Într-un mesaj postat pe Telegram, Dmitro Lunin, guvernatorul regiunii Poltava, a actualizat acum numărul victimelor din atacul rusesc cu rachete asupra centrului comercial din Kremenciuk.
Dacă inițial s-au anunțat 10 morți și 40 de răniți, bilanțul cel mai recent indică 13 morți și zeci de răniți, notează The Guardian.
”Este mult prea devreme să vorbim de un bilanț final”, a mai spus același Lunin, semn că numărul total al victimelor ar putea crește în următoarele ore.
Death toll of Russian attack on Kremenchuk mall rose to 13 – Poltava Oblast Head Dmytro Lunin
“It is too early to talk about the final death toll,” the official added.https://t.co/R6rUUGGm1A
— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) June 27, 2022
Atacurile rusești au vizat, luni, și orașul Harkov, supus unor bombardamente masive încă din primele zile ale invaziei.
În urma ofensivei din această zi, cel puțin 5 oameni au murit și 22 au fost răniți, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, notează Sky News.
Cele mai recente informații din Ucraina spun că 10 persoane au murit și cel puțin 40 au fost rănite în urma atacului cu rachete asupra centrului comercial din Kremenciuk.
Anunțul a fost făcut de șeful administrației regionale Poltava, Dmitro Lunin, notează BBC.
Atacul din acest oraș situat în centrul Ucrainei a avut loc în jurul orei 16.00. S-a estimat că aproximativ 1.000 de civili se aflau în interiorul clădirii.
❗️UPD: At least ten dead and more than 40 injured as a result of the #Kremenchuk missile strike earlier today.#Russia targeted a busy shopping mall#UkraineWarNews#UkraineUnderAttaсk pic.twitter.com/Z9FrFLdAVK
— U24 (@u24_news) June 27, 2022
Se anticipează că numărul morților și al răniților va continua să crească, conform spuselor aceluiași Lunin.
Forțele ruse au lansat mai multe rachete asupra unui centru comercial din orașul ucrainean Kremenciuk, regiunea Poltava. La fața locului intervin pompierii, medicii și poliția, iar numărul victimelor încă este necunoscut.
Într-o postare pe Telegram, președintele Zelenski afirmă că în mall se aflau peste 1.000 de civili în momentul atacului.
”Ocupanții au tras cu rachete asupra centrului comercial, unde se aflau peste o mie de civili. Centrul comercial este în flăcări, salvatorii se luptă cu focul, numărul victimelor este imposibil de imaginat.
The Russian occupiers launched a missile strike on a shopping mall in Kremenchuk, Poltava Oblast. According to reports, over one thousand people were inside. Victims are being tallied.#Kremenchuk #UkraineUnderAttack #RussiaIsATerroristState pic.twitter.com/dwG12IA8mI
— m.kapko (@martakapko) June 27, 2022
Nu există niciun pericol pentru armata rusă aici. Nici o valoare strategică. Doar încercarea oamenilor de a trăi o viață normală, ceea ce îi înfurie atât de tare pe ocupanți”, a spus Zelenski, conform Reuters.
Mall in Kremenchuk, Poltava region.
More than 1000 people were inside this Monday.
Russian rockets hit it. Now there are more than one hundred dead and few hundred injured. These numbers are unimaginable. #RussiaIsATerroristState pic.twitter.com/YF5lHOP2F1— Лачен (@igorlachen) June 27, 2022
Rusia susţine că racheta care a vizat, duminică, un bloc de apartamente din Kiev a fost, de fapt, o rachetă ucraineană care a lovit clădirea din greşeală.
Ministerul rus al Apărării anunţă că a tras patru rachete de ”înaltă precizie” care au vizat o fabrică care produce muniţii pentru sistemele ucrainene de lansare cu rachete multiple. De asemenea, Moscova susţine că toate cele patru rachete au lovit acea ţintă.
În atac, un bloc rezidenţial a fost vizat, iar atacul s-a soldat cu moartea a cel puţin unei persoane, însă Rusia susţine că blocul nu a fost atacat de una dintre rachetele sale.
”Regimul de la Kiev a încercat să intercepteze rachete ruseşti de înaltă precizie prin mijloacele de apărare aeriană desfăşurate în oraş. Echipajele sistemelor de apărare aeriană de tip S-300 şi Buk-M1 ucraineană au lansat peste 10 rachete de apărare aeriană”, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
”Din cauza lipsei de interoperabilitate între rampele de lansare ale sistemelor de apărare aeriană şi instalaţiile electronice desfăşurate în zone rezidenţiale, două rachete de apărare aeriană de tip S-300 au fost interceptate de sistemele Buk ucrainene”, se mai arată în comunicat.
Una dintre rachetele de apărare aeriană interceptate ”a căzut probabil pe o clădire rezidenţială”, se mai precizează în comunicat.
Ucraina susţine că rachetele ruseşti au fost lansate din bombardierele Tupolev peste Marea Caspică, la aproximativ 1.450 kilometri depărtare de Kiev.
Nu a existat niciun răspuns imediat din partea Ucrainei la ultimele afirmaţii ale Rusiei.
Grupul Celor Şapte (G7) cel mai industrializate ţări va ”continua să crească presiunea” asupra preşedintelui rus Vladimir Putin, îi dă asigurări cancelarul german Olaf Scholz, într-un mesaj postat pe Twitter, preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a intervenit prin videoconferinţă, la summitul liderilor celor şapte mari puteri.
