News

Războiul declanșat de Putin în Ucraina și criza suveraniștilor din România. Ce se întâmplă cu AUR și CCR, principalele voci care cer ruperea țării de UE

Războiul declanșat de Putin împotriva Ucrainei pare să fi galvanizat susținerea pentru NATO și UE în rândul românilor, însă rămâne de văzut care va fi și efectul asupra vocilor suveraniste, precum AUR sau CCR.
04.03.2022 | 17:54
Razboiul declansat de Putin in Ucraina si criza suveranistilor din Romania Ce se intampla cu AUR si CCR principalele voci care cer ruperea tarii de UE
Ce se întâmplă cu vocile anti-UE din România pe fondul crizei de securitate de la granița țării. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei și imaginile cu tancurile rusești care invadează o țară europeană a readus în atenția populației teama reală privind securitatea țării, dar și susținerea pentru NATO și UE. În ceea ce privește scena politică românească, principalul pierzător pare AUR, purtătorul unui mesaj suveranist, critic la adresa UE și a Occidentului.

AUR, prins în ofsaid de invazia Ucrainei

Războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei pare să fi prins în ofsaid principalul partid din România a cărui agendă corespundea cu interesele Kremlinului. Mesajele suveraniste împotriva Uniunii Europene, pozițiile anti-occidentale, par acum fără ecou în contextul în care tema securității în fața Rusiei a devenit acum o teamă reală. De altfel, la protestul de duminica trecută anunțat de liderul AUR, George Simion, încă de acum o lună de zile s-au strâns puțin peste 1.000 de persoane, asta în ciuda faptului că cei de la AUR anunțaseră că așteaptă câteva zeci de mii de oameni.

ADVERTISEMENT

Anterior, Simion a organizat joi, în ziua declanșării invaziei Ucrainei de către trupele ruse, un protest la Ambasada Rusiei, fără însă a îndemna lumea să vină la acest protest, și fără a transmite live, așa cum face de obicei. Mai mult, pe pagina sa de Facebook Simion a fost criticat de către susținătorii săi în urma acestui protest, care i-au reproșat că „își dă arama pe față”, sau că este „prea pro-NATO și UE”.

Acțiunea AUR a fost criticată de către liderii PNL și USR. Deputatul liberal, Alexandru Muraru, a susținut că protestul AUR, organizat duminică împotriva guvernului și președintelui, este „ parte a războiului hibrid al Rusiei în Europa de Est și România”, iar președintele interimar al USR, Cătălin Drulă, a susținut că „liderii AUR funcţionează ca agenţi ai Moscovei în România şi că miza acestui partid extremist este a de a scoate România din NATO şi UE”.

ADVERTISEMENT

Analiștii politici sunt de părere că, deși este poate puțin prea devreme pentru a anticipa consecințele electorale ale războiului din Ucraina în acest moment, este cert că acest conflict, chiar și în scenariul fericit în care se va încheia cât mai devreme, va avea repercusiuni semnificative asupra scenei politice românești. Analistul politic Adrian Zăbavă este de părere că acest tip de crize de securitate favorizează în special partidele clasice, dar și personalitățile aflate în fruntea statului, iar AUR, ca partid anti-sistem, să aibă de pierdut.

„În astfel de situații, în care securitatea țării este pusă sub semnul întrebării, din punct de vedere electoral lumea se orientează sau se reorientează către partidele sigure, clasice ale establishment-ului. Totodată, liderii aflați în funcții, președintele, premierul ș.a.m.d., capătă un boost de încredere în astfel de situații. E ceea ce americanii numesc efectul „rally arround the flag”. De asemenea, electoratul, într-un scenariu de vot ipotetic, ar alege situații mai sigure iar în actualul context, unde ne putem aștepta să vedem o creștere a încrederii pentru NATO și apartenența la UE, poate fi un lucru pe care să-l deconteze și AUR într-un fel. Mai ales că AUR este singurul partid parlamentar care are câteodată un mesaj anti-european și anti-NATO. 

ADVERTISEMENT

Cert este, așa cum arată lucrurile în acest moment, conflictul din apropierea granițelor noastre nu se va termina curând. Și chiar dacă conflictul militar se va încheia curând, consecințele sale vor fi resimțite pe termen îndelungat și care vor influența inclusiv scena politică românească. În consecință cred că securitatea României va deveni în următorii ani, cel puțin la alegerile din 2024, un subiect pe agenda electorală. Rămâne de văzut dacă AUR va fi singurul actor important care va face notă discordantă, chiar și cu privire la apartenența României la NATO”, a declarat pentru FANATIK, analistul politic Adrian Zăbavă.

