Reforma lui Bolojan la Buzău. Elevi de gimnaziu, obligați să meargă 14 km pe un traseu cu urși, după ce școala le-a fost închisă

Elevii unei școli din județul Buzău trebuie să parcurgă zilnic 14 kilometri dus-întors pentru a ajunge la unitatea de învățământ din centrul comunei, după ce clasele de gimnaziu din sat au fost închise. Traseul dificil, pantele abrupte și prezența frecventă a urșilor fac naveta extrem de riscantă. Cum vor face față micii navetiști acestor provocări zilnice?

Cum se descurcă micii navetiști dintr-un sat izolat al Buzăului

Pentru elevii dintr-un sat izolat al comunei Bisoca, județul Buzău, începutul de an școlar nu a venit cu bucurie, ci cu probleme suplimentare. Școala din Pleși, singura unitate de învățământ din zonă, și-a închis porțile pentru clasele de gimnaziu, iar copiii au fost relocați la cea din centrul comunei, aflată la peste șapte kilometri depărtare.

În satul Pleși învață 11 elevi: șase dintre ei sunt în ciclul primar, iar cinci în clasele de gimnaziu. Cei mici au rămas la școala din sat, după ce inspectoratul școlar a aprobat o derogare specială pentru anul școlar 2025-2026, însă cei mai mari sunt obligați să facă naveta zilnic.

Cum a schimbat legea austerității planurile școlii din Pleși

Situația din Pleși a fost documentată de FANATIK, care a luat legătura cu autoritățile locale pentru a înțelege cum vor fi sprijiniți elevii nevoiți să facă naveta.

Digi24.ro

„De acum înainte, Moscova nu mai doarme niciodată”. Cum a reușit Ucraina să încline balanța în favoarea sa în războiul dronelor

Conducerea unității de învățământ susține că situația ar fi putut fi evitată, dacă modificările legislative nu ar fi intervenit pe neașteptate, chiar în mijlocul pregătirilor pentru noul an școlar. Directorul școlii din Pleși, Viorel Șerbănoiu, a explicat că decizia de a închide clasele de gimnaziu a venit ca urmare a noilor reglementări.

Digisport.ro

Italianul care l-a băgat în spital pe Chivu: "În ghinionul său, a avut și noroc!"

„Noi în februarie, martie, când am depus proiectul de încadrare, aveam aprobarea ISJ Buzău pentru funcționarea școlii Pleși în integritate, cu cei 11 elevi.

Doar că, la sfârșitul lunii iulie, a apărut legea 141 și în august au apărut cele două proceduri de implementare, care nu ne-a mai aprobat să funcționăm cu o clasă de gimnaziu formată din 5 elevi. Legea aceasta a austerității, care a venit târziu, a schimbat tot ceea ce aveam noi prevăzut.

Era depus planul de școlarizare, tot. Dar a intervenit asta și ne-a luat prin surprindere. De-abia am reușit să facem încadrările și planul de școlarizare”, a declarat directorul școlii, Viorel Șerbănoiu, pentru FANATIK.

Ce prevede Legea austerității și cum afectează învățământul

Legea nr. 141/2025, numită și „Legea austerității”, a fost adoptată pentru a reduce cheltuielile statului și a folosi mai eficient banii publici. Unul dintre efectele cele mai vizibile ale legii se resimte în școli.

Concret, legea stabilește un număr minim și maxim de elevi în clase:

• Învățământ primar: minimum 12, maximum 24 elevi
• Învățământ gimnazial: minimum 12, maximum 28 elevi
• Învățământ liceal: minimum 16, maximum 30 elevi

Ce impact are Legea 141/2025 asupra școlilor mici și comunităților izolate

Aceste reguli înseamnă că școlile cu foarte puțini elevi trebuie să comaseze clase sau chiar să mute copii la alte unități de învățământ. În total, sute de școli mici din România au fost afectate, iar reorganizarea a vizat în special unitățile cu mai puțin de 12 elevi în clasă.

Scopul legii este să eficientizeze resursele și să asigure că fiecare școală poate funcționa în condiții decente, însă pentru comunitățile mici și izolate, ca satul Pleși din Bisoca, aceste măsuri creează dificultăți pentru copii și părinți.

