Experții din domeniul politicilor anti-drog sunt de părere că există riscul ca autoritățile statului să vină cu noi măsuri severe, prin care să accentueze războiul împotriva drogurilor la nivelul liceelor și școlilor. În opinia acestora, acest tip de politici, ce vizează intervenția instituțiilor de forță, sunt ineficiente și pedepsesc, de fapt, victimele traficului de droguri.
Miercuri, doi suspecți în dosarul „droguri în licee” au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, alți doi au fost plasați în arest la domiciliu pentru aceeași perioadă, iar alți patru au fost puși sub control judiciar. Măsurile au fost impuse într-un dosar în care procurorii DIICOT susțin că au identificat o rețea de trafic de droguri de mare risc și droguri de risc în liceele din Sectorul 1 din Capitală. Luni, 20 de persoane au fost audiate la sediul poliției în acest dosar, unii dintre suspecți fiind chiar elevi de la liceele bucureștene Traian și Hristo Botev.
O reacție la acest scandal a venit din partea directoarei liceului I.L. Caragiale, Andreia Bodea, care a spus că a semnalat în repetate rânduri faptul că elevii consumă stupefiante însă reacțiile părinților au fost „agresive și violente”, amenințând-o că va fi dată în judecată. Aceasta a spus că în unele cazuri le-a semnalat părinților că unii elevi au avut „un miros suspect”, însă aceștia din urmă i-au răspuns pur și simplu că „nu e nicio problemă”.
Mai mult însă, directoarea a cerut măsuri drastice împotriva acestor elevi prin care să fie eliminați definitiv din colectivul școlilor chiar și în cazurile în care vorbim doar de consumatori. „Dacă este dovedit, la capătul procesului că un elev din Caragiale este fie dealer, fie consumator să fie scos într-un fel sau altul, oficial și legal din colectivul acelei școli. Să termine liceul la seral. Problema este că el rămâne în continuare în grupul de copii și tentația este vârsta. Vorbim despre adolescenți. Acum tentațiile sunt realmente periculoase”, a spus directoarea liceului.
Vlad Zaha, expert criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă, este de părere că acest gen de răspunsuri – pedepsirea consumatorilor, intervenția poliției, a DIICOT – sunt ineficiente prin faptul că nu duc la reducerea traficului sau al consumului de droguri. Mai mult, aceste măsuri nu vor face decât să crească numărul victimelor drogurilor prin aceea că unii consumatori vor fi forțați să abandoneze școala sau vor ajunge în spatele gratiilor.
„Suntem deja într-un război împotrivă copiilor și elevilor, mai ales că avem doua proiecte de lege ale PSD care vizează specific (1) introducerea pedepsei cu închisoarea intre 3 luni și 1 an pentru minorii intre 14-17 ani care au cantități mici de droguri supra lor (L851/2022) și (2) testarea antidrog a elevilor în școli, prin prelevarea de mostre biologice din saliva (L744/2022).
Aceste tipuri de abordări sunt împotrivă recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, împotrivă recomandărilor Comisiei Globale pentru Politica Drogurilor și împotrivă științei. Aceste false soluții nu doar că NU au efect în descurajarea traficului sau a consumului, dar generează doar dezastre: abandon școlar, morți prin supradoza, tranziție către droguri mai periculoase care nu ies la teste (etnobotanice), inegalități sociale, încarcerarea copiilor. Acest gen de răspuns al statului poate face mai mult rău decât chiar consumul propriu-zis de droguri”, a declarat, pentru FANATIK, Vlad Zaha. Mai mult, acesta a criticat și tendința recentă în care este încurajată testarea tinerilor pentru consumul de droguri precum canabisul.
„Nu scad consumul, determină copiii să treacă spre etnobotanice sau alcool ca să nu iasă la teste, întrețin exmatriculările și abandonul școlar, încalcă drepturile copiilor, au o rată semnificativă de fals-pozitiv și determină perspective sumbre pentru viitorul elevilor în general.
De testarea cu forța, acasă, nici nu mai vorbim – efectele pot fi aceleași + ruperea totală a relațiilor dintre părinți și copii. Iar dacă ești manager și-ti testezi angajații, poți da faliment căci poți să rămâi fără 50% dintre ei (asta în lumea în care managerii ei înșiși nu consumă droguri)”, a mai explicat acesta subliniind faptul că un studiu efectuat în anul 2020 de către psihologul Mihai Copăceanu și la care au participat 10.000 de adolescenți a arătat că circa 45% dintre aceștia au consumat canabis cel puțin o dată în viață.
De altfel, ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog emis luna trecută pentru anul 2022 arată că deși canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în țara noastră, atât la nivelul populației generale cât și al celei școlare, noile substanțe psihoactive au devenit cel mai consumat drog din România.
La fel, recomandările ONU susțin promovarea unor măsuri alternative la pedeapsa cu închisoarea pentru consumul și posesia de droguri și schimbarea legislației și a politicilor, precizând că măsurile punitive deviază eforturile instituțiilor și resursele publice de la serviciile de asistență medico-psiho-socială pentru dependența de droguri exclusiv către reducerea cererii.
De altfel, în luna februarie a acestui an Camera Deputaților a aprobat, în calitate de for decizional, un proiect legislativ inițiat de către PNL unde pedepsele pentru consum propriu a drogurilor clasice au fost majorate semnificativ, ajungând la între 1 și 5 ani de închisoare pentru consum de droguri de risc, iar amenda penală dispare ca posibilitate de sancțiune.
Chiar DIICOT s-a poziționat împotriva acestei măsuri, precizând că susține majorarea pedepselor doar în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri. Parchetul anti-mafie a transmis că la nivelul activității nu mai puțin de opt din zece dosare vizează posesia de droguri de risc pentru consum propriu, cu cantități mai mici de 5 grame.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat legea subliniind că actualele pedepse au fost introduse odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod penal, atunci când pedepsele au fost reduse prin implementarea unei filosofii cu un tratament sancționator mai puțin dur. În avizul CSM se subliniază chiar faptul că, în expunerea de motive, legiuitorul subliniază că „practica ultimului deceniu a demonstrat că nu mărirea exagerată a limitelor de pedeapsă este soluția eficientă”.
În actualul context, Vlad Zaha este de părere că tinerii care sunt prinși că vând droguri trebuie priviți ca victime ale întregului fenomen care este traficul de droguri, fiind lipsită de sens încarcerarea acestora pentru 5, 10 ani.
„Asta e o realitate banală generata de interzicerea dură a drogurilor. Oamenii au impresia (greșită, de altfel), că drogurile sunt vândute de Pablo Escobar sau El Chapo. Dar nu, drogurile sunt vândute tot de copii – micul trafic de droguri în interiorul grupurilor de prieteni e normalizat cultural în rândul subculturilor tinerilor. Și acei copii care vând drogurile sunt tot victime inocente ale politicilor prohibiționiste ale statului roman. Să închizi un tânăr pentru 5-15 ani pentru “trafic” de droguri e la același nivel de ‘stupiditate’ că și cum ai închide un simplu consumator”, a mai precizat Vlad Zaha, subliniind că acești tineri satisfac, pur și simplu, nevoile grupului de prieteni.
„Așa se face ca 80% din totalul dosarelor DIICOT pentru substanțe sunt pentru cantități de substanță mai mici de 5 grame. Copiii care vând droguri nu sunt adevărații traficanți cu care trebuie să lupte DIICOT, nu copiii își finanțează traficul de arme și de ființe umane din banii de droguri”, a mai precizat acesta.
Potrivit acestuia autoritățile ar trebui să renunțe la politicile antidrog ce au la bază instituțiile de forță, și să abordeze această problemă din perspectiva unei probleme de sănătate publică. Prevenția în acest sens trebuie să meargă în direcția eliminării cauzelor care pot duce la apariția consumului în rândul tinerilor și nu numai și nu în pedepsirea celor care, din diferite cauze, au devenit consumatori.
„Trebuie să luam toți banii și toate resursele de la cei care ar da cu bâta, și să le dăm celor care chiar pot îmbunătăți situația – partea psiho-medicală. Colegul meu, psihiatrul Eugen Hriscu spunea că cele mai bune campanii de prevenție și combatere a consumului de droguri sunt cele în care nici măcar nu se discută despre droguri – vorbesc despre dificultățile psihologice ale tinerilor, furie, depresie, anxietate, confuzie, singurătate. Ce situații din viață sau din jurul vieții personale a copilului/elevului îl pot duce într-o zonă psihologică sau socială de risc? E important să înțelegem că în momentul în care vorbim de pedepse, am pierdut lupta din start”, a mai declarat, pentru FANATIK, Vlad Zaha.
De altfel, în contrast cu restul partidelor, deputata Reper Siminei Tulbure a anunțat că lucrează la un proiect de lege pentru dezincriminarea posesiei de canabis pentru consum propriu, până la cantitatea de 3 grame. „Partidele PSD, PNL și USR vin cu proiecte de lege desprinse din anii 80. În timp ce majoritatea țărilor din UE și un număr din ce în ce mai mare de țări din lume renunță la pedepsele penale pentru posesia de droguri pentru consum propriu, România încă încearcă să se lupte cu morile de vânt”, a declarat aceasta.