Rectorii-politicieni care se pregătesc de încă două mandate în fruntea universităților. Marele cadou din legile educației

În condițiile în care mulți dintre rectorii universităților din România au deja trei mandate în fruntea unităților de învățământ superior, noile legi ale educației, promovate de ministrul Ligia Deca, le va putea permite acestora să mai beneficieze de alte două mandate.

Sorin Cîmpeanu, beneficiar al reformei din legile educației

Ministrul educației, Ligia Deca, a declarat după publicarea proiectelor legilor educației că după adoptarea acestora mandatele rectorilor universităților vor putea fi reînnoite doar o singură dată, și că un mandat va avea o durată de cinci ani. Un aspect important este faptul că rectorii care până acum au avut deja două mandate nu vor intra sub prevederile noii legi, în condițiile în care legea nu poate fi retroactivă. „Nu începem numărătoarea de la zero. Singura chestiune pe care juriștii mi-au spus-o este că legea nu retroactivează, nu pot să fac o prevedere care este inclusă într-o lege care intră în vigoare într-o anumită zi să se aplice şi în urmă”, preciza Ligia Deca după publicarea proiectelor de legi.

Dacă în anul 2011, în reforma Miclea-Funeriu a existat prevederea că mandatul unui rector este de patru ani și că o persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții „pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperea acestora”. Această limitare avea să dispară în anul 2014, în urma unei ordonanțe de urgență promovate de către Guvernul Ponta, atunci când ministru era Mihnea Costoiu, prin introducerea termenului de „mandate complete”, cu prevederea că o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior „pentru mai mult de două mandate succesive, complete”.

Dacă acest lucru a dus la fenomenul în care rectorii ajungeau să se suspende din funcții în ultima perioadă de mandat pentru a putea candida pentru un nou mandat complet, în prezent actuala coaliție vrea să treacă noile legi ale educației în această sesiune parlamentară. Acest lucru vine în contextul în care în toamna viitoare au loc alegerile pentru noile funcții de rector și astfel, și odată intrate în vigoare noile legi ale educației vor permite actualilor rectori, care au avut deja două mandate, să candideze din nou.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Printre acești rectori care vor fi beneficiarii direcți ai acestei prevederi este chiar fostul ministru al educației și cel care a condus elaborarea acestor legi într-o primă versiune, Sorin Cîmpeanu. Forțat să-și dea demisia din funcția de ministru în urma unor acuzații de plagiat, acesta a revenit pe postul de rector al Universității de Agronomie din București. În anul 2016 acesta era ales, cu aproape 92% din voturile exprimate, pentru un al doilea mandat în fruntea USAMV, iar în anul 2018, avea să se suspende pentru o lună din zile din această funcție.

Acest lucru avea să-i permită în anul 2020 să candideze cu succes pentru un al treilea mandat. Motivul pentru care acesta și-a suspendat mandatul pentru trei săptămâni în noiembrie 2018 a fost ducerea la îndeplinire a unor delegații universitare. De altfel, Libertatea a scris că în acea perioada nu mai puțin șapte rectori au folosit această metodă, alegând să plece în delegații în mai multe destinații exotice, organizate de către MAE în urma unui protocol semnat cu Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), consiliu condus de același Cîmpeanu.

Potrivit declarației de avere, Sorin Cîmpeanu, care este în acest moment și senator din partea PNL, a câștigat anul trecut peste 235.000 de lei salariu de la USAMV, un salariu mult mai mare decât cel de ministru primit în același an, de 153.000 de lei. De altfel, în forma inițială a proiectelor acestor legi, numărul de mandate pentru rectori nu era nici măcar limitat, specificându-se doar că persoana aleasă nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”.

La finalul anului trecut, Universitatea București a criticat noua propunere din legile educației privind mandatele de 5 ani și a catalogat drept „subterfugiu” explicațiile cum că legea nu decide pentru trecut, ci pentru viitor, deci numărul de mandate, chiar dacă va fi limitat, va trebui numărat de la zero. „Modelele autoritare și discreționare de control al votului, al reprezentanților la congrese de alegeri și foruri de conducere și decizie, iar în final al partidelor politice, au fost prea vizibile social în ultimele decenii pentru a nu crea reala îngrijorare că pot fi preluate din politică și în universitățile din România”, se arată într-un comunicat al UB care cerea limitarea expres a mandatelor rectorilor la două mandate și un total de 8 ani.

