Suporterii, toți suporterii din lume, se uită în clasament, niciodată în bilanț. Arsene Wenger e o legendă a lui Arsenal, dar el a fost în mai multe sezoane mai valoros pentru acționari decât l-au apreciat fanii care vedeau cum echipa lor prindea maximum al patrulea loc. Niciun stelist nu țopăia fericit atunci când Gigi Becali se lăuda cum îl vânduse el pe Dennis Man, cel mai scump fotbalist din campionatul nostru tranzacționat vreodată, pentru 11 milioane de euro.
Tocmai înaintea derby-ului Rapid – Dinamo, giuleștenii au mai produs un astfel de subiect: vânzarea lui Albion Rrahmani la Sparta Praga pentru 5 milioane de euro. Există deja reacții în social media ale unor suporteri enervați de o asemenea afacere. Oamenii se simt păcăliți, aproape că Dan Șucu le-a băgat mâna-n buzunare!
”A zis că bagă bani și îl vinde pe cel mai bun atacant? E clar, ne-a păcălit, nu e cu nimic mai bun decât erau alți patroni!” este comentariul rezumat al rapidiștilor dezamăgiți. Nu e grav și nu e surprinzător că oamenii gândesc astfel. Că simt astfel. Suporterii simt, ei nu calculează date economice, trofee.
Dacă ar ține cont de trofee, rapidiștii ar fi extrem de puțini. Cum să nu ții cu Steaua, cu Dinamo, cu FCSB, cu Craiova? De ce să rămâi legat de un club ale cărui isprăvi sunt mai ales promovări din ”B” în ”A”, o renaștere? Ei au rămas legați de o poveste diferită de a celorlalte, numai că în spatele poveștii, de fapt înaintea ei, astăzi, sunt o societate comercială și niște oameni.
Alegerea de a-l vinde pe Rrahmani la Sparta Praga a fost singura corectă, logică. Putem argumenta luând în calcule alte opțiuni pe care le mai avea Dan Șucu:
Când Dinamo câștiga trofee des și juca în cupele europene în perioada Badea&Borcea, galeria scanda ”nu mai vindeți nimic!”. Și au ajuns să nu mai vândă nimic, că nu mai au ce! Nu e rău să-l vinzi pe Rrahmani cu un profit de peste patru milioane de euro, e rău ca Rrahmani să fie o întâmplare, să nu mai fi capabil să găsești un alt atacant la fel de bun.
Nu imediat și nu cu bani puțini, să poți investi astfel încât să descoperi un vârf și mai bun, pe care să-l vinzi din nou cu cinci milioane de euro. Și să reinvestești, și să mai cauți și alți fotbaliști buni. Așa arăți că există un plan, în niciun caz nu îți bați joc de suporteri și de club!