Rebelii din politică. „Oile negre” ale partidelor în 2022: de la prima sciziune în USR, la revoltele înăbușite din AUR

Scandalurile interne par să reprezinte un mod de funcționare a partidelor politice românești, rezolvarea tensiunilor interne doar prin discuții și negocieri civilizate fiind o utopie nerealizată nici măcar în formațiunile politice mai noi.

Dacian Cioloș și prima sciziune din USR

Fostul premier este primul politician care părăsește un partid din postura de președinte pentru a-și face propria formațiune politică. Dacian Cioloș a devenit președinte al USR în octombrie 2021, dar a demisionat la mai puțin de 6 luni, în februarie 2022, după ce a ajuns la concluzia că prima funcție în partid nu înseamnă automat că ești șeful acestuia. Planul său de a reforma USR s-a lovit de o rezistență dură din partea majorității membrilor conducerii, motiv pentru care Dacian Cioloș și-a anunțat demisia.

Deși inițial a anunțat că va rămâne în partid, la scurtă vreme a devenit evident că fostul prim-ministru pregătește crearea unui nou partid, bazat în primul rând pe membrii USR care proveneau din fostul PLUS. Pe 31 mai, Cioloș și-a dat demisia și din calitatea de simplu membru, gest urmat de europarlamentarii Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituță și Dragoș Tudorache. Disidenții de la Bruxelles au fost urmați și de câțiva parlamentari de la București, nemulțumiți de faptul că deciziile în USR ar fi luate de un triumvirat format din Cătălin Drulă, Dan Barna și Cristian Ghinea.

Noul partid, REPER, a fost înființat la mai puțin de o lună, însă Cioloș nu s-a pus în fruntea sa, preferând mai degrabă un statut de mentor. Astfel că REPER are în momentul de față o conducere bicefală, alcătuită din europarlamentarii Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru.

Digi24.ro

Cine este Bogdan Peșchir, programatorul care a făcut donații de peste un milion de euro în campania lui Călin Georgescu

Decăderea lui Florin Cîțu

Ale senator în 2016, Florin Cîțu s-a ilustrat ca unul dintre cei mai duri adversari din Parlament ai PSD-ului condus în acei ani de către Liviu Dragnea. După numai 5 ani, când era prim-ministru. Cîțu a forțat ieșirea USR de la guvernare, deschizând astfel calea alianței PNL cu PSD, în pofida asigurărilor pe care le dăduse delegaților liberali la Congresul din septembrie când a fost ales președinte al partidului.  Nu doar că nu a putut evita coaliția cu PNL, ci a trebuit să renunțe și la funcția de prim-ministru în favoarea lui Nicolae Ciucă.

Astfel că la începutul acestui an, Cîțu se afla într-o postură asemănătoare cu cea a lui Cioloș, anume în opoziție cu restul conducerii partidului. Șarjele sale la adresa social-democraților nu au beneficiat de sprijinul partidului și nici de cel al premierului, astfel că PSD nu-l mai lua în serios ca partener de discuții, preferând să negocieze direct cu primul-ministru. Consecința a fost că Florin Cîțu a trebuit să demisioneze de la șefia partidului pe 2 aprilie, în urma unui puci al prim-vicepreședinților Lucian Bode, Iulian Dumitrescu, Rareș Bogdan și Gheorghe Flutur care l-au amenințat cu organizarea unui congres extraordinar în care să fie demis.

La Congresul din 10 aprilie, Nicolae Ciucă a fost înscăunat ca președinte al partidului fără să aibă contracandidat. Însă calvarul lui Cîțu nu s-a încheiat atunci. Deși a rămas cu funcția de președinte al Senatului, orice considerație a sa legată de guvernare sau de funcționarea coaliției era ignorată de PNL și ironizată de PSD. În iunie, Marcel Ciolacu făcea o trimitere vag voalată la criticile repetate ale lui Cîțu spunând că s-a săturat „să apară tot felul de tiriplici care vin și-și dau cu părerea după ce au distrus România și să spună ce se întâmplă și cum creionează ei viitorul luminos.”

S-a ajuns chiar în situația ca social-democrații să le ceară liberalilor să îl pună la punct pe „tiripliciul” care, potrivit Constituției, era al doilea om în stat. „Dragi colegi liberali, mulți de bună credință…nu vreți să discutați cu un domn, electron liber, care de atâtea luni doar bagă bățul prin gard, mereu ofuscat, mereu nemulțumit, mereu atoateștiutor? Din moment ce chiar voi i-ați curmat visele de mărire, convinși că drumul alături de el este înfundat și l-ați schimbat din președinte, sper că nu ne cereți nouă să îi mai tolerăm ieșirile deloc principiale și pline de egoism adolescentin”, scria pe Facebook Daniel Suciu, fostul ministru al Dezvoltării Regionale.

Digisport.ro

Englezii anunță: ”Răsturnare de situație umilitoare pentru Vladimir Putin”

Se pare că liberalii s-au conformat pentru că la scurtă vreme, pe 29 iunie, Florin Cîțu anunța că a demisionat din funcția de la președinte al Senatului, pentru a preîntâmpina retragerea sprijinului politic de către grupul parlamentar al PNL. „Cel mai tare am supărat PSD”, spunea fostul prim-ministru. Asta însă nu l-a descurajat continuând să fie cel mai virulent critic al social-democraților din rândul liberalilor.

Cristian Diaconescu, demis și apoi exclus

Cristian Diaconescu și-a început anul fiind contestat puternic în interiorul partidului pe care-l conducea, PMP, liderul rebeliunii fiind europarlamentarul Eugen Tomac. După ce a ratat intrarea în Parlament în 2020, PMP trece printr-o criză care-i pune viitorul sub semnul întrebării, iar cei doi aveau opinii diferite privind soluția la această problemă. Diaconescu pierduse susținerea majorității membrilor conducerii, iar soarta i-a fost pecetluită după ce l-a invitat la o ședință a partidului pe George Simion, pentru discuții legate de o posibilă colaborare cu AUR.

