În cazul în care referendumul local pentru buget și urbanism va trece, Bucureștiul ar putea trece printr-o reformă administrativă mult mai amplă. Aceasta a fost una dintre propunerile apărute în cadrul unei dezbateri organizate zilele trecute la sediul USR pe tema referendumul, dezbatere la care au participat politicieni din USR, Nicușor Dan dar și arhitecți și reprezentanți ai mediului academic.
În cadrul acestei dezbateri, Alin Apostol, deputat USR și secretarul Comisiei de Administrație din Camera Deputaților, a lansat propunerea ca referendumul local să conducă la o reformă administrativă mult mai amplă la nivelul Capitalei. Acesta a criticat sistemul cu șapte primării de sector, cu bugete și strategii de dezvoltare diferite.
„În 2025, ar trebui să avem o primărie unică și nu șapte, care să stabilească strategia și bugetul pentru întreaga metropolă, iar primăriile de sector să implementeze aceste planuri”, a declarat deputatul USR, citat de G4media, subliniind că în cazul unui succes al referendumului Parlamentul nu va mai putea ignora voința majorității bucureștenilor.
Ca exemplu a fost oferit cazul Varșoviei, oraș cu 20 de districte. Emil Ivănescu, președintele Ordinului Arhitecților din București, a menționat că în capitala Poloniei autorizarea în materie de urbanism se face de un aparat centralizat dar care este comun pentru toate districtele.
Și primarul Nicușor Dan s-a plâns de această fragmentare a dezvoltării orașului cu cele 6 sectoare ce fac practic să dispară orice coerență într-o astfel de strategie. „Avem, pe de-o parte, gradul uriaș de ilegalitate din sectoare, pe care nu-l verifică nimeni, și a doua chestiune este coerența urbană. Un sector diferă de la unul la altul după cum are ideea primarul de a pune coșuri de gunoi, stații de autobuz și tot felul de elemente urbane.
Apoi mai este și chestiunea de protecție a patrimoniului. Dacă primarilor de sector li se solicită demolarea unei clădiri care nu este într-o zonă protejată și are valoare arhitecturală, nu au specialiști pentru a face această evaluare. Multe case puteau fi păstrate și au dispărut deși aveau o valoare”, a spus și Nicușor Dan.
Cătălin Berescu, membru al Comisiei Tehnice de Urbanism a PMB, a subliniat însă necesitatea unei abordări unitare la nivelul întregii zone metropolitane, care să includă și localitățile din Ilfov, dar care, de facto, sunt alipite de Capitală. „Dacă Bucureștiul își vede de guvernanța lui și Buftea de guvernanța ei, sau dacă malul lacului, dacă Sectorul 2 își vede de malul lui de lac și primarul din Dobroiești își vede de malul lui, atunci este de râsul-plânsul”, a spus acesta.
Primarul Nicușor Dan a precizat că această fragmentare administrativă a Capitalei se vede cel mai clar în bugetul Capitalei. Acesta a precizat că dintr-un buget de 15 miliarde, 9 miliarde au mers către primăriile de sector, în timp ce la Primăria Generală au ajuns doar 6 miliarde – o mare parte din această sumă mergând către subvențiile de căldură și pentru STB. Edilul a spus că acest fapt face imposibile investițiile majore ale Primăriei.
„Vă dau exemple de ceea ce nu poate face Bucureștiul cu acești bani: trebuie să construiască un spital mare, nu poate să facă, să ia metroul în subordonare. Ar trebui să avem un bilet unic pentru metrou și transportul de suprafață, dar când am avut discuția cu un singur bilet, de la metrou au spus că noi sunt atașați de cardul cu fâșie magnetică și nu o să renunțăm cât timp metroul e la noi și discuția s-a închis.
ELCEN, ca să avem și transport și producție, dacă am avea 1,5 miliarde l-am cumpăra, nu-i avem, dimpotrivă avem datorii către Termoenergetica care are datorii către ELCEN”, a spus Nicușor Dan, care a subliniat că nu există fonduri pentru investiții în transportul public pentru a crește frecvența mijloacelor de transport în comun.