artiştilor ruși care susţin ofensiva din Ucraina, conform Agerpres.

De cealaltă parte, serviciile de informaţii ucrainene au estimat vineri că războiul cu Rusia s-ar putea prelungi cel puţin până la sfârşitul anului.

La această situația s-ar putea ajunge din cauza faptului că preşedintele rus Vladimir Putin nu este dispus să renunţe la planurile de cucerire şi acceptă o confruntare prelungită cu Ucraina.

”Putin nu renunţă la planurile sale, acest război se va prelungi. El nu are încredere în nimeni, nu ascultă pe nimeni. Are propriile planuri de restaurare a imperiului rus.

Planul său este să guverneze Rusia până la moartea lui. A exclus un scenariu despre un succesor”, a declarat vineri Vadim Skibiţki, responsabil al serviciului ucrainean de informaţii militare.

Sursa citată a completat că planul Rusiei pe termen scurt este să încercuiască armata ucraineană în Donbas şi să ajungă la frontierele administrative ale acestei regiuni, conform Agerpres.

Dnipro, al 4-lea oraș ca mărime al Ucrainei, a fost ținta unui atac cu rachete rusești, vineri dimineața.

În urma bombardamentelor, cel puțin 10 persoane au murit și 30-35 au fost rănite, a spus Hennadii Korban, șeful apărării teritoriale din Dnipro la televiziunea din locală, relatează Ukrinform.

Oficialul ucrainean spune că o rachetă Iskander lansată de ruși a lovit o bază a Gărzii Naționale ucrainene din oraș.

”A fost o tragedie în această dimineață. O rachetă Iskander a lovit un poligon de tragere al Gărzii Naționale. Din păcate, aproximativ 10 persoane au fost ucise. Circa 30-35 de persoane au fost rănite. Trupurile personalului au fost împrăștiate peste tot în locație”, a spus Korban.

Ucraina acuză Rusia că a plasat intenționat între 400 și 500 de mine vechi sovietice în Marea Neagră. Din cauza furtunilor, acestea plutesc în derivă și fac imposibil exportul de mărfuri din porturile Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa, Serhi Bratchuk, spune că Rusia a ”a creat o criză alimentară în lume” prin blocarea porturilor, adăugând că Rusia folosește un ”alibi de informare” dând vina pe Ucraina pentru criza alimentară.

Consilierul primarului din Mariupol, oraș ocupat de ruși, Petro Andrișcenko, anunță că aproape 70 de cadavre au fost găsite sub dărâmăturile unei foste uzine din Mariupol, scrie Ukrainska Pravda.

”Cauzele deceselor sunt aceleași. Oamenii au fost prinși sub dărâmături după bombardament. Trupurile persoanelor decedate au fost puse în saci de plastic și vor fi duse într-o groapă comună.

Nu a fost efectuată nicio identificare, dar localnicii spun că, din cauza stării în care se aflau cadavrele, nu există nimic cu care să le identifice”, a spus Andrișcenko.

❌ In Mariupol, 70 more bodies of the dead have been found under the debris of the former “Oktyabr” plant, on Kuindzhi Street. The Russian invaders are removing the bodies to mass grave sites and not identifying the dead. #UkraineRussiaWar #UkraineWar #Ukraine #SupportUkraine pic.twitter.com/zTlccBnkcx

— Tamara (@tamara_tamisa) May 27, 2022

Parchetul General al Ucrainei anunță că 241 de copii au murit din cauza războiului. De asemenea, peste 400 de copii au fost răniți, conform Ukrinform.net.

• 679 de copii (morți sau răniți) au căzut victime agresiunii Rusiei

Potrivit datelor procurorilor, cei mai mulți copii au fost afectați în regiunea Donețk – 151, regiunea Kiev – 116, regiunea Harkov – 108, regiunea Cernihiv – 68, regiunea Lugansk – 50, regiunea Herson – 49, regiunea Mykolayiv – 45, regiunea Zaporojie – 28, regiunea Sumî – 17, regiunea Jitomir – 15, Capitala Kiev – 16.

Administratorul orașului Severodonețk, Oleksandr Struk, spune că 60% din clădirile rezidențiale de aici au fost distruse. De asemenea, 85-90% din clădirile orașului sunt afectate și vor avea nevoie de reconstrucție majoră.

Potrivit aceluiași oficial ucrainean, există cel puțin 1.500 de morți în acest oraș, transmite Nexta.

“60% of #Severodonetsk‘s housing stock has been destroyed, 85-90% of the city’s buildings are damaged and will need major reconstruction,” says Oleksandr Struk, head of the city.

According to him, there are at least 1,500 dead in the city. pic.twitter.com/FNQimvuu4q

— NEXTA (@nexta_tv) May 27, 2022

Presa americană scrie că Administrația Biden se pregătește să trimită sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina.

Vestea vine în urma cererilor președintelui Volodimir Zelenski pentru astfel de sisteme, extrem de importante în actualele condiții de pe frontul de luptă.

Sistemele de lansare multiplă de rachete (MLRS) ar duce la o creștere considerabilă a razei de acțiune a forțelor armate ale Ucrainei, notează CNN.

Pe de altă parte, există îngrijorări printre unii oficiali americani că aceste arme ar putea fi folosite de ucraineni pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei și riscul de escaladare al conflictului ar fi unul uriaș.

Administrația de la Washington ar opta spre trimiterea acestor arme ca parte a unui pachet care ar putea fi anunțat săptămâna viitoare, relatează sursa citată.

Într-un comunicat prezentat vineri, 27 mai, și citat de Sky News, Organizația Națiunilor Unite (ONU) anunță că 8.691 de civili au căzut victime ale războiului din Ucraina

Conform bilanțului, e vorba de cel puțin 3.998 de civili uciși și alți 4.693 de răniți.

Organizația consideră că cifrele reale sunt mult mai mari. ONU spune că cele mai multe victime au fost ca urmare a armelor explozive cu o zonă largă de impact, inclusiv bombardamente de artilerie grea și lansatoare de rachete.

Într-o nouă intervenție televizată, preşedintele Volodimir Zelenski a acuzat Rusia de comiterea unui genocid în regiunea Donbas din estul Ucrainei, transmite Agerpres.

”Actuala ofensivă a ocupanţilor în Donbas ar putea face regiunea nelocuită“, a spus preşedintele Zelenski.

Liderul de la Kiev a acuzat forţele ruse că încearcă să “ardă din temelii” mai multe oraşe din această regiune.

Zelenski mai acuză armata lui Putin că practică ”deportarea” şi ”uciderea în masă a civililor” în Donbas. El spune că ”toate acestea sunt o politică evidentă de genocid dusă de Rusia”.