News

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, le cere viitorilor aleși să „nu facă jocurile Kremlinului”. „Pentru AUR, localele și prezidențialele vor fi un eșec major”

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, face un apel către viitorii politicieni să „fie oameni echilibrați, responsabili, patrioți”. El prevede eșecul AUR la locale și prezidențiale
07.03.2024 | 13:26
Remus Pricopie rectorul SNSPA le cere viitorilor alesi sa nu faca jocurile Kremlinului Pentru AUR localele si prezidentialele vor fi un esec major
Rectorul SNSPA atrage atenția despre pericolul extremismului și destabilizării, via manipulările în interesul Kremlinului / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a avertizat despre folosirea sondajelor de opinie ca „parte componentă a unui proces de manipulare a opiniei publice” și face un apel către viitorii aleși să „fie oameni echilibrați, responsabili, patrioți, nu extremiṣti iresponsabili, care fac jocurile Kremlinului”.

Sondajele, folosite și pentru manipulare

„Sondajele de opinie sunt folosite ṣi ca parte componentă a unui proces de manipulare a opiniei publice. În acest caz, institutele de cercetare care se pretează la astfel de acţiuni încalcă nu numai etica profesională, dar ṣi legislația”, scrie Remus Pricopie într-un articol publicat pe contul Facebook, intitulat „O opinie despre alegeri”, și pe care îl prezentăm integral.

ADVERTISEMENT

În contextul unor sondaje de opinie lansate în ultima perioadă în spațiul public, se impun unele clarificări, scrie rectorul SNSPA: „Sondajele de opinie sunt un instrument de cercetare important în științele sociale. Acestea pot oferi o înțelegere mai profundă a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor membrilor societății, evidențiind tendințe, modele și schimbări la nivel social”.

„Ca orice instrument de cercetare socială, sondajul de opinie are limitele sale. Specialiștii în domeniu cunosc aceste limite și, ca atare, se raportează la datele oferite de sondaje cu prudență, într-o manieră critică, luând în considerare contextul și metodologia folosită. Prin urmare, deși pot fi realizate corect, cu o metodologie riguroasă și un eșantion reprezentativ, sondajele de opinie oferă o imagine incompletă a realității. Spre exemplu, acestea surprind în grade variabile distanța dintre ‘opinia exprimată’ și ‘acțiunea politică’, respectiv între ceea ce oamenii spun că vor vota și ceea ce ei votează sau nu, în ziua alegerilor. Această distanță poate fi uneori semnificativă, fiind influențată de o mulțime de factori”.

ADVERTISEMENT

„Din păcate, uneori, sondajele de opinie sunt folosite ṣi ca parte componentă a unui proces de manipulare a opiniei publice. În acest caz, institutele de cercetare care se pretează la astfel de acţiuni încalcă nu numai etica profesională, dar ṣi legislația”.

Dinamica politică, până la sfârșitul anului

„Transformarea votului din ‘opţiune exprimată’ în ‘vot exercitat’ depinde ṣi de o serie de factori logistici ṣi de capacitatea de comunicare politică / electorală a partidelor. Din această perspectivă, partidele clasice au o infrastructură de vot mult mai solidă, care le permite să puncteze peste estimările pre-electorale, în timp ce partidele mai noi, ne-experimentate, înregistrează un fenomen invers”, scrie Remus Pricopie.

ADVERTISEMENT

„Luând în calcul toate aceste elemente, la care adaug comportamentul electoral al românilor la alegerile din ultimii 34 de ani, este de așteptat să vedem următoarea dinamică politică, până la finalul acestui an:

PSD, PNL, UDMR și ADU (USR, PMP, FD) au capacitatea să obțină mai multe voturi decât cele estimate în sondaje. În schimb, AUR, SOS și toate celelalte formațiuni care ar putea participa la alegeri vor obține mai puține voturi față de estimările pre-electorale. Lipsa de filiale în teritoriu ṣi asocierea lor cu oameni nereprezentativi, la nivel local, le va costa electoral foarte mult.

ADVERTISEMENT

Partidul lui George Simion, „partidul lui Putin în România”

În cazul particular al AUR, estimarea mea este că procentul electoral va fi cu mult sub ceea ce indică acum sondajele de opinie. Președintele partidului este conștient de acest lucru. De aici vine și disperarea lui, pe care înregistrările apărute în presă o arată, de a stimula traseismul politic și de a racola în partid pe oricine, indiferent de ‘ce escroci sunt’. În plus, toate legăturile lui George Simion cu Putin, cu serviciile secrete (foste KGB) din Rusia, precum și mesajele sale de tip legionar vor îndepărta oamenii de bună-credință de acest pseudo-partid. Românii îl resping pe Putin, prin urmare nu vor vota cu AUR, partidul lui Putin în România.

Ce șanse au PSD și PNL la europarlamentare

În final, estimez că la alegerile europarlamentare, din 9 iunie, PSD ṣi PNL au ṣanse reale să obṭină peste 50-55% din mandate. Argumentele sunt simple: a) actualele cifre din sondaje, b) faptul că deṭin împreună peste 90% dintre primarii din România, adică o infrastructură politică în teritoriu greu de egalat, c) experienṭă politică, cu bune ṣi cu rele, de 34 de ani.

ADU a pierdut „locomotiva” Băsescu

ADU (USR, PMP, FD) are nevoie de o ‘locomotivă’ electorală, cineva care atunci când vorbeṣte, indiferent că este agreat sau nu, atrage atenṭia tuturor, ‘face ṣtiri’, pentru că ‘are argumente;. În acest moment, nu (mai) există un astfel de actor politic în ADU. L-au pierdut ṣi pe Traian Băsescu… Fără ‘locomotivă’, rezultatul va fi sub 15%. Cu ‘locomotivă’, se pot duce spre 20-22%, spune Pricopie.

„Eșec major” pentru AUR la alegeri

Pentru AUR, alegerile locale ṣi prezidenṭiale vor fi un eṣec major, care va conduce la o demobilizare totală a electoratului, cu efect devastator pentru alegerile parlamentare din decembrie. De altfel, cu cât iese George Simion mai des public, cu stilul său huliganic, cu atât AUR va scădea mai mult în preferinṭele românilor.

Dacă nu se schimbă nimic la nivelul conducerii partidului ṣi al mesajelor politice ṣi dacă luăm în calcul trendul constant descrescător, declanṣat în august 2023, nu exclud ca, în noul Parlament, AUR să aibă chiar mai puține mandate decât are acum. De altfel, plasarea în irelevanță a vocii lui Putin în România, prin scoaterea reprezentanților săi din Parlamentul României, ar fi un gest de igienă democratică.

„Nu fiți extremiști care fac jocurile Kremlinului”

Evident, toate procesele electorale sunt complicate, iar rezultatul final depinde de multe alte variabile, pe care nu le-am abordat mai sus. Ceea ce eu sper, ca profesor într-o universitate specializată în științele guvernării), este ca aleṣii în administrația locală, europarlamentarii români, noul Preṣedinte al României ṣi aleṣii în noul Parlament al României, care îşi vor începe mandatul pe 21 decembrie 2024, să fie oameni echilibrați, responsabili, patrioți, nu extremiṣti iresponsabili, care fac jocurile Kremlinului”, încheie Remus Pricopie.

 

ADVERTISEMENT