Războiul din Siria: 11 ani de distrugere, sute de mii de morți și milioane de refugiați. Ce rezolvare ar putea avea conflictul sângeros

O oarecare revoltă pornită împotriva președintelui Siriei, în urmă cu un deceniu, s-a transformat într-un real război civil, care a dus la moartea a 500.000 de oameni și la devastarea multor orașe ale țării.

De unde a pornit războiul civil din Siria, care se desfășoară de peste 11 ani

Încă dinaintea debutului conflictului, exista un sentiment de nemulțumire în societate, din cauza șomajului, a corupției și a lipsei de libertate politică. Președintele Bashar al-Assad i-a succedat tatălui său, havez, după ce acesta a murit în 2000.

În primăvara lui 2011, demonstrații pro-democratice au izbucnit în orașul Deraa, inspirate de revoltele din țările vecine. Guvernul sirian a folosit forță letală pentru a opri protestele, însă asta a dus la revolte în toată țara. Tulburările s-au extins, la fel și represiunea. Opozanții au pus mâna pe arme pentru a se apăra și pentru a înlătura forțele de securitate, în vreme ce Assad a promis că va distruge ”terorismul sponsorizat din străinătate.”

Violențele au escaladat și țara s-a trezit într-un real război civil. Sute de grupări rebele au luat naștere, iar în scurt timp, conflictul a devenit și mai complex. Diverse tabere străine au trimis bani, arme și mercenari; chiar și organizații jihadiste, precum al-Qaeda și Statul Islamic s-au implicat în acest conflict. Kurzii, care și-au dorit să obțină dreptul la auto-guvernare, au adăugat o altă dimensiune conflictului.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Câți oameni ar fi murit în Siria în ultimul deceniu

Conflictul a venit cu urmări grave pentru Siria. Nu mai puțin de 350.209 civili și combatanți au murit între martie 2011 și martie 2021, conform cifrelor oficiale ONU. Avertismentul organizației, însă, este că cifra este mult mai mare.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a documentat, cu ajutorul surselor din țară, decesele a 494.438 de oameni până în iunie 2021, dintre care 159.774 civili. Estimările sugerează cel puțin 606.000 de morți, între care 47.000 de civili torturați și uciși în închisorile regimului.

Cine pe cine susține în conflictul din țara condusă de Bashar al-Assad

Sângerosul război are mai multe tabere implicate. Sprijin pentru liderul Bashar al-Assad oferă Rusia și Iran, în principiu, în vreme ce Turcia, câteva state din Golful Arab și Occidentul susțin opoziția, variabil.

Războiul s-a întors în favoarea Siriei după ce Rusia, care avea deja baze militare în Siria înainte de război, a folosit aviația pentru a ataca inamicii. Rușii au afirmat că au atacat doar ”teroriști”, dar activiștii spun că bombardamentele ucid în mod constant și civili și rebeli.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Iran ar fi cheltuit deja miliarde de dolari pentru a sprijini guvernul Assad, oferind totodată și sute de mercenari pentru armata siriană. Mii de partizani Shia, proveniți din Libia (din mișcarea Hezbollah), dar și din Irak, Afganistan sau Yemen, au luptat alături de soldații sirieni.

SUA, Marea Britanie și Franța și-au oferit inițial sprijinul pentru grupările de rebeli ”moderați.” Au prioritizat asistența non-letală, însă, după ce jihadiștii au devenit principala opoziție. O coaliție globală condusă de SUA a desfășurat bombardamente și a trimis forțe speciale în Siria încă din 2014, pentru a sprijini Forțele Democratice Siriene (SDF – o alianță de grupări kurde și arabe) în încercarea de a recaptura teritoriile nord-estice ale Siriei, ajunse în mâinile Statului Islamic.

Turcia, de asemenea, este un susținător important al opoziției, însă aceasta se concentrează mai degrabă pe a limita puterea miliției kurde YPG, care domină SDF-ul. Turcii susțin că partizanii din YPG sunt o extensie a unei grupări rebele interzise. Trupele turce au reușit să controleze mai multe zone din nordul Siriei și au intervenit pentru a împiedica un asalt al armatei asupra ultimului bastion al opoziției, orașul Idlib.

Arabia Saudită, care face tot posibilul pentru a contracara influența iraniană, a înarmat și finanțat rebelii la începutul războiului. Și Qatarul a desfășurat acțiuni similare.

Israelul, între timp, a fost extrem de îngrijorat de activitățile militare ale Iranului în Siria, dar și de livrările de arme către Hezbollah și alte miliții șiite. Astfel, țara s-a concentrat pe bombardamente în speranța că poate opri aceste influențe, arată bbc.com.

Siria, decimată de războiul sângeros al ultimului deceniu

Țara a fost grav afectată de acest război: mai bine de jumătate din populația de 22 de milioane de persoane a fugit din propriile locuințe. 6,9 milioane de oameni sunt refugiați în propria țară, două milioane de persoane trăind în tabere de corturi, unde au acces limitat și la resurse de bază. Alți 6,8 milioane de sirieni sunt refugiați în străinătate. Liban, Iordania și Turcia găzduiesc 84% dintre aceste persoane și au avut mari dificultăți în gestionarea acestei crize.