Ce provocări îi așteaptă pe gimnaziști după mutarea la școala de centru

Primarul comunei Bisoca, Florin Stemate, a clarificat modul în care vor fi organizate clasele pentru noul an școlar și ce soluții s-au găsit.

„Ne-a fost aprobată menținerea claselor I-IV în Pleși. Dar, cei cinci copii de la V-VIII vor fi mutați la școala de centru, din Comuna Bisoca”, a punctat Florin Stemate, primarul comunei Bisoca, pentru FANATIK.

Vor primi transportul promis pentru a ajunge la unitatea de învățământ?

În aceste condiții, primarul Stemate a explicat că autoritățile județene și Prefectura au promis sprijin pentru transportul elevilor, însă până atunci cei cinci gimnaziști din Pleși trebuie să parcurgă zilnic aproximativ 14 kilometri dus-întors, pe cont propriu.

„Momentan avem promisiuni de la Inspectoratul Școlar Județean și de la Prefectură că ne va da un mijloc de transport 4×4, inclusiv un post de șofer prin Inspectoratul Școlar”, a precizat Florin Stemate, primarul comunei Bisoca, pentru FANATIK.

Cât timp se vor mai descurca elevii fără transport școlar sigur

Problemele legate de transport sunt confirmate și de conducerea școlii. Directorul unității, Viorel Șerbănoiu, a menționat pentru FANATIK că, deocamdată, situația se rezolvă prin eforturi personale, însă soluția nu poate fi una de durată.

„Sperăm să primim acea mașină 4×4 pentru că la primii fulgi de zăpadă va trebui să avem o mașină sigură. Plus că, nimeni nu o să-și asigure răspunderea dacă nu o să avem șofer oficial”, a mai spus Șerbănoiu.

Ce soluții au găsit școala și părinții până la implementarea transportului oficial

Situația critică a transportului elevilor a impus găsirea unor soluții improvizate pentru ca cei cinci gimnaziști să poată ajunge la școală. Directorul școlii din Pleși, Viorel Șerbănoiu, a explicat pentru FANATIK cum se descurcă pe termen scurt.

„În acest moment, cu bunăvoința unei colege, i-am adus la școală. Îi va aduce la ora 12:00 înapoi. Câteva zile sperăm să ne descurcăm”, a menționat Șerbănoiu, pentru FANATIK.

Cât de periculos este drumul spre Bisoca

Primarul comunei Bisoca, Florin Stemate, a atras atenția asupra dificultăților pe care le presupune drumul pe care elevii trebuie să ajungă la școală, subliniind că traseul este dificil și periculos.

„Drumul nu este prin zonă forestieră, este în Comuna Bisoca, trece prin satul Șindrela, este drum comunal. Însă, prin construcție, când a fost făcut, are o pantă de peste 70 de grade”, a mai spus primarul Stemate, pentru FANATIK.

Cum ar putea afecta siguranța elevilor lipsa unui vehicul adecvat

De asemenea, directorul a venit cu o completare, evidențiind riscurile la care ar fi expuși elevii dacă ar folosi un mijloc de transport inadecvat.

„Săptămâna trecută se oferise cineva să-i ducă, dar era vorba de o mașină cu tracțiune față și am refuzat, că nu prezenta siguranță. Dacă nu este o mașină 4×4, nu prea poate trece pentru că rampa e foarte mare. Plus că, și de o parte și de alta se coboară în albia apei Râmnicu Sărat”, a mai relatat directorul instituției de învățământ.

Pe lângă distanță, ce alte riscuri pun în pericol naveta copiilor din Pleși

Copiii din satul Pleși sunt nevoiți să se trezească foarte devreme, iar timpul îndelungat petrecut zilnic pe drum face ca întreaga zi școlară să fie mai dificilă și obositoare.

Ana, elevă în clasa a VII-a, a învățat până acum la școala din sat, însă începând cu acest an școlar trebuie să facă naveta dus-întors pe o distanță de 14 kilometri, pe un traseu dificil care afectează atât siguranța, cât și energia elevilor.

Deși s-au găsit soluții temporare pentru transport, părinții susțin că riscurile rămân ridicate. Zona este frecvent vizitată de urși, ceea ce face călătoria și mai periculoasă și crește îngrijorarea adulților, care urmăresc cu atenție fiecare drum parcurs de micii navetiști.