Relația transatlantică, în umbra Chinei. UE și SUA nu găsesc limbaj comun pentru a contracara Beijingul

Relația transatlantică se află sub spectrul Chinei, care planează asupra summitului UE-SUA. Ultima reuniune a Consiliului Comerț și Tehnologie nu a reușit să abordeze cea mai spinoasă problemă: ce trebuie făcut în legătură cu Beijingul. Președinția suedeză a Consiliului UE se pregătește să găzduiască cea de-a patra reuniune a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie (TTC). Bruxelles și Washington încearcă să găsească limbajul potrivit cu privire la practicile neconcurențiale ale Chinei.

China, problema în relația transatlantică

Atunci când înalții oficiali europeni și americani vor veni, marți, în micul oraș Lulea din Suedia, vor fi de acord cu multe lucruri. Vor fi de acord asupra respingerii interferențelor străine. Vor conveni asupra unor angajamente comerciale mai durabile. Vor conveni asupra unor noi linii de gardă în ceea ce privește inteligența artificială. Dar singura problemă spinoasă în relația transatlantică asupra căreia încă nu au ajuns la un acord este cea mai fundamentală pentru relația transatlantică: ce trebuie făcut în legătură cu China.

În timp ce Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru comerț, și Antony Blinken, secretarul de Stat al SUA, se deplasează cu avionul la Cercul Arctic suedez pentru reuniunea semestrială a Consiliului UE-SUA pentru comerț și tehnologie, Washingtonul și Bruxellesul sunt încă în dezacord cu privire la modul agresiv în care trebuie să respingă ascensiunea Chinei în toate domeniile, de la comerțul mondial la semiconductori și până la cea mai recentă miză la nivel mondial, inteligența artificială generativă.

Această tensiune va fi prezentă în timpul summit-ului de două zile, când înalții oficiali vor anunța noi planuri de colaborare mai strânsă în ceea ce privește ecologizarea economiei fiecărui bloc, precum și acordarea de împrumuturi din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite pentru proiecte de infrastructură digitală în Costa Rica și, respectiv, Filipine. Cu toate acestea, divergențele privind China sunt cele care complică aceste eforturi de relansare a relației transatlantice UE-SUA, care s-a deteriorat în timpul președinției lui Donald Trump.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Comisia Europeană, între ciocan și nicovală

Washingtonul este nerăbdător ca aliatul său de peste ocean să adopte o poziție mai agresivă față de Beijing, îndemnând Bruxelles-ul să semneze angajamente care să acuze China pentru presupusele sale politici și practici anticoncurențiale și „politici și practici dăunătoare care nu țin de piață”, potrivit unui proiect de comunicat obținut de Politico. Ca răspuns, Comisia Europeană, ramura executivă a blocului comunitar, se află între ciocan și nicovală. Mulți din birourile din clădirea Berlaymont, sediul executivului UE, inclusiv Ursula von der Leyen, președintele Comisiei, sunt pregătiți să adopte o poziție mai fermă față de China pentru a îmbunătăți relația transatlantică. Aceștia consideră a doua cea mai mare economie a lumii ca fiind o amenințare geopolitică și economică care trebuie abordată frontal.

Cu toate acestea, mai multe țări membre ale UE – inclusiv țări cu greutate, precum Franța – sunt mai reticente în a tăia legăturile cu un partener comercial profitabil, în timp ce altele se revoltă în fața a ceea ce percep ca fiind tacticile americane de mână forte împotriva Chinei, care ar putea aduce mai multe beneficii companiilor americane decât rivalilor lor europeni. Margrethe Vestager, vicepreședintele executive al Comisiei pentru afaceri digitale, care va participa, de asemenea, la summitul din această săptămână, a recunoscut că blocul celor 27 de țări încearcă să navigheze între disputele comerciale dificile și necesitatea de a colabora cu China în ceea ce privește problemele globale existențiale.

„Nu avem o abordare europeană în privința Chinei”

Cu toate acestea, ea a afirmat că relația Bruxelles-ului cu Beijingul s-a schimbat în ultimii cinci ani, pe măsură ce Partidul Comunist Chinez a adoptat o poziție mai antagonistă față de anumite părți ale lumii occidentale. „Avem o relație complexă cu China”, a declarat ea reporterilor înainte de summitul de marți. „Nu avem o abordare europeană în această privință. Nu există un fel de prismă europeană prin care să putem vedea chestiunea securității economice”.

Atunci când Ursula von der Leyen a venit la Washington, în martie, pentru a se întâlni cu președintele american Joe Biden, ambii lideri au subliniat o poziție nouă și coordonată privind China, prin care mulți oficiali americani au considerat că Bruxelles-ul se aliniază la ceea ce factorii de decizie americani au îndemnat de ani de zile. Și anume că Occidentul trebuie să vorbească cu o singură voce împotriva amenințării economice și politice a Beijingului. Totuși, această poziție s-a împotmolit în certuri interne înainte de summitul transatlantic din această săptămână.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

„Diplomația Control+F”

Aceasta deoarece negociatorii nu s-au înțeles cu privire la conținutul comunicatului final al summit-ului în legătură cu China, pe baza discuțiilor cu șase oficiali și diplomați implicați în aceste discuții. Aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre deliberările în curs. Un prim proiect European a limitat referințele specifice la Beijing la doar trei – două legate de ingerința străină, o alta fiind legată de industria mondială a dispozitivelor medicale – făcând referire doar la consolidarea cooperării transatlantice în materie de securitate economică prin abordarea coerciției economice din partea „economiilor care nu sunt economii de piață”, o referire voalată la China.

