Recep Tayyip Erdogan se agață de putere. Liderul turc, pentru prima oară în turul doi

Rezultatele alegerilor prezidențiale, care vor veni după ce va avea loc un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni, vor determina dacă un aliat NATO aflat la granița dintre Europa și Asia, dar care se învecinează cu Siria și Iranul, rămâne sub controlul lui Erdogan sau ia calea mai democratică promisă de principalul său rival, liderul opoziției Kemal Kilicdaroglu.

Recep Tayyip Erdogan se agață de putere

În fața susținătorilor săi din Ankara, Erdogan a declarat că are un “avantaj clar”, dar că va aștepta rezultatul final și va respecta decizia națiunii în cazul în care cursa va ajunge la un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni.

“Nu știm încă dacă alegerile s-au încheiat în primul tur. (…) Dacă națiunea noastră a optat pentru un al doilea tur de scrutin, acest lucru este, de asemenea, binevenit”, a declarat Erdogan la începutul zilei de luni, menționând că voturile cetățenilor turci care trăiesc în străinătate trebuie încă numărate. El a obținut 60% din voturile din străinătate în 2018, amintește The Times of Israel.

Cu numărătoarea neoficială aproape finalizată, sprijinul alegătorilor pentru actualul președinte a scăzut sub majoritatea necesară pentru ca acesta să fie reales în mod categoric. Erdogan a obținut 49,50% din voturi, în timp ce Kilicdaroglu, candidatul unei alianțe formate din șase partide, a obținut 44,89%, potrivit agenției de presă de stat Anadolu.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

“Vom câștiga în mod absolut turul al doilea… și vom aduce democrația”, a declarat Kilicdaroglu, 74 de ani, candidatul unei alianțe formate din șase partide, argumentând că Erdogan a pierdut încrederea unei națiuni care cere acum o schimbare.

Alegerile din acest an s-au axat în mare parte pe probleme interne, cum ar fi economia, drepturile civile și cutremurul din februarie care a ucis peste 50.000 de persoane. Dar națiunile occidentale și investitorii străini au așteptat, de asemenea, rezultatul din cauza gestionării uneori capricioase a economiei și a eforturilor lui Erdogan de a plasa Turcia în centrul negocierilor internaționale.

Autoritatea electorală din Turcia, Consiliul Electoral Suprem, a declarat că furnizează “instantaneu” cifrele partidelor politice concurente și că va face publice rezultatele după ce numărătoarea va fi finalizată. Majoritatea buletinelor de vot de la cei 3,4 milioane de alegători de peste hotare cu drept de vot trebuie încă numărate, potrivit consiliului.

Howard Eissenstat, profesor asociat de istorie și politică în Orientul Mijlociu la Universitatea St. Lawrence din New York, a declarat că Erdogan ar fi avut probabil un avantaj în turul doi, deoarece partidul președintelui ar fi avut probabil un rezultat mai bun în alegerile parlamentare care au avut loc tot duminică. Alegătorii nu ar dori un “guvern divizat”, a spus el.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Erdogan, la conducerea Turciei din 2003

Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a condus Turcia fie ca prim-ministru, fie ca președinte din 2003. În perioada premergătoare alegerilor, sondajele de opinie au indicat că liderul din ce în ce mai autoritar se află la mică distanță de contracandidatul său.

În condițiile în care rezultatele parțiale au arătat altceva, membrii Partidului Republican al Poporului, de centru-stânga și pro-secular al lui Kilicdaroglu, sau CHP, au contestat cifrele inițiale ale Anadolu, susținând că agenția de stat a fost părtinitoare în favoarea lui Erdogan.

Omer Celik, un purtător de cuvânt al Partidului Justiției și Dezvoltării, AK, al lui Erdogan, a acuzat la rândul său opoziția de “o încercare de a asasina voința națională”. El a calificat afirmațiile opoziției drept “iresponsabile”.

În timp ce Erdogan speră să câștige un mandat de cinci ani, care l-ar duce mult în cel de-al treilea deceniu la conducerea Turciei, Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, a făcut campanie pe baza promisiunilor de a inversa măsurile de reprimare a libertății de exprimare și alte forme de regres democratic, precum și de a repara o economie afectată de inflația ridicată și de devalorizarea monedei.

De asemenea, alegătorii au ales legiuitori pentru a completa parlamentul turc de 600 de locuri, care a pierdut o mare parte din puterea legislativă după ce un referendum pentru schimbarea sistemului de guvernare al țării cu o președinție executivă a trecut la limită în 2017.

Cu 92% dintre secții numărate, agenția de știri Anadolu a declarat că alianța partidului de guvernământ al lui Erdogan se situa sub 50%, în timp ce Alianța Națiunii a lui Kilicdaroglu avea în jur de 35%, iar un partid pro-kurd avea peste 10%. “Faptul că rezultatele alegerilor nu au fost finalizate nu schimbă faptul că națiunea ne-a ales pe noi”, a declarat Erdogan. Peste 64 de milioane de persoane, inclusiv alegătorii din străinătate, au avut drept de vot și aproape 89% au votat.