Metamorfoza discursului AUR

George Jiglău, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este de părere că abia primele sondaje de după izbucnirea războiului ne vor putea arăta reacția electoratului român. Acesta susține însă că în țările vecine României se poate observa o variație semnificativă, pentru că dacă mai puțin de 10% dintre cehi și polonezi au o percepție favorabilă față de Putin și invazia rusă, în Slovacia aceasta este de 25%.

ADVERTISEMENT

Profesorul George Jiglău este de părere că în acest moment AUR nu este deloc favorizat de războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, însă subliniază că este posibil ca odată ce acest subiect să scadă în intensitate și să piardă din atenția publicului, discursul celor de la AUR să revină metamorfozat.

ADVERTISEMENT

„Ceea ce putem spune până la apariția unor cifre concrete este că lucrurile vor depinde foarte mult de cât de mult va dura războiul în felul în care îl vedem acum, cu imagini care produc multă emoție. Nu știm exact ce se întâmplă în bula AUR-ului, dar în această perioadă mesajele lor au cam dispărut. Dacă războiul se rutinează în mințile noastre, dacă nu va mai deschide fluxurile de știri, în mințile noastre s-ar putea să nu mai producă același tip de emoție. Atunci ne putem aștepta ca discursuri de tipul AUR să capete din nou mai mult ecou.

În momentul actual nu cred că sunt avantajați. Cred că acum, și spun asta în absența datelor, lumea își dă seama că discursuri de acest gen pot avea un impact concret asupra vieților noastre și atunci narativele AUR s-ar putea să nu mai prindă atât de mult. Nu l-am mai văzut pe George Simion cu turneul său prin țară, și poate și el simte că nu e momentul pentru genul ăsta de narative.

Asta însă s-ar putea schimba destul de repede. Dacă se mai rutinează lucrurile în mintea noastră, atunci discursurile și narativele pe care le-am văzut chiar înainte de invazie ar putea reveni. Mă refer la discursuri de tipul „lasă că nici ucraineni nu au fost chiar așa de treabă, lasă că și-a merită și ei, uite ce urât s-au purtat cu românii din Bucovina de Nord”, lucruri ce pot fi puternic contra-argumentate, ideea este că la un anumit public acest tip de discurs prinde. Chiar dacă ultimul protest organizat de Simion nu a adus mare lucru, contextul s-ar putea schimba repede. Așa cum am văzut în 2020, AUR poate reapare sau să dispară peste noapte”, a declarat pentru FANATIK George Jiglău.

În opinia acestuia chiar dacă tema securității naționale va deveni prioritară pe agenda publică atât din România, cât și din întreaga Europă, cei de la AUR vor încerca să-și metamorfozeze discursul destabilizator la adresa ordinii actuale pentru a corespunde noii dinamici internaționale. De altfel, premierul ungar, Viktor Orban, aflat acum în mijlocul unei campanii electorale dure, a declarat zilele trecute că deceniul următor va fi dominat de tema securității, în contextul acțiunilor agresive ale Rusiei.

„Tema securității sigur că va preocupa pe toată lumea în următorii ani, însă poate fi dusă în direcții diferite. Tot în cheia asta poate fi interpretat și mesajul lor, sigur aparent anti-rus, pro-basarabean, pro-unire, dar care e tot în zona de destabilizare cum promovează din plin și propaganda rusă – e un soi de reparație a nedreptăților istorice, ăsta e discursul lor. Și asta iar e ceva specific propagandei ruse, chiar dacă ei spun că „Putin e rău acum, dar totuși Bucovina, Basarabia, acum e momentul”. E tot o chestiune de destabilizare a ordinii actuale și de reîntoarcere la o stare idilică ce a fost cândva. Asta spune și propaganda Moscovei, nu trebuie să mă iubiți pe mine, dar nici ceilalți nu sunt mai buni ca noi. Iar discursul AUR este fix pe calapodul ăsta”, a mai spus George Jiglău pentru FANATIK.

Schimbări și la Curtea Constituțională

Un alt pol al suveranismului față de UE din România îl reprezintă Curtea Constituțională condusă de fostul deputat PSD, Valer Dorneanu. Sub mandatul său CCR a luat o serie impresionantă de decizii, în special în timpul guvernării PSD-Dragnea, ce au paralizat lupta anti-corupție și au divizat sistemul judiciar. Chiar în aceea perioadă, în anul 2018, Valer Dorneanu, făcea o vizită controversată în Rusia, în ciuda recomandărilor MAE, dar care era apoi lăudată de canalul oficial al propagandei ruse, Sputnik.