O astfel de „diplomație Control+F”, a remarcat un oficial al UE, a redus negocierile complexe la a determina dacă SUA sau UE au câștigat această rundă doar pe baza numărului de referințe la China care pot fi găsite în comunicatul final printr-o căutare de cuvinte cheie. Cu toate acestea, în completările ulterioare ale factorilor de decizie din SUA, limbajul diplomatic a fost îmbunătățit pentru a se referi în mod repetat la practicile anticoncurențiale ale Beijingului și a subliniat o nouă cooperare formalizată între UE și SUA, în special pentru a contracara puterile economice ale Chinei, care ar putea fi extinsă și la alți aliați.

UE, reticentă față de o politică anti-Beijing

Cu toate acestea, un astfel de limbaj a fost eliminat de către diplomații UE în cadrul negocierilor din runda finală de săptămâna trecută, potrivit unui oficial al Comisiei, care a vorbit sub protecția anonimatului deoarece nu era autorizat să vorbească în mod public. Alți trei oficiali și diplomați, care au vorbit de asemenea sub protecția anonimatului, au declarat că lipsa de consens între guverne cu privire la relațiile sino-europene a făcut dificilă, dacă nu imposibilă, semnarea efortului Washingtonului de a crea un pact oficial anti-China ăn cadrul relației transatlantice.

Doi oficiali americani, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta despre deliberările interne, și-au exprimat frustrarea cu privire la modul în care oficialii UE încercau să elimine referirile la China, care reflectau îndeaproape declarațiile publice belicoase ale Ursulei von der Leyen. Aceștia s-au întrebat care a fost scopul președintelui Comisiei de a adopta o poziție mai dură față de Beijing dacă aceasta nu a fost urmată de angajamente ferme. ”UE este mult mai reticentă în a construi o politică anti-China”, a declarat Emily Benson, expert în comerț la Center for Strategic and International Studies, un think tank cu sediul la Washington. ”Americanii se apleacă asupra ideii că Europa se alătură politicii lor privind China. Nu știu dacă aș fi de acord cu asta”.

Reguli privind inteligența artificială și ChatGPT

În ciuda tensiunilor din jurul Chinei, oficialii americani și europeni vor derula o serie de politici comune, de la viitoarele standarde de telecomunicații la activități mai coordonate în jurul așa-numitelor controale la export, ca un semn clar că relația transatlantică este mai puternică ca niciodată. Bruxelles-ul și Washingtonul vor dubla un set comun de reguli voluntare privind inteligența artificială, care va fi extins și pentru a include noi aplicații precum ChatGPT și Bard de la Google, care au atras imaginația publicului.

Ambele părți se vor angaja, de asemenea, să colaboreze mai strâns pentru a combate interferențele străine în America Latină și Africa, precum și pentru o mai bună coordonare a obiectivelor de comerț durabil, a standardelor pentru mașini electrice, a cooperării guvernamentale și subvențiile pentru semiconductori și a activității comune în domeniul tehnologiilor energetice verzi. Singurul element care lipsește este un acord privind așa-numitele materii prime critice sau un acord care să le permită constructorilor europeni de automobile și furnizorilor lor să acceseze subvenții de miliarde de dolari prin intermediul Legii americane de reducere a inflației. Promulgată de președintele Biden, Inflation Reduction Act este privită la Bruxelles ca o mare provocare pentru relația transatlantică.

„O cochilie goală”

Acest pact este blocat din cauza unei dispute diplomatice cu privire la modul în care trebuie să se prezinte acordul, Bruxelles-ul dorind ca acesta să fie redactat într-un mod care să nu necesite aprobarea țărilor membre ale UE, iar Washingtonul fiind presat de Congres să obțină un acord obligatoriu. Valdis Dombrovskis, responsabilul european pentru comerț, a anunțat săptămâna trecută că, în curând, Comisia va solicita capitalelor un mandat pentru finalizarea pactului – o conștientizare a faptului că Bruxelles-ul nu ar putea semna singur un astfel de acord.

Pentru unii, acest eșec – coroborat cu fricțiunile transatlantice actuale privind relația comercială cu China – a afectat ceea ce oficialii SUA și UE doresc ca lumea exterioară să vadă ca pe o întâlnire a capetelor luminate în micul oraș suedez. „Dimensiunea comercială a Consiliului Comerț și Tehnologie rămâne o cochilie goală”, a declarat David Kleimann, expert în comerț la Bruegel, un think tank cu sediul la Bruxelles. „Forumul nu a fost capabil nici să prevină, nici să rezolve vreun necaz comercial transatlantic semnificativ”.