Digisport.ro

A anunțat că divorțează la două ore după ce soția lui a născut, s-a logodit iar și după câteva zile a apărut cu altă femeie

Sociologul Claudiu Tufiș, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, a criticat dur proiectul legilor educației susținând că asistăm la o imixtiune a politicului în educație specifică regimurilor iliberale acuzându-i de complicitate pe rectorii care nu i-au poziție față de aceste prevederi.

„Interesele meschine ale celor care se vor rectori pe viață sau, și mai grav, și rectori și politicieni, sunt garantate de partide, prețul fiind acela de a ignora interesele societății atunci când vine vorba de educație.

Voi considera orice rector din România care nu ia o poziție clară și fermă față de aceste prevederi din legea educației la fel de vinovat precum oricare dintre rectorii universităților ruse care au semnat scrisoarea de sprijinire a războiului lui Putin. Încă nu au ajuns acolo, dar dacă li se va da ocazia o vor face cu multă plăcere, gândindu-se la cât de bine arată pe cartea de vizită titlul de rector al unei universități de două parale”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Rectori cu trei mandate ce pot beneficia de noile legi

Unul dintre rectorii care pot beneficia de această prevedere a din noile legi ale educației este fostul ministru al educației Remus Pricopie, rectorul SNSPA. Deși acesta se află și el al al treilea mandat, trebuie subliniat că primul său mandat, început în 2012 a fost suspendat după doar câteva luni după ce a preluat conducerea ministerului, fiind apoi reales în 2016 și 2020. În plus, rectorul SNSPA este unul dintre universitarii care au criticat actualele legi ale educației, dar și pe fostul ministru, Sorin Cîmpeanu, despre care a spus că „s-a compromis definitiv din punct de vedere etic și moral”.

Dacă acesta va accepta sau nu să candideze pentru un nou mandat după adoptarea acestor legi rămâne de văzut. Decanul Facultății de Științe Politice a UB, Cristian Preda, acuza chiar un posibil conflict de interese în această situație, în condițiile în care ministrul Ligia Deca a ocupat un post de lector la SNSPA în urmă cu un an. „El primește acum cadou alte două mandate, de câte cinci ani, de la angajata sa, devenită între timp ministra Educație”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Un alt rector care ar putea beneficia de eliminarea limitărilor privind numărul de ani în fruntea unei universități este rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, profesorul Ramona Ilie. În anul 2020 aceasta a fost aleasă pentru un al treilea mandat de rector, după ce în lunile martie și aprilie 2019 s-a suspendat din funcție pentru a merge și ea într-o delegație organizată de MAE.

Numele acesteia a apărut în presă după ce, în anul 2012, atunci când își începea primul mandat de rector, Consiliul Naţional de Etică în Cercetarea Ştiinţifică a sancţionat-o pentru o lucrare plagiată. În luna decembrie a anului trecut Curtea de Apel Timișoara a respins, în primă instanță, acțiunea Ramonei Ilie prin care contesta decizia de plagiat. Mai mult, Consiliul Național de Etică a recomandat și retrogradarea acesteia de la gradul de profesor, vorbind despre “unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989” . Anul trecut aceasta a avut un salariu de 195.000 de lei la universitatea din Arad, la care se adăugă alți 282.000 de lei, venituri salariale din proiecte. Presa locală a scris că la alegerile trecute PSD a dorit să o susțină pentru primăria municipiului Arad, fiind preferat în final Mihai Fifor.

Un alt profesor care se află deja la al treimea mandat de rector este Leonard Azamfirei, cel care a fost ales din anul 2012 rector al Universității de Medicina, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Senator din partea PSD în actuala legislatură, Leonard Azamfirei a câștigat peste 300.000 de lei în anul 2021 de la universitatea din Târgu Mureș, dublul indemnizației de senator, și aproape de trei ori mai mult cât câștiga ca medic la Spitalul județean de urgență din Târgu Mureș. De altfel, totalizate, veniturile sale lunare depășesc 100.000 de lei. Cu peste un milion de lei în conturi, acesta a precizat în declarația de interese că în anul 2021 firma deținută de soția sa, Algo Medical, laborator de analize medicale, a câștigat un contract de jumătate de milion de lei cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.

