Refugiaţii vor primi mai mulţi bani de la stat. România riscă să se confrunte un val de imigranţi în următorii ani

Un proiect de hotărâre de guvern elaborată de către Ministerul de Interne prevede majorarea consistentă a sumei forfetare care se acordă solicitanților de azil din România pentru închirierea unei locuințe și pentru întreținere. Cheltuielile vor fi influențate și de creșterea numărului de azilanți, arătat de ultimele statistici oficiale.

În România există șase centre regionale pentru cazarea solicitanților de azil (Timișoara, Șomcuta Mare, Rădăuți, Galați, Giurgiu şi București) cu o capacitate de cazare de 1.100 de locuri, care poate fi extinsă până la 1362 de locuri. Însă numai anul trecut au fost înregistrate peste 6.000 de cereri de azil, astfel că autorităților recurg la măsuri alternative pentru cazare imigranților.

Legea dădea deja posibilitatea ca azilanții care nu mai au loc în centrele regionale să poată închiria locuințe beneficiind de asistență materială pentru plata chiriei de 450 lei/persoană/lună şi asistență materială pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, în valoare de 120 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară şi de 155 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă.

Suma pentru cazarea imigranților, aproape dublată

„În cazul familiilor cu 2 membri, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuințe scade cu 30%. În cazul familiilor compuse din 3 membri sau mai mult, suma acordată lunar unei persoane pentru închirierea unei locuințe scade cu 40%”, prevede Legea 122/2006 privind azilul în România.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Prin proiectul de HG menționat, ajutorul pentru închirierea unei locuințe crește la 808 lei/persoană/lună, iar cel pentru întreținere ajunge la  145 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară
şi 185 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă.

Plățile făcute de statul român pentru plata chiriei și întreținerii de către persoanele care au cerut azil în România sunt estimate de către Ministerul de Interne la 6.429.600 urmând ca din 2022, după aprobarea de către Guvern a noilor plafoane, suma să crească la 15.276.000 lei anual pentru perioada 2022-2024.

Afganistan rămâne principala țară de origine a azilanților

Prognoza este excesiv de optimistă în condițiile în care numărul de cereri de azil este în creștere. Ultimele statistici oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, aferente anului 2020, confirmă tendința ca un număr din ce în ce mai mare de migranți să se stabilescă în România. Astfel, în primul semestru al anului trecut au fost înregistrate 1.491 de cereri de azil în țara noastră, pentru ca în semestrul II numărul acestora să crească la 4.667. Principalele țări de origine sunt Afganistan – 2.206, Siria – 964, Turcia – 321, Irak – 279 și Pakistan – 184.

Un alt indicator este numărul persoanelor depistate în România fără drept de ședere. În semestrul I din 2020 au fost 1.285 persoane aflate în această situație, pentru ca în a doua jumătate a anului să fie identificate alte 2.275 persoane. Teoretic și aceștia au dreptul să depună cerere de azil în România.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

În schimb, de-a lungul anului a rămas aproape neschimbat numărul persoanelor aflate ilegal pe teritoriul României care au fost expulzate: 1.227 în primul semestru și 1.215 în semestrul II. Astfel, cei peste 6.000 de imigranți care au cerut azil în România depășesc cu mult numărul celor expulzați, de mai puțin de 2.500.

Autoritățile se așteaptă la un număr în creștere de imigranți

Mai mult, autoritățile estimează că alți migranți vor veni din alte țări ale Uniunii Europene care se confruntă cu un flux migratoriu mult mai mare. „România înregistrează un număr semnificativ de cereri de acceptare din partea altor state membre ale Uniunii Europene în baza Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări fiind estimată o creștere a acestor solicitări”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG.

În plus, Comisia Europeană nu a renunțat la planul de stabilire pentru fiecare stat UE a unor cote obligatorii de refugiați din țările prin care aceștia intră în spațiul comunitar. Iar un noul val migratoriu este de așteptat după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan, eventualitate menționată și în nota de fundamentare. În aceste condiții, este foarte probabil ca cele 15,2 milioane de lei pe care statul intenționează să le cheltuiască în anii următori cu cazarea refugiaților să fie insuficiente pentru valul de imigranți care va veni în țara noastră, întrucât acesta este necesarul doar pentru migranții care se află în momentul de față pe teritoriul național.