Deși Diaconescu a respins varianta fuziunii, întâlnirea cu Simion i-a pecetluit soarta astfel că la 19 februarie a fost demis prin congres extraordinar. Cum Diaconescu a contestat legitimitatea congresului, noua conducere a decis să-l excludă cu totul din partid pe 23 martie. „Înţeleg că are alte obiective politice, îi urăm succes, dar experienţa pe care am avut-o împreună este una regretabilă şi ea s-a încheiat astăzi”, scria Eugen Tomac.

Dumitru Coarnă, „suveranistul” PSD

Fost șef de sindicat al polițiștilor, Dumitru Coarnă a devenit deputat PSD în 2020. Curând a dat semne că nu prea respectă linia impusă de partid, fiind printre inițiatori proiectului „Legii suveranităţii – Legea pentru protejarea interesului superior şi suveran al poporului şi al cetăţeanului român”, alături de alți parlamentari AUR și de senatoarea independentă Diana Șoșoacă, proiect care conținea o serie de propuneri extravagante precum interzicerea oricărei intervenții „asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului, într-un mod invaziv sau neinvaziv, în lipsa consimțământului scris.”

În afară de Coarnă, de la PSD a mai semnat proiectul și deputatul Daniel Ghiță, fapt ce a făcut necesare unele clarificări din partea conducerii PSD. „Nu e poziţia partidului sau a grupului parlamentar de la Camera Deputaţilor (…) Domnii Coarnă şi Ghiţă au obiceiul să semneze ce vor, cum vor. Noi avem în interior o cutumă de consultare a colegilor înainte să depunem sau să semnăm proiecte”, a declarat, pentru Adevărul, liderul deputaților PSD Alfred Simonis.

Iritarea conducerii partidului s-a transformat în furie pe 31 martie când Dumitru Coarnă s-a înființat la ambasada Rusiei, împreună cu trei parlamentari excluși deja din AUR – Diana Șoșoacă, Francisc Tobă și Mihai Lasca, pentru a-i propune ambasadorului Valeri Kuzmin începerea negocierilor de pace între Rusia și Ucraina la București, cei patru susținând neutralitatea României față de părțile beligerante.

Bineînțeles că nimeni nu a luat în serios propunerea lor, însă Marcel Ciolacu a anunțat imediat că deputatul Coarnă va fi exclus din partid. „Acțiunile domnului Coarnă sunt total contrare viziunii PSD despre democrație, libertate și drepturile fundamentale. PSD este un partid pro-european, care a avut un rol decisiv în aderarea României la Uniunea Europeană și NATO și care condamnă ferm agresiunea armată a Ucrainei de către Federația Rusă”, scria Ciolacu.

Revoltele înăbușite din AUR

Tensiunile din AUR nu s-au încheiat odată cu excluderea din partid a Dianei Șoșoacă în 2021. Liderul George Simion s-a confruntat cu nemulțumiri exprimate de mai mulți parlamentari ai partidului, însă aceștia nu au adunat suficientă susținere încât să-l înlăture pe Simion din funcție. Președintele partidului a susținut că este vorba de persoane nemulțumite că AUR nu folosește banii din subvenția de la bugetul de stat sau de parlamentari care au cerut garanții că vor fi puși pe locuri eligibile și pe lista de la alegerile parlamentare din 2022.

Cert este că în afara unor revolte sporadice, Simion a reușit să mențină controlul asupra organizațiilor județene, opozanții săi fiind eliminați unul câte unul din partid, fie prin excludere, fie prin demisie benevolă. Însă de fiecare dată, motivele invocate de către cei plecați au conturat o imagine destul de hazlie asupra modului în care se face politica în interiorul partidului.

„În ultimele zile am fost ameninţat verbal că o să fiu călcat de o maşină, dar nu pot demonstra acest lucru. Chiar astăzi asupra mea şi soţiei a avut loc o încercare de atentat pentru care am dovezi”, spunea în iunie deputatul Dănuț Aelenei care a părăsit partidul împreună cu soția sa, Evdochia Aelenei. Unul dintre deputații excluși, Ciprian Ciubuc, a afirmat că Simion este marioneta Serviciului de Informații Externe (SIE): „Șantaj și tactici securiste marca SiEmon, Generalii lui “Dumnezeu” sunt sfetnici buni mai ales acum, când îi pleacă nisipul de sub picioare! Marioneta are nevoie de marionete!”

Un alt deputat plecat din partid, Gheorghe Rusu, îi reproșa lui Simion tendința de a conduce dictatorial partidul. „Eram pe vremea când alți băgători în seamă nici nu-l cunoșteau! Îl ajutam pentru că atunci credeam în el și în lupta lui! Acum totul s-a schimbat! Bani și interese! Aroganță și manipulare! Restul este un patriotism deșănțat de fațadă! Din păcate, George nu mai este același! Beția puterii i-a venit de hac!”, afirma Rusu.

Înclinația către tiranie pare însă un fleac prin comparație cu acuzațiile aduse de către fostul lider al organizației din Satu Mare, Iulian Câcău. „Fariseismul pe care acest lider îl practică este de-a dreptul grotesc. Să te folosești de imaginea bisericilor creștine, iar tu să organizezi congresul partidului duminica în timpul Sfintei Liturghii. Să inițiezi acțiuni și proteste duminica când oamenii sunt chemați la rugăciune, să organizezi petreceri la care s-au săvârșit acte de preacurvie și sa te numești creștin-familist e total deplasat”, susținea Câcău în luna iunie.