Turcia, inflație de circa 44%

Prezența la vot în Turcia este în mod tradițional puternică, în ciuda faptului că guvernul a suprimat libertatea de exprimare și de întrunire de-a lungul anilor și mai ales după tentativa de lovitură de stat din 2016. Erdogan a dat vina pentru lovitura de stat eșuată pe adepții unui fost aliat, clericul Fethullah Gulen, și a inițiat o represiune pe scară largă împotriva funcționarilor publici care ar avea legături cu Gulen și a politicienilor pro-kurzi.

Pe plan internațional, alegerile au fost considerate un test al capacității unei opoziții unite de a înlătura un lider care a concentrat aproape toate puterile statului în mâinile sale și a încercat să exercite o influență mai mare pe scena mondială.

Erdogan, împreună cu Organizația Națiunilor Unite, a contribuit la medierea unui acord cu Ucraina și Rusia care a permis cerealelor ucrainene să ajungă în restul lumii din porturile de la Marea Neagră, în ciuda războiului Rusiei din Ucraina. Acordul, care este implementat de un centru cu sediul la Istanbul, urmează să expire în câteva zile, iar Turcia a găzduit săptămâna trecută discuții pentru a-l menține în viață.

Dar Erdogan a împiedicat, de asemenea, încercarea Suediei de a adera la NATO, cerând în același timp concesii, susținând că această națiune a fost prea indulgentă cu adepții clericului stabilit în SUA și cu membrii grupurilor pro-kurde pe care Turcia le consideră amenințări la adresa securității naționale.

Criticii susțin că stilul autoritar al președintelui este responsabil pentru o criză dureroasă a costului vieții. Cele mai recente statistici oficiale estimează o inflație de aproximativ 44%, în scădere de la un nivel ridicat de aproximativ 86%. Prețul legumelor a devenit o temă de campanie pentru opoziție, care a folosit o ceapă ca simbol.

În contrast cu gândirea economică dominantă, Erdogan susține că ratele ridicate ale dobânzilor alimentează inflația și a făcut presiuni asupra Băncii Centrale a Republicii Turcia pentru a reduce de mai multe ori rata principală.

Guvernul lui Erdogan s-a confruntat, de asemenea, cu critici pentru răspunsul său întârziat la cutremurul cu magnitudinea de 7,8 care a devastat 11 provincii din sudul țării. Se crede că implementarea laxă a codurilor de construcție a exacerbat numărul victimelor și suferința.

Kilicdaroglu promite restaurarea democrației parlamentare

În campania sa electorală, Erdogan a folosit resursele statului și poziția sa dominantă asupra mass-media pentru a încerca să atragă alegătorii. El a acuzat opoziția de complicitate cu “teroriștii” și de susținerea drepturilor LGBTQ+, pe care le descrie ca fiind o amenințare la adresa valorilor familiale tradiționale în această națiune predominant musulmană.

În încercarea de a-și asigura sprijinul, liderul turc a majorat salariile și pensiile și a subvenționat facturile la electricitate și gaz, prezentând în același timp proiectele de apărare și de infrastructură ale Turciei, realizate pe plan intern.

“Salariile sau faptul de a pune mâncare pe masă nu depășește neapărat identificarea pe care o simte cineva pentru propriul partid politic”, a declarat Eissentat, profesor universitar. “Eforturile lui Erdogan de polarizare, demonizarea opoziției ca fiind trădători și teroriști, folosirea războaielor culturale, … toate acestea sunt făcute pentru a juca pe această dinamică.”

Alianța Națiunii a lui Kilicdaroglu s-a angajat să readucă sistemul de guvernare al Turciei la o democrație parlamentară dacă va câștiga atât scrutinul prezidențial, cât și cel parlamentar. De asemenea, a promis să restabilească independența sistemului judiciar și a băncii centrale. “Tuturor ne-a lipsit atât de mult democrația. Tuturor ne-a lipsit să fim împreună”, a declarat Kilicdaroglu după ce a votat la o școală din Ankara.

La președinție a candidat și Sinan Ogan, un fost academician care a avut sprijinul unui partid naționalist anti-imigranți și peste 5% din voturile numărate până acum. Eliminarea lui Ogan ar putea să-i dea un avantaj lui Erdogan în turul doi, deoarece adepții naționaliști de dreapta ai lui Ogan sunt mai susceptibili de a-l prefera pe acesta.

La importanța acestor alegeri pentru mulți turci se adaugă faptul că în 2023 se împlinesc 100 de ani de la fondarea țării ca republică după prăbușirea Imperiului Otoman. O sărbătoare națională este programată pentru această aniversare, pe 29 octombrie, iar președintele o va prezida.