Războiul din Iran sfidează toate așteptările. Ce urmărește SUA și cât de gravă e situația: „Cred că uraniul e deja folosit pentru asamblarea unei bombe nucleare”

De mai bine de 48 de ore, Orientul Mijlociu fierbe, iar întrebările curg la fel de repede ca rachetele și dronele care cad peste tot, ba chiar se schimbă de la o oră la alta, în funcție de evoluția conflictului. Războiul a trecut deja peste un prag psihologic major și amenință să schimbe complet echilibrul regional.

Războiul din Iran sfidează orice așteptare. Ce urmărește SUA, din punct de vedere strategic, de când au început atacurile

Care sunt calculele politice ale Washingtonului și ce urmărește, de fapt, administrația Trump? Cât de aproape este Iranul de a asambla bomba nucleară? O parte din răspunsuri le-am primit din partea analistului de politică externă și expert în securitate, Cristian Barna.

Conflictul nu a început din 28 februarie, răfuielile dintre Israel, SUA și Iran sunt mult mai vechi. Oficial, Israelul a găsit un motiv extrem de puternic pentru a ataca Iranul în anul 2002, atunci când guvernul de la Tel Aviv a pus pe masă primele dovezi solide că Iranul dezvoltă un program nuclear cu potențial militar. De atunci, a urmat un lung meci de ping-pong diplomatic și strategic între Iran și marile puteri din regiune și din Occident.

„Primul semn clar că Iranul își dezvolta programul nuclear a fost în 2002, când Israelul a reușit să obțină date concludente, informații verificabile și totul a intrat apoi într-un control, o logică normală dezescaladării, a nevoii ca Iranul să nu facă acest lucru, cu vizite ale Agenției Internaționale de Energie Atomică, ș. a. m. d. De atunci s-a jucat un ping-pong total între cele cinci puteri nucleare cunoscute și Iranul astfel încât Iranul să nu obțină acest armament nuclear”, explică Barna, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

Inevitabilul s-a produs

Ani la rând, miza a fost amânarea inevitabilului, dar de ce îi era lumii frică s-a întâmplat, în cele din urmă. Au fost aplicate sancțiuni, s-au făcut negocieri, acorduri, retrageri din acorduri, timp în care Iranul a avansat. Joe Biden, fostul președinte american, a făcut tot posibilul să nu se ajungă la situația în care se află acum planeta, având deseori discuții în contradictoriu cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu.

Digisport.ro

Verdict clar în privința lui Dan Petrescu, la 3 luni după ce a anunțat că antrenorul a slăbit 30 kg

„Acum 4-5 ani, de când Biden a ajuns la putere, Israelul și-a intensificat foarte tare retorica împotriva Iranului și și-a dorit să distrugă tot ce înseamnă program nuclear și program de rachete balistice. Biden a încercat să temporizeze și a avut discuții foarte aprinse cu Netanyahu, a încercat să îl calmeze, să nu atace singur, pentru că dacă Israelul ar fi atacat singur oricum s-ar fi implicat și SUA să ajute. Tot timpul a optat pentru o soluție diplomatică. Netanyahu nu și-a dorit acest lucru”, a mai punctat Barna.

Programul nuclear iranian, argumentul principal al americanilor

Israelul a mers pe incursiuni îndrăznețe, inclusiv eliminarea unor oameni-cheie din programul nuclear iranian, dar nu a fost suficient. „A avut multe incursiuni îndrăznețe și reușite în a distruge programul iranian, inclusiv uciderea unor oameni de știință care lucrau acolo, dar doar tangențial, nu atacau în profunzime dezvoltarea programului iranian”, ne-a mai spus analistul de politică externă.

Problema majoră a apărut când Iranul și-a îngropat/ ascuns programul iranian: „Iranul și-a dat seama că Israelul va ataca mai devreme sau mai târziu programul nuclear și atunci a început să își îngroape programul nuclear. L-a ascuns de ochii lumii și l-au îngropat ca să nu poată fi atacat cu bombe normale”.

Operațiunea din iunie 2025 nu a rezolvat mare lucru

Soluția cu care au venit americanii după aceea a fost lansarea unor bombe antibuncăr. Schimbarea de la Casa Albă a adus și schimbarea de strategie, iar în iunie 2025 a avut loc prima lovitură coordonată împotriva programului nuclear.

„Cele două elemente s-au suprapus în iunie anul trecut, odată cu schimbarea de putere de la Casa Albă. Trump a venit și, în negocierile cu Netanyahu, au agreat că trebuie să facă ceva împotriva programului nuclear iranian și atunci a avut loc acea operațiune din iunie anul trecut, în care au atacat buncărele în care se produce programul nuclear iranian. Acel război din 12 iunie 2025 a venit cu acele bombe antibuncăr pe care americanii le-au lansat în coordonare cu israelienii”, a mai explicat Cristian Barna.

Iranul nu a stat cu mâinile în sân atunci, ci a reacționat, lansând 300 de rachete și drone către Israel. Unele dintre ele au străpuns sistemul aerian de apărare al statului, Iron Dome, însă majoritatea rachetelor au fost doborâte, israelienii având parte de ajutor din partea americanilor și europenilor.

Uraniul îmbogățit, folosit deja pentru asamblarea bombei nucleare?

După ce americanii s-au lăudat că și-au îndeplinit scopul, făcând praf programul nuclear, tema a fost reluată, sub suspiciunea că iranienii ar fi reluat munca întreruptă de forțele occidentale. Problema nu mai era reprezentată doar de buncărele în care iranienii își desfășurau activitatea, ci și de uraniul deja îmbogățit.

