Reintroducerea examenului de admitere la liceu naște dezbateri aprinse. „E inuman ca un copil să-și decidă viața la 14 ani”/„Ajută elevul să-și aleagă un traseu”

În timp ce unii specialiști spun că introducerea examenelor de admitere are rolul de a-i ajuta pe elevi să-și aleagă traseul educațional, alte voci atrag atenția că introducerea unui sistem de admitere va accentua și mai mult inegalitățile din sistem, dezavantajând copiii care învață în mediul rural.

Examen de admitere la liceele cu căutare

În proiectele legilor educației, ce urmează să fie discutate în cadrul coaliției în următoarele săptămâni pentru a intra în procesul de avizare, este introdusă posibilitatea ca liceele să organizeze concurs de admitere pentru anumite sau toate specializările pentru un maxim de 90% din locurile disponibile, urmând ca restul să fie repartizate pe baza mediilor de la Evaluare Națională pentru elevii cu dizabilități și cei de etnie romă.

„Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale”, se arată în noua variantă a legilor educației, ale căror modificări nu au fost dezbătute public până în acest moment, unde, în varianta anterioară elaborată de Sorin Cîmpeanu, doar colegiile naționale aveau acest drept.

Subiectele de examen sunt elaborate de către Ministerul Educației, iar în varianta actuală se precizează că liceele care scot la concurs mai multe locuri decât au elevi înscriși nu vor mai avea dreptul să organizeze concurs de admitere anul viitor.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Măsura a fost criticată atât de către asociațiile elevilor, cât și de cele ale părinților, care au subliniat că nu este normal ca elevii să dea într-un timp scurs atât de multe examene. Ministrul educației, Ligia Deca, a apărat însă această prevedere susținând că „orice fel de testare induce un sentiment de stres pentru elevi” și că acest sistem va asigura o potrivire mai bună a elevilor cu profilul pe care doresc să-l urmeze.

„Cunoaștem cu toții cazuri de elevi care după clasa a IX-a, având în vedere repartiția computerizată bazată doar pe română și matematică, decid că nu mi se potrivește profilul și cer un transfer. Și este păcat să avem astfel de mișcări, mai ales la un moment ulterior clasei a IX-a, pentru că se pierde posibilitatea ca acei elevi să parcurgă exact tipul de profil de liceu care i se potrivește.

Deci, practic nu facem altceva decât să reușim să testăm potrivirea mai bună a candidaților cu profilul pe care ei și-l doresc“, a declarat Ligia Deca pentru Radio România Actualități.

Un sistem ce accentuează inegalitățile din sistem

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, susține că de la Evaluarea Națională, care este o etapă de parcurs, se ajunge prin această prevedere la un concurs de admitere și susține că principala problemă a acestei abordări este că ea va accentua inegalitățile din sistem, cu elevii de la școlile slabe, aflate în special în mediul rural, și cei lipsiți de resurse materiale, defavorizați.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

„Vorbim de o evaluare națională care e o etapă de parcurs, iar ce se dorește acum devine concurs, iar prin acest lucru luăm șansele acelor copii din mediul rural, care până acum mai puteau accede către colegii de top. Să impui un examen la o nouă disciplină, în condițiile în care ei nu au parte de cea mai bună resursă, neavând familii care să-i sprijine, neavând sprijin financiar pentru a face meditații – prin acest examen suplimentar li se pune o barieră în plus.

E o problemă de dreptate, acești copii nu pot fi testați la o materie ce nu li se predă în școală. Acești copii nu au acces egal al educație, cei care au resurse financiare și meditații vor avea acces și se vor bate pentru aceste locuri – cu ceilalți copii ce facem? Sigur, subiectele vor fi făcute de minister, și ei spun că și acum se respectă programa, însă știm că mult din ceea ce se dă la Evaluarea Națională nu se face în școlile din mediul rural”, a declarat, pentru FANATIK, Iulian Cristache.

De altfel, la începutul anului trecut fostul ministru al educației preciza că cifrele abandonului școlar în mediul rural ajunseseră la un procent de 26%, adică unul din patru elevi părăseau sistemul de învățământ înainte de a încheia măcar nivelul gimnazial.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru inovare publică, subliniază, într-o declarație pentru Europa Liberă, că rapoartele OECD plătite de către Ministerul Educației arată că un examen de o astfel de importanță la o vârstă atât de fragedă dăunează dezvoltării copiilor și subliniază că nu există date privind transferurile elevilor care să arate că există o problemă reală cu repartizarea făcută pe baza Evaluării Naționale.

„Nu există nicăieri o analiză, o statistică măcar, publicată de Ministerul Educației cu numărul de transferuri pentru că „nu se potrivește profilul”. Și chiar de ar fi, sunt probabil sub 5% din numărul de elevi, pentru că numărul total de transferuri nu depășește acest prag. Este complet irațional să propui o politică care afectează toți elevii pentru a rezolva problema unui număr atât de mic”, a scris sociologul pe pagina sa de Facebook.

De altfel, cei mai mulți critici susțin că prin introducerea concursului de admitere se încurajează tacit sistemul de meditații și interesele din zona școlilor private.

Examenul e cea mai bună metodă de alegere a traseului educațional

Nu toată lumea este împotriva reintroducerii examenelor de admitere la liceele cu concurentă. Expertul în educație, Ștefan Vlaston, fiind de părere că această metodă rezolvă cea mai importantă problemă în educația copiilor și anume alegerea greșită a profilului pe care doresc să-l urmeze.