Și Azamfirei a putut să candideze la un al treilea mandat de rector după ce în 2018 s-a autosuspendat din funcție pentru a participa la delegația organizată împreună cu MAE în Maldive.

Actualul rector al Universității 1 decembrie 1918 din Alba Iulia, Daniel Breaz, este și el la al treimea mandat de rector, lucru posibil după ce s-a suspendat din funcție pe perioada cât a fost ministrul culturii în Guvernul Dăncilă. După o scurtă perioadă petrecută la APP, partidul lui Liviu Dragnea, și apoi la ProRomânia, în septembrie 2022, acesta a anunțat că s-a înscris în PNL, liberalii neavând un candidat cu notorietate pentru primăria orașului. Fostul senator PSD de Alba câștiga în anul 2020 aproape 190.000 de lei, salariu la conducerea universității din Alba Iulia. Soția acestuia este „funcționar public cu statut special” în MAI, dar și manager financiar al unei firme locale.

Un alt caz de rector-politician care ar putea beneficia de prevederile noilor legi ale educație este Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, universitate pe care o conduce începând cu 2012. Membru PSD, acesta a fost ministru al educației în Guvernul Dăncilă, fiind cel care a implementat ideea manualelor unice ale ministerului, manuale ce aveau să se dovedească pline de greșeli. Rămas celebru pentru declarațiile cu dezacorduri gramatice, „pamblică” sau „celălant”, acesta a condus Ministerul Educației timp de opt luni. Potrivit declarației de avere, acesta a încasat de la Universitatea Ștefan cel Mare peste 420.000 de lei în anul 2021, salariu și indemnizații din diferite proiecte.

Rectorul Universității Transilvania din Brașov, Ioan Abrudan, rector care se află și el la al treilea mandat, la fel după o delegație exotică în Maldive în 2018, nu are mari legături cu politica. A fost un susținător al ministrului Valentin Popa, semnând o scrisoare de susținere, și chiar a fost în cărți pentru a ocupa funcția de ministru după demisia acestuia la finalul anului 2018. La finalul anului trecut acesta a fost unul dintre cei trei rectori, alături de Azamfirei, care l-a însoțit pe ministrul Rafila în vizita făcută în Cuba. În anul 2021 acesta a încasat 464.000 de lei de la universitatea pe care o conduce, salariu, activitate de cercetare și sporuri.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pîrtea, se află și el la conducerea universității din nul 2012, după ce în octombrie-noiembrie s-a suspendat din funcție pentru a participa la o delegație în Africa de Sud, fapt ce i-a permis candidatura pentru al treilea mandat. Acesta este deputat PNL din 2016 până în prezent, iar la începutul acestui an presa a scris că, alături de Cîmpeanu și Monica Anisie, a fost unul dintre cei trei experți ai PNL însărcinați să corecteze legile educației. Potrivit declarației de avere, veniturile încasate de la Universitatea de Vest în 2021 au fost de aproape un sfert de milion de lei, mult peste indemnizația de deputat de doar 146.000 de lei. Acesta are acordate împrumuturi în valoare de 375.000 de euro unor persoane fizice.

Un alt rector care își poate adăuga alte două mandate la cele trei este Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii București din 2012, fost senator PSD din 2014, atunci când i-a luat locul lui Toni Greblă, și apoi din 2016 până în 2020. În 2022 avea să fie condamnat, în primă instanță, la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul bazei Cutezătorii pentru infracțiunea de abuz în serviciu pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Educației. Fostul senator PSD s-a declarat în repetate rânduri un susținător al actualei reforme din Educație, susținând chiar propunerea de desființare a CNATDCU, propunere în care universitățile putea ele să acorde titlurile de doctor. De altfel, Mihnea Costoiu nu are titlul de doctor, fiind exmatriculat de la două doctorate, unul de la Politehnică și un altul de la Academia SRI.

Nu în ultimul rând nu poate fi uitat nici fostul ministru al justiției, Tudorel Toader, rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, aflat însă doar la al doilea mandat, după ce s-a suspendat din funcție pe perioada în care s-a aflat la conducerea ministerului. Tudorel Toader a fost plătit anul trecut cu 264.000 de lei, o sumă mică comparativ cu cele două milioane de lei câștigate din avocatură, și cei aproape 500.000 de lei, pensia pe care o primește de la stat. Fostul judecător CCR are economii de jumătate de milion de euro în conturi și numeroase proprietăți imobiliare.