”În calitate de G7, noi suntem uniţi alături de Ucraina şi vom continua să o susţinem. Pentru asta, trebuie să luăm toţi decizii doficile, dar necesare”, scrie în acest tweet cancelarul german, gazda summitului G7, care se desfăşoară în sudul Germaniei.
”Continuăm să creştem presiunea asupra lui Putin. Acest război trebuie să se încheie”, continuă Olaf Scholz.
Rusia este pe punctul de a intra în prima incapacitate de plată a datoriilor suverane din ultimele decenii, conform Reuters. Aici s-a ajuns în condiţiile în care unii deţinători de obligaţiuni nu au primit dobânzile datorate până la termenul-limită care a expirat luni.
Aceste plăţi vizau dobânzi în valoare de 100 de milioane de dolari pentru două emisiuni de obligaţiuni. Una denominată în dolari şi cealaltă în euro. Ambele trebuiau plătite până la data de 27 mai. Plăţile aveau o perioadă de graţie (n.r. – 30 de zile) care a expirat duminică.
În acest context, reprezentanții Ministerul rus de Finanţe au declarat că au efectuat plăţile către Depozitarul Naţional de Reglementări (NSD). Atât în euro, cât şi în dolari.
Astfel, rușii au subliniat că şi-au îndeplinit obligaţiile. În ciuda acestor declarații, unii deţinători de obligaţiuni din Taiwan nu şi-au primit banii până luni.
Neprimirea la timp a banilor datoraţi în conturi constituie un default (n.r. – întârziere la plată) pentru mulţi deţinători de obligaţiuni. Avocaţii acestora spun că Rusia ar putea avea timp până la sfârşitul zilei lucrătoare următoare să-i plătească pe deţinătorii de obligaţiuni.
Și asta pentru că nu există un termen-limită specificat în contract. În acest context, administrația de la Moscova se străduieşte să continue plăţile pentru datoria externă de 40 de miliarde de dolari.
Sancţiunile occidentale impuse după invadarea Ucrainei au scos Rusia în afara sistemului financiar mondial. Efectul? Activele sale au devenit inacceptabile pentru mulţi investitori.
De altfel, Kremlinul a susţinut că nu există motive pentru ca Rusia să intre în incapacitate și a centrat atenția pe sancţiunile internaţionale, despre care a susținut că sunt de vină pentru incapacitatea sa de a rambursa sumele datorate deţinătorilor de obligaţiuni ruseşti.
Eforturile Rusiei de a evita ceea ce ar fi primul mare default internaţional de la Revoluţia Bolşevică din urmă cu un secol s-au lovit de un obstacol imposibil de depăşit la finele lunii mai. La acea vreme, trezoreria americană a blocat capacitatea Moscovei de a face plăţi deţinătorilor de obligaţiuni.
”Începând din luna martie, ne gândeam că un default al Rusiei este, probabil, inevitabil, singura întrebare fiind când anume va avea loc.
Trezoreria americană a răspuns la această întrebare pentru noi, iar acum default-ul este iminent”, a spus Dennis Hranitzky, reprezentantul firmei de avocatură Quinn Emanuel.
Chiar dacă un întârziere de plată ar fi în mare parte simbolică, stigmatul asociat cu incapacitatea de plată a datoriei externe ar urma să majoreze costurile cu împrumuturile în viitor.
Rușii au cucerit Severodonețk și pun presiune pe armata ucraineană din Lugansk și Donbas. Armata ucraineană se retrage din fața rușilor, astfel că frontul din Donbas și Lugansk pare pierdut.
Cu toate acestea, serviciile britanice vorbesc despre faptul că aproape 30% din armata rusă a fost anihilată de ucraineni. Între timp, Rusia a reușit să își crească numărul de soldați din Donbas și Lugansk, fără a apela la o mobilizare generală.
Specialiștii estimează că superioritatea rușilor este de 4 soldați la 1, comparativ cu armata din Ucraina. În paralel, forțele separatiștilor pro-ruși au pierdut aproximativ 55% din oameni. Stabilizarea frontului e departe, momentan, pentru că rușii câștigă teren în fiecare zi, chiar dacă o fac foarte lent.
Lupta dintre cele două armate se dă cu echipamente vechi, sovietice, însă NATO și-a propus să facă o schimbare a echipamentului ucrainean, cu armament modern NATO. Această trecere este lentă și rezultatele nu se vor vedea pe termen scurt, mai ales că războiul ar putea să dureze mult mai mult decât se anticipa.
Rușii par să rămână fără echipament, inclusiv rachete, astfel că din Belarus șase bombardiere au lansat rachete anti-navă împotriva solului ucrainean, semn că resursele armatei ruse sunt o problemă.
Deși Rusia pare aproape de o victorie în Donbas și Lugansk, rămâne de văzut dacă acele teritorii vor rămâne pe termen lung sub comanda rușilor, în condițiile în care Zelenski a promis că toate orașele pierdute vor fi recucerite. Săptămânile viitoare sunt vitale pentru a vedea dacă frontul se va stabiliza și dacă armele promise de Occident ajung în Ucraina și dacă au efectul așteptat împotriva armatei Rusiei.
Între timp, în Germania liderii G7 se întâlnesc și discută noi sancțiuni împotriva Rusiei, printre care interzicerea importurilor de aur rusesc. Boris Johnson a găsit chiar puterea să-l ironizeze pe Vladimir Putin, lider rus plecat într-o vizită externă pentru prima dată de la începerea războiului.
Vladimir Putin va vizit Tadjikistanul și Turkmenistanul, după care se va întâlni cu liderul indonezian Joko Widodo la Moscova.