„Cel mai important lucru pozitiv este că ajută elevul să-și aleagă un traseu educațional care se potrivește cu talentele, inclinațiile și aspirațiile lui. Acest lucru nu-l putem avea în momentul de față, nu avem în școli un program de orientare și îndrumare al elevilor, orgoliul părinților are tendința să împingă copilul spre cariere ce nu au nicio legătură cu personalitatea lui, cu inclinațiile lui. Unii elevi au inteligență dominant conceptuală-teoretică, alții dominant aplicativ practică, alții dominant culturală, sportivă. Și atunci, cea mai mare eroare a actualului sistem este că elevii ajung pe un traseu educațional care nu li se potrivește.

De aici urmează eșecurile școlare, iar prin această măsură măcar elevii buni nu se vor mai duce orbește acolo unde-i trimit părinții, ci acolo unde are inclinații – a căror corelație cu traseul ales se dovedește prin acest examen de admitere pe care-l ia sau nu. Sigur, un părinte îi poate impune și în aceste condiții la ce liceu sau profil să meargă, dar, dacă nu are și o inclinație atunci riscă să nu ia o notă de admitere, caz în care se întoarce la repartizarea pe baza examenului de Evaluare Națională”, a declarat, pentru FANATIK, Ștefan Vlaston.

Acesta dă exemplu liceele cu profil economic, acolo unde cei interesați să activeze în acest domeniu ar trebui să aibă aptitudini pentru matematică, pasiune pentru domeniul afacerilor. „Toate acestea pot fi testate astfel încât să nu ajungă la aceste licee un elev interesat de sport sau filologie. La ora actuală, avem elevi de la filologie care dau la medicină tocmai pentru că au ajuns aiurea la un astfel de profil. Știu cazuri de elevi olimpici la matematică care după ce au luat o notă mică la evaluarea națională la limba română au ajuns la licee industriale și s-au pierdut apoi”, a mai explicat acesta, subliniind că dacă numărul transferurilor elevilor după admitere nu este foarte mare acest lucru se datorează și faptului că o astfel de schimbare implică costuri semnificative, elevii se obișnuiesc cu noul colectiv – astfel că cifra reală a celor care ajung la profiluri pe care nu și le doresc este mult mai ridicat.

În opinia profesorului Ștefan Vlaston, criticile aduse introducerii concursului de admitere la liceele cu concurență sunt mult exagerate.

„Cei care sunt împotrivă au argumentat că vorbim de două examene unul după altul, aici nu cred că este foarte grav, elevii trebuie să învețe să dea examene, este o competiție până la urmă. Criticii spun că această măsură va duce la o încurajare a industriei meditațiilor, dar acestea oricum se fac intensiv pentru cei care vor la liceele de prestigiu, cine vrea să intre la Sava sau la Lazăr oricum face meditații. Dacă înainte făcea doar la matematică și română, acum poate face doar la materia la care va da examen, deci poate e mai simplu – nu mai face și la română, face doar la informatică dacă vrea să se ducă la mate-info”, a mai explicat, pentru FANATIK, Ștefan Vlaston.

O măsură inumană pentru elevi

Expertul în educație Mihai Maci critică însă reintroducerea examenului de admitere la liceele cu căutare susținând că este o măsură care se adresează în special elevilor din medii înstărite și ignoră complet, ba chiar înrăutățește poziția celor mai dezavantajați, iar imperativul moral este ca tocmai față de aceștia să fie principala noastră grijă.

„Ar trebui să avem mai multe instrumente, să conteze mai mult aprecierea profesorilor la adresa elevilor, ar trebui să existe totuși niște discuții între profesori și părinți – după patru ani profesorul ar putea să le spună părinților care este nivelul copilului lor, ar trebui să avem un instrument de măsurare real, nu pe faptul că îi îndopăm cu meditații și cu alte chestii care falsifică aceste rezultate, ar trebui să știm ce facem, în mod particular, cu cei care au probleme – pentru că cei care merg foarte bine o să-și găsească drumul singuri. Problema noastră reală, și imperativul moral aici, sunt ceilalți – ce facem cu ei?”, a declarat, pentru FANATIK, Mihai Maci.

Nu în ultimul rând, acesta susține că este de-a dreptul „inuman” ca un copil de 14 ani să-și decidă viitorul printr-un astfel de examen.

„Din propria mea experiență, eu am dat treapta, am intrat la un liceu de matematică fizică, și mi s-a părut atunci, și mi se pare și acum, cu desăvârșire inuman ca un copil să-și decidă viața la 14 ani. Asta e o problemă foarte serioasă.

Noi ar trebui să avem un sistem de învățământ care garantează egalitatea de șanse și egalitatea formării până la vârsta de 18 ani, când sunt relativ maturi și pot să aleagă. Mi se pare destul de problematic să-i pui în situația să-și aleagă traseul din viață de la 14 ani, și de avea licee de la care se poate orice și licee de la care nu se poate mai nimic. Asta e o problemă la care ar trebui să medităm cu toții, iar ceea ce s-a hotărât mi se pare o recunoaștere că nu putem face totul pentru toți elevii și atunci e de preferat să facem cât de mult pentru cât de puțini”, a mai precizat profesorul Mihai Maci.

Mai mult, acesta subliniază că introducerea examenului nu elimină, de fapt, problema alegerii profilului din partea elevilor, pentru că și în aceste cazuri părinții își pot impune voința.

„În general la 14 ani aleg părinții pentru copii, și mă tem că și în această variantă tot părinții vor fi cei care vor hotărî. Argumentul va fi același ca pe vremea lui Ceaușescu, mai bine să fii un doctor ratat decât un Glovo care face ture prin oraș”, a mai precizat Mihai Maci pentru FANATIK.