News

Reguli noi la Bacalaureat anunțate de Sorin Cîmpeanu. 5 decizii majore care îi vor afecta pe elevii de liceu

Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat vineri că peste cinci ani va fi implementat examenul național de Bacalaureat într-o nouă formă. Nu este singura măsură care va schimba examenele elevilor.
19.08.2022 | 13:40
Reguli noi la Bacalaureat anuntate de Sorin Cimpeanu 5 decizii majore care ii vor afecta pe elevii de liceu
Sorin Cîmpeanu a anunțat reguli noi la Bacalaureat. Foto: canva.com - colaj FANATIK
ADVERTISEMENT

Doar aceste reguli noi la Bacalaureat reprezintă noutatea anunțată de Sorin Cîmpeanu. În total, ministrul educației a precizat că sunt pregătite cinci decizii care vor reforma sistemul de învăţământ.

Generațiile viitoare vor avea un altfel de examen de Bacalaureat

Un nou proiect de modificare a legii educaţiei prevede noi reguli pentru examenul de Bacalaureat. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a anunţat cinci decizii majore pentru sistemul de învăţământ. Noile decizii nu fac parte din structura anului școlar 2022 – 2023, însă ar putea intra în vigoare în următorii ani de studiu.

ADVERTISEMENT

Cîmpeanu a subliniat că la aceste decizii s-a ajuns în urma discuțiilor constructive care au fost purtate cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ. La final au fost agreate cinci propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar „România Educată”.

În continuare, măsurile vor fi incluse în textul proiectului de lege ce va ajunge în Guvernul României, pentru adoptare. Prima măsură se referă la posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu, nu numai la nivelul colegiilor naționale.

ADVERTISEMENT

Asta se va face cu o singură condiție: admiterea să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională. Conform ministrului, astfel vor crește șansele elevilor de fi admiși în colegiile dorite.

În același timp, va fi o șansă și pentru colegiile care își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare.

ADVERTISEMENT

Ce se va întâmpla cu Evaluarea Națională

Astfel, elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână. Concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de Evaluare Națională. Asta se va face pe baza unor subiecte elaborate în afara unității de învățământ pentru concursul de admitere în colegii.

S-a mai stabilit că admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care n-au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională.

ADVERTISEMENT

Asta se va face după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii. Toate prevederile amintite în cadrul primei măsuri vor fi aplicate în sesiunea iunie 2024.

În a doua măsură apare în prim-plan examenul național de Bacalaureat. S-a convenit ca limba și literatura română – inclusiv gramatica – să constituie o probă distinctă în cadrul examenului.

Ce inseamnă asta? Practic, structura probei de limba română va permite evaluarea competențelor specifice. Astfel se speră că va fi eliminat accentul pus pe învățarea mecanică.

Media 6 la examenul național de Bacalaureat

În același context, s-a decis ca promovarea examenului național de Bacalaureat să fie condiționată de obținerea mediei 6. Desigur, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).

S-a stabilit o măsură și pentru proba E. A fost agreat că această probă își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4.

Totodată, se urmărește ca ea să poată fi luată în considerare la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, dar și mai departe, pe piața muncii.

Pentru a-i încuraja pe absolvenții de liceu să participe la proba E, s-a stabilită ea nu va condiționa promovarea examenului național de Bacalaureat. Altfel, a fost prezentată și o modalitate în care evaluarea la pentru examenul național de bacalaureat se va realiza în format digital.

Atenție! Sorin Cîmpeanu a precizat că asta nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă. Alături de itemii cu răspuns deschis vor fi incluși și itemii de tip întrebare structurată, eseu etc.

Se va pune accent pe colectarea datelor

În acest context, se va pune un accent deosebit pe modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență. La ce se referă specialiștii din educație?

Pntru a fi cât mai ușor de înțeles a fost dat următorul exemplu: un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat și în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc. În același context, interpretarea rezultatelor la nivel de competență va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaționale.

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024”, se arată în comunicatul postat și pe pagina de Facebook a ministrului Sorin Cîmpeanu.

Cum va crește calitatea procesului de învățământ

Măsura a treia va viza asumarea filierei la nivel liceal și este apreciată ca o măsură ce va susține creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane. Se urmărește un profil profesional adaptat al cadrului didactic.

Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere (teoretică, vocațională sau profesională) printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru”, se mai arată în comunicat.

Așadar, pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere. În acest sens a fost făcută următoarea precizare: pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate vor putea fi justificate și aprobate anumite excepții de la această măsură.

În proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale. Mai ales cele care au înregistrat performanțe în acest domeniu.

A patra măsură se referă la procesul de descentralizare, care va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară. Asta înseamnă că vechile palate ale copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor avea altă formă.

Schimbare pentru componentele de patrimoniu

Ele vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. De asemenea, personalul din aceste unități de educație extrașcolara își va menține calitatea de personal didactic titular.

Mai mult, componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară vor face parte din domeniul public. În același timp, acesta vor fi administrate de consiliile județene.

Numai cu avizul conform al Ministerului Educației se va putea face schimbarea destinației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară. Ele vor fi administrate de consiliile de administrație.

Măsura cinci are în prim-plan condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special. Astfel, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar vor fi asigurate condițiile specifice.

Resurse specifice înseamnă existența resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES). Se va pune accentul și pe existența infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă) pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES.

În plus, Centrul Național de Educație Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educației incluzive. În finalul comunicatului s-a mai spus că discuțiile vor continuar și marți, 23 august.

 

ADVERTISEMENT