News

Regele Mihai, șicane și contre cu Ion Iliescu! „Relația noastră nu a fost simplă”. Monarhul ar fi împlinit 100 de ani

Regele Mihai a avut mai multe șicane și contre cu Ion Iliescu de-a lungul timpului
25.10.2021 | 16:58
Regele Mihai sicane si contre cu Ion Iliescu Relatia noastra nu a fost simpla Monarhul ar fi implinit 100 de ani
Regele Mihai a fost ținut departe de țară de Ion Iliescu. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Regele Mihai I al României ar fi împlinit 100 de ani pe 25 octombrie. A încetat din viață la vârsta de 96 de ani după o scurtă suferință. A rămas în istorie drept ultimul rege al țării noastre și cel care a reușit să scurteze al Doilea Război Mondial și să salveze viețile a zeci de mii de oameni prin acest gest.

Abdicarea forțată, exilul de zeci de ani și viața departe de România au fost îndelung dezbătute. Și relația cu Ion Iliescu, primul președinte al României democrate a avut parte de numeroase episoade. Mai ales că între cei doi nu a fost niciodată liniște cu adevărat.

ADVERTISEMENT

Regele Mihai, șicane și contre cu fostul președinte Ion Iliescu!

Momentul decembrie 1989 avea să schimbe soarta României pentru totdeauna, dar nu și pe cea a monarhului. Revenirea acestuia în țară era interzisă chiar de cel care a pus mâna pe putere.

După Revoluție, Regele Mihai I a fost nevoit să stea departe de țară și de români pentru încă aproape opt ani de zile în ciuda încercărilor sale de a se întoarce. Fostul suveran a fost umilit în mai multe rânduri de regimul impus de Ion Iliescu. Prima dată, chiar de Crăciun în 1990, în ziua sfântă de 25 decembrie.

ADVERTISEMENT

Era prima mare contră pe care liderul FSN, formațiune care a participat la alegeri în ciuda promisiunilor de a nu interfera cu viața politică, i-a administrat-o Regelui Mihai.

Autoritățile l-au oprit atunci pe fostul suveran, venit în țară alături de Regina Ana și principesa Margareta, chiar în drum spre Curtea de Argeș. Culmea, Regele reușise să intre în țară, cu ajutorul unui pașaport danez. Avea și viză pentru 24 de ore însă pentru conducătorii de atunci toate acestea erau ilegale.

ADVERTISEMENT

Regele Mihai I, întors din drum de către autorități

Conform planului pe care l-a anunțat încă de la intrarea în țară, Regele Mihai urma să meargă la mănăstire, acolo unde voia să se reculeagă la mormintele înaintașilor și să asiste la slujba religioasă de Crăciun.

Cu toate acestea, în drum spre Curtea de Argeș, monarhul, aflat încă în floarea vârstei și capabil să strunească și să conducă țara, a fost oprit de un baraj al Poliției. Alături de însoțitorii săi, forțele de ordine i-au condus din nou la aeroport și obligat să părăsească România de urgență.

ADVERTISEMENT

Istoria a consemnat cuvintele generalului Valeriu Rozoleanu, șeful Direcției Generale Pașapoarte la acea vreme. „Ca să nu depășim cadrul și să nu fim puși în situația ca să se ia măsuri să îl invităm în alt sens. Pentru că dansul este ilegal la noi în țară”, a transmis acesta.

ADVERTISEMENT

Mărturie stau câteva clipuri încărcate pe rețelele de socializare, clipuri care au sute de mii de vizualizări. Ilegal în țară sau nu, Regele Mihai I a fost nevoit să plece în timp ce puterea de atunci savura o victorie oarbă.

Cum s-a panicat Ion Iliescu de vizita Regelui Mihai I

FANATIK a scris AICI cum un milion de oameni au ieșit în stradă doi ani mai târziu ca să-l vadă, să-l aplaude și să-l roage să nu mai plece niciodată pe Regele Mihai. Au fost imaginile care l-au panicat total pe Ion Iliescu.

De data aceasta chiar Executivul i-a îngăduit Majestății Sale să participe la prăznuirea Sf.Pasti, în luna aprilie a anului 1992.

“Încordarea maximă a fost în momentul când avionul, trecând de Austria și Ungaria, se apropia de spațiul aerian românesc. Omul de la turnul de control a înghițit în sec și a spus: Transmitem bine ați venit Majestăților Sale”, avea să spună la câteva decenii distanță, istoricul Emil Hurezeanu.