După condamnarea lui Liviu Dragnea, măsurile dispuse de guvernarea PSD și validate de deciziile CCR, precum înființarea Secției Speciale, caracterul ne-obligatoriu al recomandărilor MCV, au ajuns pe masa Curții de Justiție a Uniunii Europene. Nu mai puțin de trei decizii consecutive al CJUE au urmat în ultimul an în care toate deciziile CCR au fost criticate ca fiind o încălcare a tratatelor semnate de România pentru aderarea la UE. În răspuns la aceste poziții dure al instanței de la Strasbourg, curtea condusă de Valer Dorneanu și-a apărat poziția susținând că deciziile CCR primează în fața dreptului european.

Relevant pentru acest război între CCR și CJUE este un comunicat de presă, semnat chiar de către Dorneanu, emis în decembrie 2021 prin care respingea, de facto, decizia CJUE potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE.

„Concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, se arată în comunicatul din 23 decembrie prin care CCR respingea principiul juridic fundamental ce stă la baza UE, și anume că dreptul comunitar are întâietate în fața celui național.

Chiar cu o zi înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, CJUE dădea o nouă decizie dură împotriva CCR, spunând că aceasta nu poate refuza o hotărâre a Curții de Justiție a UE, și nici nu poate spune că CJUE își depășește sfera de competență.

Judecătorul Cristi Danileț sublinia într-o postare pe pagina sa de Facebook că CCR nu a venit cu niciun răspuns după hotărârea CJUE. „Să nu uităm de conflictul din România: avem o Curte Constituțională care nu vrea să respecte dreptul european. Iar deciziile CCR influențează direct și obligatoriu și legile românești, și dosarele de pe rolul instanțelor românești. Au trecut patru zile de când Curtea Europeană a spus că CCR a greșit în deciziile sale prin care a refuzat aplicarea dreptului european și că Inspecția judiciară girată de CSM a greșit urmărind disciplinar magistrați care aplică dreptul european. Nu este încă nicio reacție de la aceste instituții unde majoritatea membrilor au încălcat în mod repetat art. 148 alin. (2) din Constituția României. 

Azi, în România, ești blamat că militezi pentru democrația europeană bazată pe rule of law. Probabil dacă am milita pentru „democrația” populară estică am fi ridicați în slăvi”, a scris magistratul.

În prezent, pe masa CCR se află o nouă decizie importantă: noua lege pentru desființarea Secției Speciale votate de actuala coaliție, și despre care asociațiile magistraților dar și societatea civilă au spus că nu respectă recomandările MCV și ale altor instituții europene precum Comisia de la Veneția.

Mandatul lui Valer Dorneanu la CCR expiră în acest an, la fel cum se întâmplă cu mandatele altor doi judecători. Una din întrebările, în actualul context de securitate, este dacă partidele politice vor căuta să numească magistrați cu vedere pro-UE și care să conducă la o schimbare a jurisprudenței CCR.

Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens, este de părere că nu este un moment în care să fim optimiști. Atât deciziile autorităților din ultima săptămâna, dar și poziția statelor europene care au războaie cu Comisia Europeană pe problema statului de drept, par să considere un avantaj actuala criză de securitate.

„Din păcate eu nu sunt atât de optimistă. Pentru că, dacă e să ne uităm la cum se întâmplă lucrurile și în țările din regiune care au unele probleme pe partea cu respectarea statului de drept, există îngrijorări că toată situația de acum ar oferi un avantaj pentru ele să spună „aveți nevoie acum de noi, să gestionăm aceste lucruri, trebuie să ne scutiți cu exigențele pe rule of law” – și o să fie extrem de greu, mai ales pe fondul acesta de urgență din UE pe tema refugiaților, să aplici mecanismele UE.

Din păcate ce am observat în săptămâna asta, luni desființarea Secției Speciale a trecut de Senat fără nicio jenă, Codul Comunicațiilor, unde de asemenea erau câteva aspecte îngrijorătoare privind dreptul al viață privată, la fel a trecut, miercuri, în ședința de guvern, singura ordonanță de urgență care s-a dat a fost pe suspendat Legea Transparenței Decizionale în situații de urgență. Deci, temerea este ca sub pretextul acestei crize reale să se întâmple și alte lucruri mai puțin îmbucurătoare pe partea de democrație și stat de drept”, a declarat pentru FANATIK, Elena Calistru.