Ce relații au avut președinții României cu Rusia. Cum l-a ironizat Traian Băsescu pe un parlamentar de la Moscova. „România nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state”

De-a lungul timpului, președinții României au avut abordări diferite față de Rusia, în condițiile în care nu o dată colosul sovietic a încercat să-și mențină supremația și să conducă ostilitățile chiar și la București. Culmea, comunist cu acte în regulă, Nicolae Ceaușescu a fost cel care a zis primul stop influenței moscovite.

Concret, încă de la începutul regimului pe care l-a instaurat, Ceaușescu s-a îndepărtat de linia de obediență față de Kremlin și a avut și câteva ieșiri dure la adresa sovieticilor.

Ce relații au avut președinții din România cu Rusia

Astfel, nu doar că a refuzat să participe la intervenția trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia din 1968, ci chiar a condamnat explicit într-un discurs public, ținut la 21 august 1968, întreaga situație. Prin refuzul său de a trimite trupe, Ceaușescu a reușit atunci chiar să-și atragă simpatia liderilor occidentali.

Linia aceasta nu era nouă și Ceaușescu a trasat-o încă de când a preluat rolul de președinte. A mizat din plin chiar pe un discurs politic independent față de Uniunea Sovietică și nu puțini spun că tocmai de aici a venit și sfârșitul.

Digi24.ro

Rezultatele finale ale autopsiei lui Gene Hackman și a soției sale. Este posibil ca actorul să nu fi realizat că soția sa murise

Există o variantă potrivit căreia sprijinul principal în privința succesului detronării liderului de la București a fost oferit de președintele URSS, Mihail Gorbaciov. Totul ar fi fost pus la cale în 1987, la Moscova, unde a avut loc o întâlnire între disidenții Gheorghe Apostol și Silviu Brucan, cu liderul sovietic.

Nicolae Ceaușescu, patru decizii care au sfidat colosul URSS

Până la Revoluția din 1989, Nicolae Ceaușescu a avut patru momente în care a sfidat cu bună știință supremația impusă de colosul URSS, un colos aflat chiar în coasta României. Astfel, totul ar fi început de la punctul de vedere diferit al țării noastre față de politica externă independentă.

Digisport.ro

Italienii nu s-au ferit de cuvinte, după Lazio - Parma. Ce au scris despre Cristi Chivu

Concret, relațiile bune cu China n-au fost deloc pe placul lui Gorbaciov. De asemenea, menținerea legăturilor cu Israelul după războiul din 1967 a fost criticată aspru la Moscova.

În mod evident, refuzul de a se alătura invaziei din Cehoslovacia din 1968 a reprezentat punctul culminant, dar sfidarea totală a apărut în 1984 atunci când România a refuzat boicotarea Jocurilor Olimpice de la Los Angeles.

Fără îndoială, aceste acțiuni au enervat la culme Moscova, în condițiile în care Nicolae Ceaușescu a obținut chiar și clauza națiunii favorizate de la americani.

Ce relație a avut Ion Iliescu cu Rusia

Ion Iliescu a preluat puterea în România după ce Nicolae Ceaușescu a fost judecat, condamnat și ucis. Nu puțini au fost cei care l-au acuzat pe fostul lider PSD de legături cu Uniunea Sovietică. Și, culmea, la ani distanță, un document descoperit în arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez a confirmat lucrul acesta.

Mai exact, pe 23 decembrie 1989, Ion Iliescu și Silviu Brucan au telefonat de urgență la Moscova, prin intermediul ambasadei, unde au solicitat ajutor militar. Au transmis rușilor că „singuri nu se pot descurca”, potrivit formulării din document.

Răspunsul URSS a fost că „sunt gata să trimită orice fel de ajutor cu excepția intervenției trupelor”. Mai mult decât atât, solicitarea lui Iliescu a fost recunoscută și de câteva personaje cheie ale Revoluției. Astfel, Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreședinte al Consiliului FSN, generalul Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei și Tancurilor, viceamiralul (în rezervă) Ștefan Dinu, care în decembrie 1989 era șef al Direcției de Informații a Armatei și Ștefan Gușă, Șef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989 s-au opus solicitării formulate de Iliescu.

Nu a fost singura mișcare promoscovită făcută de Ion Iliescu! În primii ani după Revoluție, acesta a inițiat mai multe întâlniri și vizite între reprezentanți ai celor două țări.

Emil Constantinescu, primul președinte care a închis porțile Rusiei

Alegerile prezidențiale din 1996 s-au încheiat pentru prima oară cu victoria candidatului de dreapta. Emil Constantinescu a închis ușa Rusiei și a militat pentru intrarea României în Uniunea Europeană și NATO.

Bill Clinton, liderul de atunci de la Casa Albă i-a tăiat elanul și a respins categoric includerea noastră în Alianţă, în condițiile în care existau încă mulți foști comuniști în România care trăgeau sforile către Rusia.

Interesant este că Emil Constantinescu a declarat, de curând că, în timpul mandatului său, a luat și o decizie evidentă împotriva Rusiei. A solicitat oficial Moscovei să părăsească spațiul aerian al României.

„Am luat atunci hotărârea unipersonală și fără a cere aprobarea cuiva de a cere rușilor, de a anula dreptul de survol, invocând o întârziere de 40 de minute a avioanelor, astfel încât, conform acordului, nu trebuia ca 2 avioane să se afle în spațiul aerian al României.

A fost o decizie extrem de riscantă. Ea a fost cuplată cu hotărârea ca uriașul avion rusesc care transporta trupe și arme să fie încadrat de avioanele românești până la ieșirea din țară”, a transmis Emil Constantinescu

Cum l-a ironizat Traian Băsescu pe un parlamentar de la Moscova

Prezent la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Bruxelles, Traian Băsescu a primit ropote de aplauze după ce un parlamentar rus l-a întrebat dacă România urmărește anexarea Republicii Moldova pentru ca țara să devină mai mare.

Președintele României a zâmbit ironic și a respins această ipoteza, una intens vehiculată de presa din Rusia. „Vă rog să notați că România nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state”, a răspuns Traian Băsescu.

De asemenea, şeful statului de atunci a răspuns şi unei alte interpelări privind frontiera cu Republica Moldova şi conflictul din Transnistria. „România este ţara care, ori de câte ori are ocazia, cere respectarea integrităţii teritoriale a acestui stat şi niciodată n-a avut pretenţii teritoriale la Republica Moldova sau la vreun alt stat”, a conchis Băsescu.

Klaus Iohannis, pas cu pas mai aproape de SUA

Klaus Iohannis nu a ezitat o clipă și a militat întotdeauna pentru relații apropiate cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Președintele României a oferit spațiu armatei americane, baze militare și tot ce a fost nevoie pentru trupele NATO, în timp ce relația cu Rusia aproape că nu a existat.

Potrivit unui comunicat emis de Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis a arătat că, din perspectiva României, elementele cheie în ceea ce privește gestionarea relațiilor cu Federația Rusă sunt cele cinci principii agreate de Uniune, solidaritatea UE și cooperarea cu statele din afara Uniunii cu poziții similare, precum și continuarea și intensificarea sprijinului pentru țările partenere din Vecinătatea Estică.

De asemenea, Iohannis a precizat că România are peste 600 km de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil.

”Actuala situaţie creată de Rusia nu e doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spaţiu euro-atlantic. De aceea e important ca la nivelul UE şi NATO să dăm dovadă de solidaritate”, a afirmat Iohannis.