News

Regionalizarea României: o reformă salvatoare sau un haos administrativ? Câți bani ar economisi statul și ce impact ar avea asupra comunităților mici

Regionalizarea României, un subiect intens dezbătut. : o reformă salvatoare sau un haos administrativ? Câți bani ar economisi statul și ce impact ar avea asupra comunităților mici
23.01.2025 | 13:04
Regionalizarea Romaniei o reforma salvatoare sau un haos administrativ Cati bani ar economisi statul si ce impact ar avea asupra comunitatilor mici
Regionalizarea României. Câți bani ar economisi statul. Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

România se află într-un moment de cotitură, cu o structură administrativă extrem de fragmentată și disfuncțională,  regionalizarea revine în centrul dezbaterilor politice ca o posibilă soluție. Promisiunile sunt mari: economii semnificative, o administrație mai eficientă și un sistem mai modern. Dar cât de realiste sunt aceste promisiuni?

Regionalizarea României, între promisiuni și amânări politice

România are una dintre cele mai fragmentate structuri administrative din Europa: 41 de județe, peste 2.600 de comune și mii de primării care funcționează cu bugete mici și eficiență redusă. În timp ce mulți români resimt greutățile unui sistem birocratic greoi, politicienii și experții discută despre o soluție radicală: regionalizarea.

ADVERTISEMENT

Chiar de la începutul anului, PSD a readus în discuție subiectul regionalizării, un proiect care revine frecvent pe agenda politică, însă fără rezultate concrete până acum. Proiectul de lege la care lucrează PSD ar urma să fie finalizat în următoarele șase luni. Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a declarat că reforma administrativ-teritorială este „o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp și pe care nu am îndeplinit-o încă”.

Cel mai recent proiect privind reforma administrativă a României aparține USR-ului și a fost depus la Parlament în octombrie 2022.

ADVERTISEMENT

„Sunt de părere (și nu doar eu, ci și USR) că această reorganizare nu este un moft, ci o necesitate apărută de multă vreme. În România vedem diferențe semnificative de dezvoltare între teritorii; avem comune care nu se pot susține financiar prin forțe proprii.

Reorganizarea administrativ-teritorială ar rezolva problema localităților foarte mici, pentru care statul alocă resurse considerabile. Spre exemplu, conform datelor finale de la ultimul recensământ (2021-2022), 23 de comune aveau sub 500 de locuitori. Cea mai mică astfel de comună este Bătrâna (Hunedoara), cu doar 88 de locuitori, dintre care doar cinci sunt angajați. Bugetul localității pentru 2024 prevedea 655.000 de lei doar pentru plata salariilor”, a declarat Alexandru Dimitriu, deputat USR, pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT

Ultima reformă majoră: 1968, un punct de referință depășit

Ultima reformă administrativă din România a avut loc în 1968. De atunci, populația, economia și polii de putere s-au schimbat radical. O încercare de reformă în 1989 a eșuat după doar câteva luni. În contextul actual, când Guvernul trebuie să reducă cheltuielile pentru a face față instabilității economice, reforma administrativă pare să devină o prioritate.

„În scenariul USR, în care am avea doar 8 județe, costurile de funcționare ale administrațiilor județene pentru 33 dintre cele 41 de județe actuale ar dispărea. USR propune, de asemenea, ghișeul unic pentru servicii publice, astfel încât cetățenii să-și rezolve problemele administrative într-un singur loc. Totodată, personalul ghișeului unic ar putea instrui cetățenii să acceseze independent serviciile publice online”, a adăugat deputatul USR.

ADVERTISEMENT

Susținătorii regionalizării afirmă că aceasta ar putea genera economii de miliarde, mai puțini funcționari publici și o administrație mai eficientă. Pe de altă parte, dacă banii nu sunt investiți corect, iar strategia nu este bine planificată, această reformă ar putea adânci decalajele dintre regiunile dezvoltate și cele defavorizate.

Temerile localităților mici legate de regionalizarea României: condamnare la haos și izolare?

În timp ce autoritățile discută planuri și strategii, localitățile mici se întreabă ce va însemna această schimbare pentru ele.

„Consider că acest proiect trebuia realizat de multă vreme. Nu mi se pare normal ca o localitate să funcționeze cu 1.000 sau 2.000 de locuitori. Comuna Slivilești, unde sunt primar, are doar 2.780 de locuitori. Nu mă tem că dacă azi sunt primar și mâine nu voi mai fi, ar fi o problemă. Dar, pe lângă reorganizarea comunelor, ar trebui să ne gândim și la reducerea numărului de parlamentari. S-au cheltuit milioane de euro pe proiecte pentru reducerea acestora încă din vremea lui Traian Băsescu, dar tot nu s-a făcut nimic. Avem 500 de parlamentari; numărul ar trebui redus la 300”, a declarat, pentru FANATIK, Sorin Bucurescu, primarul comunei Slivilești, județul Gorj.

Primarul consideră că reforma administrativă este binevenită, însă avertizează că trebuie făcută cu atenție pentru a evita un haos instituțional. Reforma ar putea facilita accesarea fondurilor europene, deoarece localitățile mai mari pot obține mai ușor astfel de fonduri.

„Dacă se va face o reorganizare, aceasta trebuie să fie completă, de sus până jos. Nu e normal să avem 20 de ministere cu 100 de secretari de stat fiecare. Acești bani economisiți ar trebui investiți în sănătate și învățământ, două domenii care sunt la pământ în mediul rural. Dacă economiile nu vor fi direcționate unde trebuie, reforma va fi inutilă”, a adăugat primarul PSD.

Economii de miliarde sau haos instituțional? Cum ne afectează reforma?

Reorganizarea administrativă a României ar putea fi una dintre cele mai mari schimbări structurale din istoria recentă a țării. În teorie, regionalizarea promite mai puțină birocrație, economii considerabile și o administrație mai eficientă. În practică, însă, riscurile sunt semnificative. Lipsa unei infrastructuri care să conecteze zonele rurale cu centrele regionale, concentrarea investițiilor în orașele mari și creșterea dependenței de autoritățile centrale pot transforma reforma într-un eșec.

„Prin această reformă, ne dorim ca cetățenii să nu mai fie nevoiți să meargă la primărie pentru orice problemă. Implementarea unor sisteme electronice ar face administrația mai accesibilă. O altă soluție ar fi ca un reprezentant al primăriei să meargă, pe rând, în satele din componența comunei pentru a prelua cererile cetățenilor”, a explicat deputatul Dimitriu.

Reforma administrativă este o necesitate, dar și o provocare uriașă. Fără o planificare atentă, consultare publică reală și o strategie bine pusă la punct, există riscul ca regionalizarea să devină mai degrabă un experiment eșuat decât o soluție pentru dezvoltarea țării.

ADVERTISEMENT