News

Recensământ 2022. În mai puțin de 100 de ani, ponderea românilor în populația țării a crescut spectaculos. Două minorități au dispărut aproape complet

Primul recensământ al populației din România Mare a avut loc în anul 1930, iar de atunci structura etnică a țării a suferit schimbări notabile.
13.02.2023 | 11:33
Recensamant 2022 In mai putin de 100 de ani ponderea romanilor in populatia tarii a crescut spectaculos Doua minoritati au disparut aproape complet
Configurația etnică a României a suferit modificări importante în mai puțin de un secol/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Ponderea românilor în cadrul populației totale a României a crescut cu peste 17% în 90 de ani, în timp ce alte minorități s-au confruntat cu un declin în cadrul populației generale. Minoritățile evreiești și germane, care altădată aveau pondere importantă în unele localități, au dispărut aproape complet, însă procentajul romilor a crescut de peste două ori, dacă facem o comparație între datele recensământului din 1930 și ale celui din 2022.

Șapte minorități peste 1% în 1930, doar două în 2022

Populația de pe teritoriul de astăzi al României a fost recenzată încă din secolul XIX, însă datele obținute erau incluse în cele generale din statele care controlau zone populate masiv de etnici români: România antebelică, Austro-Ungaria și Rusia. Primul recensământ făcut în România după Marea Unire a fost realizat în anul 1930, recenzarea fiind făcute inclusiv în regiuni care nu se mai află actualmente în teritoriul național: Basarabia, Bucovina de Nord și Cadrilater.

ADVERTISEMENT

Potrivit datelor obținute, în 1930 populația României trecea cu puțin de 18.057.000 de persoane. Din punct de vedere etnic, România interbelică era mult mai diversă, cu toată că și atunci românii alcătuiau în mod clar majoritatea populației, cu o pondere de 71,89%. Alte minorități cu un număr relativ mare de membri erau ungurii – 7,89%, germanii – 4,13%, evreii – 4,03%, rutenii – 3,22%, rușii – 2,26%, bulgarii – 2,03%, romii – 1,45% ș.a.m.d.

La 90 de ani de la acel recensământ, datele preliminare ale recensământului din 2022, anunțate de către Institutul Național de Statistică arată cu totul altfel, cu numai trei etnii care depășesc pragul de 1% din populație: români – 89,3%, unguri – 6,05% și romi – 3,44%. Germanii au ajuns la numai 0,14%, rușii la 0,12%, pentru ca ponderea să fie și mai mică pentru bulgari – 0,04%, ruteni – 0,01% și evrei – 0,01%.

ADVERTISEMENT

Minoritățile slave, rămase în afara României postbelice

Diferențele sunt date, în primul rând, de faptul că datele din 1930 vizau și teritorii care acum nu se mai află în componența României. Nordul Bucovinei era ocupat de populații compacte de ruteni, ucraineni și germani, iar în Basarabia locuia majoritatea populației de origine rusă, restul fiind lipoveni din Delta Dunării sau din Moldova. În Cadrilater, județele din Dobrogea de Sud, majoritatea era alcătuită din bulgari și turci, în pofida eforturilor făcute de la București de românizare prin aducerea aromânilor din țările balcanice.

Pierderea definitivă a acestor teritorii după al doilea război mondial a făcut ca automat să crească și procentajul românilor, lucru demonstrat de recensămintele din perioada postbelică: 85,7% în 1948 și 1956, 87,7% în 1966, 88,1% în 1977, 89,5% în 1992 și 2002 și 88,9% în 2011. Majoritatea rutenilor, rușilor și ucrainenilor au devenit cetățeni ai URSS după război, iar bulgari au rămas foarte puțini încă din 1940, când prin acordul româno-bulgar de cedare a Cadrilaterului s-a convenit și asupra unui schimb de populație: bulgarii din Dobrogea au fost trimiși în Bulgaria, iar aromânii din Cadrilater au fost aduși în România.

ADVERTISEMENT

Trei valuri de migrație a germanilor

Populația germană din România a dispărut aproape complet, rămânând doar câteva mii în județe din Transilvania și Banat. Primul val de emigrare a fost cauzat de acordul dintre Ion Antonescu și Adolf Hitler prin care germanii din Bucovina, Basarabia și Dobrogea au fost deportați din țara noastră către teritoriile pe care Germania le ocupase în Polonia. După război, aceștia au fost izgoniți din nou, de astă dată de către polonezi, stabilindu-se în RFG.

Al doilea val a fost provocat de înfrângerea Germaniei în al doilea război mondial, sașii și șvabii ardeleni fie retrăgându-se către patria mamă odată cu armata germană, fie fiind deportați în URSS. La recensământul din 1948 – care nu conținea o rubrică privind etnia, ci numai pe cea referitoare la limba maternă – populația germană se înjumătățise deja ca pondere, reprezentând doar 2,2%. Ulterior, președintele Nicolae Ceaușescu i-a vândut practic pe restul etnicilor germani care astfel au putut să ajungă în RFG. Dacă la recensământul din 1977 mai erau 1,6% germani, în 1992 sașii și șvabii mai reprezentau doar 0,5%, iar numărul lor avea să scadă în continuare.

ADVERTISEMENT

Declin lent al maghiarilor, creștere accelerată a romilor

În cazul evreilor, declinul a fost și mai accelerat, mulți preferând să plece în teritoriile care aveau să formeze statul Israel în 1948. Deja în acel an, ponderea populației mozaice era de sub 1%, iar declinul provocat de emigrare a continuat și în primele decenii de comunism. Și proporția ungurilor ardeleni în rândul populației României a scăzut, deși este vorba de un declin destul de lent. În 1956, maghiarii reprezentau 9,1%, iar de atunci fiecare recensământ a înregistrat o reducere față de procentul anterior, astfel încât secuii și ceilalți vorbitori de maghiară însumează acum doar 6,05% din populație. Situația este explicabilă printr-o natalitate mai redusă în sânul acestei comunități, la care s-a adăugat și migrația către Ungaria după 1989, deși nu se poate vorbi de un val migrator de proporțiile celor al germanilor și evreilor.

Mai greu de explicat este evoluția populației de romi din România, cu variații mari care sugerează faptul că unii dintre ei nu și-au declarat adevărata apartenență etnică sau nu au fost înregistrați ca atare. Dacă în 1945 erau 1,45%, în 1956 s-a declarat de origine romă doar 0,6% din populație, iar un deceniu mai târziu procentajul s-a redus la jumătate. Asta se întâmpla în condițiile în care ponderea ar fi trebuit teoretic să crească în urma reducerii populației de origini germane sau evreiești. În schimb, în 1977 procentajul a crescut brusc de peste trei ori, ajungând la 1,05%. De atunci procentajul a crescut constant: 1,8% în 1992, 2,5% în 2002, 3,29% în 2011 și 3,44% în 2022.

ADVERTISEMENT