„Există informații că Iranul nu s-a potolit după iunie 2025 și a început să refacă bazele distruse. Peste asta s-au suprapus protestele de stradă, iar calculul strategic făcut de SUA și Israel se baza pe faptul că regimul de la Teheran e suficient de slăbit, dar nu s-a potolit și continuă să își rezolve distrugerile pe care le-au făcut israelienii în iunie 2025. A rămas și problema uraniului îmbogățit, undeva 440 kilograme la 60% dacă nu chiar mai mult, nu a fost distrus”, ne-a mai zis Cristian Barna. Analistul face, apoi, o afirmație care schimbă complet datele jocului, cea mai îngrijorătoare de până acum: „Acel uraniu poate fi folosit oricând. Eu cred că deja e folosit pentru asamblarea unei bombe nucleare, ceea ce înseamnă un pericol iminent”.

Dacă această ipoteză se dovedește a fi corectă, atunci conflictul actual nu e doar despre prevenție, ci și despre oprirea unei bombe deja în construcție. Revenind, însă, la atacul americano-israelian din dimineața zilei de 28 februarie, acesta a fost gândit ca un atac pe mai multe niveluri.

De ce a fost atacat Iranul într-o zi de sâmbătă

„Este un atac pe mai multe niveluri. Dezirabil ar fi fost ca loviturile din dimineața zilei de 28 februarie să distrugă complet centrele de control ale Iranului”, ne-a mai zis Barna. Expertul în politică externă și securitate ne-a dezvăluit și de ce a ales Israelul să atace Iranul într-o zi de sâmbătă. Aici apare un element mai puțin menționat în spațiul public.

„Au fost ședințe de briefing de luni dimineața, lunea fiind la ei (iranieni) ziua de sâmbătă, pentru că la ei e liber joi și vineri, vineri fiind duminica lor cum ar fi, căci au cea mai importantă slujbă de la moschee. Sâmbătă dimineață erau ședințele de luni cum se fac peste tot. Israelul a avut informații din interior, știind câți lideri important participă la acele ședințe”, completează Barna, pentru FANATIK. Primul obiectiv a fost paralizarea apărării antiaeriene și a centrelor de comandă de la sol, însă Iranul nu s-a prăbușit, cum sperau americanii.

„Primul atac a fost pentru a bloca antiaeriana și pentru a bloca ședințele de comandă și control ale elitelor iraniene. Am văzut că a fost ucis unul din comandanții-șefi ai Gărzilor Revoluției Islamice, chiar ayatollahul etc. S-a mers pe ideea că o decapitare a conducerii Iranului va arunca în degringoladă capacitatea lor de conducere a armatei și de reacție și ripostă. Nu s-a reușit acest lucru, se vede clar că Iranul a ripostat și nu dă niciun fel de semnal că ar capitula. Urmează următoarele valuri”, a adăugat Barna.

Strategia Iranului

Strategia SUA-Israel arată clar un lucru. Cele două mari puteri vor distrugerea sistematică a capacității de reacție iraniene, doar că Teheranul a arătat în ultimele ore că are multe cărți nejucate în mână. Regimul iranian ar urmări slăbirea forțelor americane ducând conflictul într-un război de uzură.

„Iranul nu atacă masiv. De data asta calculul e să dureze cât mai mult. Iranul vrea ca intervalul să fie cât mai lung, să fie un război de uzură. Ei vor să îi facă pe americani să aibă o reacție negativă în plan intern și să fie nerentabil să intre într-un război de uzură”, ne-a mai precizat politologul. Cu alte cuvinte, Iranul știe că nu poate câștiga un duel direct, dar poate câștiga prin oboseală strategică.

„Ei își dau seama că nu vor putea rezista la nesfârșit. La un moment dat se termină bombele, și ale americanilor, și ale israelienilor. Americanii pot să țină într-un flux mai jos această blocadă. Am văzut că și Marea Britanie le dă voie să folosească bazele, ceea ce permite o economisire a combustibilului”, ne-a mai spus Barna.

Trump dă testul propriei supraviețuiri politice

În Statele Unite, conflictul are și o miză politică, Trump dorind să prezinte operațiunea ca un succes, mai ales înaintea alegerilor din noiembrie, însă, pe zi ce trece, americanii sunt tot mai revoltați de acțiunile președintelui, existând chiar membri ai partidului republican care încep să îl critice, mai ales că Trump s-a aventurat fără să ceară aprobare Congresului.

„Regimul din Iran își dorește să aibă capacitatea de comandă și control și să reziste cât mai mult. În America, acest tip de operațiune spune că poate dura starea de spirit maxim 90 de zile, de intervenție fără aprobarea Congresului”, continuă Barna. „Momentan, republicanii au majoritate, dar dacă și din republicani vor vota împotrivă, mai ales dacă obiectivele nu vor fi satisfăcătoare, problema va fi cum se justifică tot consumul. Foarte important: avem deja morți, sunt trei soldați americani morți”, a mai spus Barna.

„Dacă vor fi morți și distrugeri în armata americană, se va prelungi acest război. Să spunem că obține sprijinul în Congres, dar să nu uităm că în noiembrie 2026 avem alegeri în SUA, iar republicanii ar putea pierde majoritatea în ambele camere și va fi foarte greu să mai susțină ceva acolo”, a încheiat Barna.