Și nu a fost singurul român bucuros de întoarcerea Regelui. Suveranul a fost întâmpinat peste tot de o mare de oameni cu o dragoste nemărginită. Era o simpatie de care nu se mai bucurase nimeni până atunci într-o Românie gri care își căuta rostul și sensul.

Punctul culminant a fost atins în București unde peste un milion de persoane au ieșit în stradă pentru a-l vedea. Culmea, discutăm despre o adunare spontană în fruntea căreia se aflau scriitori, actori, artiști, dar și oameni normali,

Ca la un semn, lumea a început să scandeze și să-i ceară Regelui să nu mai plece niciodată din țara lui. „A fost un moment pe care mă bucur că l-am trăit. A fost felul unei generații întregi de a scrie istorie. Unei generații mințite preț de decenii întregi. Cred cu tărie că în acea zi, România s-a eliberat de toate fricile. În momentul acela în care oamenii au început să-i ceară Majestății Sale să rămână”, a spus Barbu Despina, profesor de istorie.

„Cred că nu vă închipuiți de la ce premise a plecat acea venire a Regelui în țară. Da, nu mai era Ceaușescu, dar în 1992 să știți că prea multe nu erau schimbate în România. Toată lumea vorbea de democrație și libertate, însă habar n-aveam ce sunt alea și ce să facem cu ele.

Și atunci, Regele a fost ca o lumină. A venit, l-am văzut cu toții și-am înțeles că nu suntem singuri. Că putem avea o șansă ca țară. Erau oameni care plângeau, oameni care ar fi dat orice ca Regele să rămână în țară”, a continuat cadrul didactic.

Ce le-a spus Regele Mihai oamenilor veniți să-l vadă

Regele Mihai a fost cu greu convins să le vorbească oamenilor. La ani distanță, suveranul a spus că autoritățile de atunci i-au impus să nu se adreseze sub nicio formă poporului. A făcut-o în cele din urmă de la balconul unei camere de hotel și nu de la Palatul Regal, pentru că nu a primit aprobare în acest sens de la autorități.

„Mi-am dat cuvântul că nu voi vorbi. A fost o condiţie. Cu toate că am fost departe de voi mai bine de 45 de ani, nu v-am uitat niciodată și vă iubesc din toată inima”, spunea Regele Mihai și un milion de oameni îi scandau numele.

Popularitatea acestuia avea să îl îngrijoreze pe Ion Iliescu, drept pentru care Regelui i s-a interzis de urgență accesul în România pentru următorii cinci ani. Mai ales că, șeful de stat a aflat că Radu Câmpeanu, presedinte al PNL i-a propus regelui Mihai să candideze la alegerile prezidenţiale din partea liberalilor. Regele a refuzat însă categoric.

Umilințe la care a fost supus Regele Mihai I

Pe 7 octombrie 1994, Regele Mihai I și Regina Ana au aterizat din nou pe aeroportul Otopeni. Nu aveau de unde să știe că vizita pe care au făcut-o în urmă cu doi ani de zile schimbase totul. Au apucat doar să coboare pe scara avionului.

Așteptat de sute de oameni, Regele nu a mai primit dreptul de a intra în România. Autoritățile au anunțat că nu-i permit intrarea pe teritoriul țării si l-au obligat sa urce înapoi în aeronavă și să se întoarcă de unde a venit.

Un an mai târziu, în 1995, a avut loc un alt moment important în conflictul dintre Ion Iliescu și Regele Mihai. De data aceasta, Majestății Sale i s-a interzis să participe la înmormântarea lui Corneliu Coposu, liderul PNȚ-ului.

Invitat în țară de Emil Constantinescu, Regele s-a mulțumit să transmită un mesaj înregistrat. Sute de mii de oameni l-au ascultat și atunci și l-au aplaudat la scenă deschisă.

“Gestul politicianist de interzicere a venirii Regelui la înmormântare ne-a șocat pe noi, dar a fost iarăși o greșeală gravă, după părerea mea, a fost aceeași teamă”, avea să afirme Emil Constantinescu pentru Digi 24.

Când au făcut pace Regele Mihai și Ion Iliescu

Marea împăcare între cele două personaje avea să aibă loc în 2001. Reales președinte al țării, într-o confruntare surdă cu Corneliu Vadim Tudor, Ion Iliescu l-a invitat pe Regele Mihai la redeschiderea unei galerii de artă, la Palatul Regal.

