Războiul hibrid împotriva României, în desfăşurare încă din 2021. „Premierul nostru Călin Georgescu” era printre temele populare din online

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a prezentat câteva date din raportul „Analiza conversațiilor online reprezentative pentru atitudini populiste & ultranaționaliste în România”, demonstrând faptul că încă din 2021 exista un război hibrid împotriva României. Care au fost cele mai populare teme întâlnite pe Facebook.

Razboiul hibrid împotriva României a apărut încă din 2021

Directorul INSCOP evidențiază câteva chestiuni dintr-un raport realizat în 2021 de Centrul pentru Participare Civică și Democrație (SNSPA) pentru German Marshall Fund of the United States. Datele extrase arată că încă din 2021 exista un război hibrid împotriva României, vizibil pe Facebook.

Potrivit datelor extrase de Remus Ștefureac, printre cele mai active și populare pagini care abordau atunci teme populiste și ultranaționaliste erau „Sputnik Moldova/Romania” și „Premierul Nostru Călin Georgescu”. De asemenea, postări de acest gen au existat și pe o pagina numită „Gândește România”.

În același timp, cele mai evidețiate teme întâlnite pe aceste pagini de Facebook au fost „trădători de țară”, „globaliști”, „Ro-Exit” și „România colonie/vândută”. În același timp, un impact major au avut și „valori tradiționale”, „nu primim refugiați/miganți” și „anti-LGBT”.

Digi24.ro

Cel mai vechi aliat al lui Vladimir Putin a fost trimis în dizgrație. De ce a ajuns să fie ostracizat Serghei Lavrov

Mai mult, Remus Ștefureac prezintă concluziile raportului, care arată faptul că în a doua parte a anului 2021 s-a observat o creștere a discuțiilor online pe teme populist-ultranaționaliste, susținute prin intermediul paginilor de Facebook. În același timp, el subliniază că „aceste conversații devin treptat parte din agenda surselor mainstream media”.

Digisport.ro

Mircea Sandu a plecat din țară: ”Acolo nu este gaz!”. Cât costă mâncarea, în comparație cu România

Pandemia, un factor-cheie pentru mesajele populist-ultranaționaliste

„Ceea ce a influențat major intensificarea acestor conversații este contextul pandemic (valurile de îmbolnaviri conduc la creșterea emoției publice și la intensificarea acestor conversații), la care se adaugă și contextul socio-politic (perioadele de instabilitate politică generează o intensificare a tonului mesajelor ultranaționaliste)”, a mai arătat directorul INSCOP, ca parte din raportul menționat.

La baza accelerării discuțiilor pe astfel de teme au stat și unii politicieni sau grupuri care promovau astfel de idei, ce au avut succes în sfera politică din România. Dacă la început mesajele populiste și ultranaționaliste circulau doar în grupuri mici, ele au ajuns să fie din ce în ce mai promovate prin intermediul acestora.

„O posibilă explicație a creșterii vizibilității și intensității narativelor populist-ultranaționaliste este legată de factul că după o perioadă în care s-au manifestat marginal ca un curent relativ excentric în societatea românească și după șocul succesului electoral de la alegerile parlamentare, principalii vectori care promovează un asemenea discurs au câștigat în experiență, și-au sofisticat tacticile și au reușit să își extindă aria de acoperire prin multiplicarea instrumentelor și a audienței acestora”, mai evidențiază Remus Ștefureac.