Cuplu de studenți nigerieni sosiți din Kiev: ”Românii sunt niște oameni minunați”. La Vama Halmeu, voluntarii stau în frig și admiră bolizii cu numere de Ucraina

În toată criza refugiaților veniți din Ucraina, Vama Halmeu pare să fie cea mai puțin tranzitată. Luni, după prânz, punctul de frontieră era aproape gol, cu doar câteva mașini care au trecut în România în decurs de câteva ore. Zeci de voluntari așteaptă, zgribuliți, să vină refugiații. Fără un cort care să-i apere de frig, ei intră cu rândul în câte o mașină să se mai încălzească.

Refugiații sunt puțini la număr. Unii au ajuns aici la bordul unor mașini de zeci sau chiar sute de mii de euro și au ocupat parcarea de pe partea română a frontierei, însă nu par interesați de hrană sau haine. Bolizii au geamuri fumurii iar șoferii, deopotrivă femei și bărbați, preferă să stea departe de voluntari și mai ales de jurnaliști.

Nici nu e de mirare, în condițiile în care, în Ucraina, legea le interzice bărbaților activi să părăsească țara. Pe la colțuri se vorbește însă de prețuri amețitoare pentru un ”bilet către libertate”, la ieșirea din țara vecină.

Stdenții din Nigeria au făcut 4 zile de la Kiev până la Halmeu: ”Nu ne întreba cum am ajuns”

De cealaltă parte, cei care parcurg granița pe jos nu fac parte din aceeași lume. Mame singure, trăgându-și copiii după ei, caută din priviri ajutorul voluntarilor. Au nevoie de apă și pături, pentru că drumul a fost lung și este cumplit de frig.

Printre ei se numără și Richard și Stephanie, doi tineri din Nigeria, pe care conflictul armat i-a prins în Kiev. Au ajuns de 5 minute în România și au fost preluați de reprezentanta unui ONG care încearcă să le facă rost de cazare.

Digi24.ro

VIDEO Aventură surprinsă live, la un concert Coldplay: CEO-ul căsătorit al unei companii, filmat în ipostaze tandre cu directoarea de H

”Am făcut patru zile din Kiev până aici. Nu ne întreba cum am ajuns. Am mers cu mașina, cu trenul dar și pe jos. Am crezut că nu vom mai ajunge niciodată”, ne spune Richard.

Digisport.ro

Felix Baumgartner era în vacanță cu Mihaela Rădulescu, în Italia. Cum a aflat vedeta din România că iubitul său a murit

”Tot ce îmi doresc e să fac o baie fierbinte”

Cei doi sunt studenți la Kiev și își găsiseră ceva de lucru în capitala Ucrainei. Când au mers acolo, nu s-au gândit că vor ajunge să fugă de război. ”Ne-a fost foarte frică. La Kiev se trăgea și începuse bombardamentul. Am avut noroc că am reușit să plecăm de acolo. Familiile noastre erau foarte speriate, am încercat să ținem cât mai mult legătura cu ele, însă nu am reușit de fiecare dată. A fost cumplit”, a declarat Stephanie pentru FANATIK.

Richard și Stephanie nu par să știe exact ce va urma pentru ei, însă e clar că sunt ușurați, pentru că ce era mai greu a trecut. ”Tot ce îmi doresc acum este să mă încălzesc, poate chiar să fac o baie fierbinte”, ne spune Stephanie.

”Următorul pas este să ne cazăm aici, în apropiere. În acest moment așteptăm să ne fie eliberate actele. Peste câteva zile vom merge la București și vom apela la ambasadă. Vrem să ajungem mai repede acasă”, ne explică și Richard.

Tinerii din Nigeria au fost surprinși de felul în care au fost primiți în România și spun că nu se așteptau la atâta atenție. ”Cred că sunteți niște oameni minunați, noi vă mulțumim pentru ce faceți pentru noi și pentru cei din Ucraina. Am primit atâta căldură din partea voastră în astea 5 minute, sperăm că și în continuare să fie la fel”, ne-a mai spus Richard.

De ce evită refugiații vama de la Halmeu

Cei doi nigerieni reprezintă, totuși, o excepție. Marea majoritate a celor care trec în România prin acest punct de frontieră nu provine din zona Kievului, ci din alte părți în care conflictul armat nu a ajuns. Asta explică de ce traficul pe aici este mult mai scăzut decât la Sighetu Marmației și mai ales la Siret.

Un angajat al poliției de frontieră ne spune că, de la începerea conflictului, traficul prin punctul de frontieră nu s-a modificat prea mult. ”Au fost câteva momente în care au venit mai mulți, unii chiar în autocare, dar, în general, nu trec mai mult de 100-200 de familii pe zi. Majoritatea au rude în România și preferă să stea aici până lucrurile se mai calmează”, ne-a spus polițistul de frontieră.

O altă explicație a traficului scăzut de la Halmeu este că mulți dintre refugiați preferă să treacă direct în Ungaria, de unde se îndreaptă mai ușor către țări din Europa de Vest, în principal Spania și Anglia. Distanța dintre Halmeu și Vîlok, oraș de graniță între Ucraina și Ungaria, este de aproximativ 25 de kilometri.

Prefectul municipiului Satu Mare, nemulțumit de condițiile din vamă

Tot luni, la Vama Halmeu a ajuns și Radu Roca, prefect al municipiului Satu Mare. Acesta a criticat însă lipa de organizare de la punctul vamal și a dispus ca în zonă să fie aduse toalete ecologice.

“Am constatat o lipsă a toaletelor ecologice, am constatat o lipsă a organizării, că vine lumea şi vrea să dea o apă minerală la cei care trec prin vamă şi de a asigura asistenţa sanitară în cadrul publicului. Am luat legătura cu o firmă care închiriază toalete şi în cel mai scurt timp, mâine, vom duce aceste toalete.

În colaborare cu primăria municipiului Satu Mare, care are în inventar două corturi mari, unul să ne ajute să îl montăm în Halmeu pentru a ne asigura şi a feri acele produse de intemperii. Toată această activitate de ajutor şi de sprijin a persoanelor care intră la Halmeu va fi sub coordonarea Crucii Roşii şi îi mulţumesc doamnei director Rodica Borlan”, a spus prefectul, conform portalsm.ro.

ONG-urile din România vor să organizeze un transport umanitar către Kiev

Dincolo de unele deficiențe de organizare, reacția autorităților și a ONG-urilor, în contextul unei crize a refugiaților rămâne admirabilă. La punctele de intrările în țară de la Halmeu, Sighet și Siriu, voluntarii au adus atât de multe alimente și haine, încât reprezentanții ONG-urilor au decis să trimită o parte din acestea la Kiev. În acest moment, se caută soluții pentru organizarea unui transport umanitar spre capitala Ucrainei.

Nu în ultimul rând, de admirat este și efortul comunităților ortodoxe din nordul țării. Arhiepiscopia Maramureșului și Satmarului a trimis la Vama Halmeu nu mai puțin de 5 preoți, care au oferit ajutoare refugiaților din Ucraina. E vorba de haine și alimente, care au fost strânse punctual, de fiecare biserică în parte, de la enoriași.