Cei prezenți la eveniment spun că social democratul i s-ar fi adresat cu „Sire” monarhului. Este, de altfel, momentul pe care mulți admiratori i l-au reproșat monarhului.

Regaliștii spun că suveranul nu trebuia să accepte niciodată o împăcare cu Ion Iliescu.

Discursul Regelui

Abia la 21 de ani de la revoluţia care a pus capăt comunismului, în data de 25 octombrie 2011, Regele a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului.

A fost un moment apreciat de toată lumea, indiferent de culoarea politică. Monarhul a găsit cuvintele potrivite pentru a se adresa în primul rând oamenilor și a rămas în istorie printr-o încheiere perfectă a discursului său.

„Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sunt mai bine de șaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezentanților legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru. Ultimii douăzeci de ani au adus democrație, libertăți și un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împlinesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viața, spre binele generațiilor viitoare.

România a evoluat mult în ultimele două decenii. Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989. Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.

Multe domenii din viața românească, gospodărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători și companiile mijlocii, tinerii și profesorii din universități, licee și școli, cei din agricultură. Încearcă să-și facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomații și funcționarii publici, deși sunt puternic încercați de lipsa banilor și descurajați instituțional. Își fac datoria față de țară instituții precum Academia Română și Banca Națională, deși vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit față de ierarhia valorilor din societatea românescă.

Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății. Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susține interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre.

Nu m-aș putea adresa națiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanța ei în viața țării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos. În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului.

Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați. Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, spunea Regele Mihai

Regele Mihai, gest viral pe internet la adresa lui Ion Iliescu

Pe lângă un discurs excepțional, oamenii au rămas și cu o amintire aparte. Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu și gestul său a fost surprins de camerele de filmat.

Astfel, momentul în care Regele Mihai a refuzat să-i strângă mâna liderului PSD a devenit viral pe internet. Sute de mii de oameni au urmărit clipul, unul îndelung comentat.

Aproape toți cei care au reacționat au avut cuvinte de laudă la adresa monarhului și i-au adus aminte lui Ion Iliescu de ieșirile în decor din trecut.

Ce mesaj a avut Ion Iliescu la moartea Regelui Mihai I

România a coborât steagul în bernă și a intrat în doliu național după ce Regele Mihai I s-a stins din viață. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și lua la revedere pentru totdeauna de la acesta.

Fostul preşedinte Ion Iliescu nu a ratat momentul și a transmis pe blogul personal, că Regele Mihai „și-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul țării, în condiții dintre cele mai dificile”.

Ion Iliescu avea să recunoască și faptul că între ei a existat o relație nu tocmai simplă. „Am aflat cu tristețe vestea încetării din viață a fostului suveran al României, Mihai I. Viața sa, într-un secol agitat, plin de violențe și de schimbări dramatice, nu a fost nici simplă, nici ușoară. Și-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul țării, în condiții dintre cele mai dificile.

A dovedit un exemplar patriotism  în anii grei ai exilului. Revenit în țară, după schimbările din decembrie 1989, a trecut peste dezamăgiri și momente dificile și a devenit avocatul României în efortul ei de integrare europeană și euroatlantică. A fost un exemplu de responsabilitate politică și civică.

În august 2004, în cadrul manifestărilor dedicate evenimentelor dramatice de la 23 august 1944, la care a participat şi Regele Mihai, spuneam: „Dacă vom judeca fără patimă şi cu obiectivitate faptele istorice, dacă nu vom mai folosi istoria ca instrument al luptei politice, vom putea cădea de acord asupra adevăratei semnificaţii a evenimentului de la 23 august 1944: aceea de act de salvare naţională. Decizia curajoasă de la 23 august 1944, de arestare a mareşalului Antonescu şi de întoarcere a armelor împotriva Axei, alături de Naţiunile Unite, s-a impus ca urmare a agravării situaţiei de pe front, fiind singura decizie posibilă, în condiţiile date, pentru a asigura supravieţuirea Armatei Române şi continuitatea statului român.”

Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene.

Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, nota Ion Iliescu.

Regele Mihai I a murit la domiciliul său din Elveția pe 5 decembrie 2017. Avea 96 de ani, împliniți la 25 octombrie, și de mai bine de un an și jumătate era grav bolnav.

Regele Mihai a fost înmormântat, pe 16 decembrie 2017, în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, alături de regina Ana, care fusese înmormântată tot aici pe 13 august 2016.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS