Răzvan Ioan Boanchiș scrie despre criza energetică și de ce nu trebuie lăsată să afecteze fotbalul: „Economia trebuie pusă în conjuncție cu divertismentul, nu cu sportul”

1999. Luna iulie. Fotbalistul Vrăbioru a murit în timpul meciului Rapid – Astra. S-a vorbit și s-a scris mult timp despre cauzele decesului, se pare că era vorba despre o hemoragie internă, dar ne putem gândi (nu înseamnă neapărat că avem dreptate) și la condițiile de disputare a partidei. S-a jucat pe caniculă. Instalația de nocturnă din Giulești a fost dată în folosință abia în 2000. Devreme, dacă luăm în considerare dezvoltarea României de la revoluție până azi.

Fotbalul nu trebuie să fie afectat de criza energetică

Și bineînțeles că acum trecem în cealaltă extremă. În contextul diminuării volumului de apă pe Dunăre, au existat voci care au propus ca meciurile de fotbal să nu se mai joace în nocturnă. Din părerea mea, normal era să vorbim despre închiderea termocentralelor din cauza unor oengeuri eco-anarhiste, care îl protejează pe brotacul arici, care mănâncă șorici și fudulii de furnici. În ultimii ani ai comunismului, când nu se mai difuzau meciuri la TVR, românii vedeau meciuri din Europa de Vest la alte televiziuni din Europa de Est (Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria) și îi invidiau pe occidentali pentru că jucau în nocturnă.

Tot din punctul meu de vedere, raportul fotbal – concerte este nedrept pe stadioane. Și cred că economia de curent electric ar trebui pusă în conjuncție cu divertismentul, nu cu fotbalul. Au fost desființate teatre și cinematografe, dar s-au înmulțit cântăcioșii care dilibadesc pe stadioane. Și aici este vina Statului.

De ce este vina statului pentru că fotbalul și entertainment-ul împart aceeași casă

În România s-au făcut, din investiții private, peste 1500, poate chiar 2000, de terenuri de mini-fotbal pe suprafață sintetică. Unele au nocturnă, altele sunt prevăzute și cu baloane presostatice pentru iarnă. Stau și îmi aduc aminte de generația mea. Dacă noi am fi avut nocturnă, s-ar fi simțit fotbalist și ochelaristul clasei. N-am scris peiorativ despre copiii cu ochelari. Eu n-am avut până la 35 de ani, dar fiica mea poartă ochelari de la grădiniță.

Digi24.ro

Cât de mult va ninge în această iarnă. Ce arată primele prognoze pe termen lung și care este influența fenomenului Super El Niño

Alta era miza. Pe vremea comunismului, se găseau la magazinele de profil două sau trei modele de rame pentru ochelari. Acum, numărul e greu de precizat. Mii, poate zeci de mii. Revenind la subiect, nici fotbalul, nici entertainment-ul nu sunt vinovate fiindcă se încalecă. E vina Statului. Și vă dau un exemplu reușit (și izolat) în cazul entertainment-ului.

Digisport.ro

"Palmă peste față": Chivu l-a bătut pe Allegri de la 0-2! Ce au scris italienii după Inter - Napoli

Nibiru. Selly și băieții din spatele lui au construit un fenomen, iar autoritățile locale, pilotate probabil de la București, au pus la dispoziție terenul. Și de vreo lună au cântat acolo zeci de formații, de toate genurile. Nu mă interesează culisele, dar în acest caz, Selly și ai lui au pus Statul și mediul privat în complementaritate. La fotbal a fost altfel. Nu s-a construit nimic când aveam o mare echipă națională, adică în anii ’90, dar s-au făcut baze sportive de când a scăzut calitatea fotbalului.