14,6 milioane de sirieni au nevoie în prezent de o formă de ajutor umanitar, conform ONU, care apreciază că 5 milioane au nevoi extrem de urgente. Peste 12 milioane de oameni se confruntă cu lipsa hranei zilnice (o creștere cu 51% față de 2019), iar jumătate de milion de copii sunt subnutriți cronic.

Criza umanitară a fost accentuată în ultimii doi ani de sancțiuni stricte ale americanilor, de criza economică libaneză și de pandemia de Covid-19. Lira siriană a pierdut 80% din valoare în 2021, iar hiperinflația ce s-a apropiat de 140% la începutul acestui an a dus la creșteri uriașe ale prețurilor. Rata sărăciei din Siria este acum de 90%.

Țara a fost și una dintre cele mai afectate din Orientul Mijlociu din cauza pandemiei. Deși sistemul de sănătate devastat și posibilitățile de testare limitate n-au putut oferi o imagine clară a Covid-19, peste 3.100 de morți au fost confirmați în pandemie, până în prezent. În paralel, doar 7,4% din populație s-a putut vaccina.

Cartiere, orașe întregi și infrastructură crucială a țării zac în ruine în toată țara. Analiza din satelit făcută de ONU arată că doar în Alep, peste 35.000 de structuri au fost afectate sau distruse, înainte ca orașul să ajungă din nou sub controlul guvernului, la finele lui 2016. Au fost înregistrate și 599 de atacuri asupra a mai bine de 350 de facilități medicale, 930 de angajați ai acestora murind. Doar jumătate din spitalele Siriei mai funcționează acum în parametri normali.

Și o bună parte din moștenirea culturală a Siriei a dispărut. Toate cele șase situri UNESCO din țară au fost aproape distruse, militanții Statului Islamic aruncând în aer mai multe zone din orașul antic Palmyra.

ONU a acuzat toate părțile implicate că au comis ”cele mai atroce încălcări” ale legilor privind războiul. Într-un raport din 2021, se arată că sirienii ”au îndurat bombardamente asupra unor zone foarte populate, au suferit din cauza armelor chimice și a asediilor moderne, în care autorii faptelor au înfometat intenționat populația.”

Ce zone controlează armata guvernului sirian și unde mai întâmpină rezistență

În prezent, guvernul controlează marile orașe ale țării, dar multe zone din Siria sunt încă controlate de rebeli, jihadiști și de către SDF. Liniile frontului nu s-au mai schimbat semnificativ în ultimii doi ani. Ultima redută a opoziției este în regiunea nord-vestică Idlib, dar și în zonele Alep și Hama. Zona este dominată de către o alianță jihadistă, dar găzduiește și facțiuni rebele obișnuite. Cam 2,8 milioane de persoane trăiesc aici după ce și-au părăsit locuințele, majoritatea în tabere.

Nord-estul țării este vizat de către turci. Aceștia, alături de rebeli sirieni au lansat o ofensivă împotriva SDF, pentru a crea o ”zonă sigură” fără trupe YPG, ocupând o fâșie lungă de 75 de kilometri la graniță. SDF și guvernul sirian au ajuns la o înțelegere, pentru ca trupele lui Assad să ofere sprijin într-o regiune în care nu mai călcaseră de șapte ani de zile. Există, totodată, și diverse celule teroriste ale ISIS, care efectuează periodic atentate în Siria.

Pronosticurile despre finalul războiului, incerte. Soluția politică, singura posibilă

Nu este clar când s-ar putea încheia războiul, dar toată lumea este de acord că e nevoie de o soluție politică. Consiliul de securitate al ONU a găzduit conferințe prin care să se ajungă la implementarea unui guvern de tranziție ”format în baza acordului mutual.”

Au avut loc nouă runde de negocieri, începând cu 2012. fără succes însă, deoarece președintele Assad nu este dispus să negocieze cu opozanții care afirmă că acesta trebuie să își dea demisia.

Și Rusia, Iran și Turcia au încercat o alternativă la aceste tratative de pace, dând naștere astfel procesului de la Astana, din 2017. S-a ajuns la un acord un an mai târziu, pentru a forma o comisie din 150 de experți care să scrie o nouă constituție pentru țară, cu ajutorul căruia să poată avea loc alegeri libere în Siria, supravegheate de către ONU. Cea mai recentă rundă de negocieri a avut loc în octombrie 2021, iar trimisul special al Națiunilor Unite, Geir Pedersen, a afirmat că e o ”mare dezamăgire” faptul că membrii comisiei n-au putut găsi până acum o cale comună pe care să o urmeze.

Conflictul a intrat în al 12-lea an, moment în care Pedersen a transmis că ”o soluție militară” este o iluzie și că una politică ”este perfect realizabilă, dacă există voință.” Cu siguranță, paralelele între situația din Siria și cea din Ucraina pot fi observate, cel puțin la nivelul unei posibile rezolvări a conflictului.