Renate Weber, la un pas de revocare. Avocatul Poporului, flagelul liberalilor în 2020

Coaliția de guvernământ a declanșat astăzi procedura de revocarea din funcția de Avocat al Poporului a Renatei Weber, căreia i se impută „conduita partizană” și comportamentul pe durata stării de urgență care ar fi creat probleme în combaterea epidemiei.

Renate Weber a fost propusă pentru această funcție de către ALDE fiind numită de către Parlament în iunie 2019, cu sprijinul PSD.

PNL și USR s-au opus de la bun început numirii acesteia, iar guvernul Orban a avut mult de furcă la Curtea Constituțională din cauza sesizărilor depuse de către Avocatul Poporului, mai ales în perioada stării de urgență de la începutul anului trecut.

Ludovic Orban nu a uitat ce a pătimit ca premier

Birourile Permanente reunite ale Parlamentului  s-au reunit astăzi în ședință și au decis să trimită comisiilor juridice cererea de revocare din funcție a Avocatului Poporului, inițiată de către deputatul liberali Florin Roman și susținută de grupurile parlamentare ale PNL și USR-PLUS.

Digi24.ro

Unde este Fito? Povestea celui mai notoriu infractor din Ecuador, care a fugit din închisoarea în care trăia ca un rege

Peste două săptămâni, comisiile juridice vor trimite la plen raportul privind cererea de revocare, raport care va fi supus votului în plenul reunit.

Ieri, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, justifica demersul de revocare a Renatei Weber „pe faptul că a generat excepţii de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională care au fost respinse de CCR, pe atitudinea pe care a avut-o în perioada pandemiei, care a generat extrem de multe probleme în apărarea sănătăţii şi vieţii oamenilor, şi, în general, pe conduita partizană pe care a avut-o în raport cu procesul de legiferare şi, mai ales, cu proiectele de lege adoptate de Parlament”.

Renate Weber a prins Guvernul în ofsaid pe durata stării de urgență

Lista motivelor PNL de ranchiună față de Renate Weber este lungă și este legată mai degrabă de sesizările pentru CCR i-a dat dreptate acesteia, nu pentru cele pe care au fost respinse. Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța de urgență care permitea accesul spitalelor private la programele de sănătate finanțate din bani publici pe data de 15 februarie. Weber argumenta că actul normativ nu dă garanții că cetățenii nu vor trebui să suporte costuri suplimentare pentru tratamentele medicale și că va adânci și mai mult criza din sistemul sanitar și, indirect, dreptul la sănătate al populației.

CCR s-a pronunțat în iunie și a declarat ordonanța promovată de fostul ministru al Sănătății Victor Costache integral neconstituțională, însă pe motive de formă întrucât nu avea, în momentul adoptării, avizul Consiliului Legislativ. CCR nu s-a pronunțat pe fond. Avocatul Poporului este singura instituție care poate ataca la Curte o ordonanță de urgență imediat după adoptare.

Digisport.ro

Lovitură de teatru! De ce ar fi făcut luptătorul MMA gestul golănesc către fata din ring: ”N-am altă explicație”

În mod atipic, Avocatul Poporului a cerut președintelui României, Klaus Iohannis, la începutul lui martie, să instituie starea de urgență pe teritoriul național, întrucât doar astfel pot fi îngrădite drepturi și libertăți fundamentale, odată cu apariția epidemiei de coronavirus. Președintele a instituit starea de urgență pe 15 martie, iar la o lună după aceea, Weber a sesizat Curtea privind neconstituționalitatea OUG 1/1999 care reglementa cadrul instituirii stării de urgență.

Renate Weber susținea că ordonanța îi permite practic președintelui să legifereze prin decretul de instituire al stării de urgență, uzurpând astfel prerogativele Parlamentului. Din nou Curtea i-a dat dreptat astfel că OUG 1/1999 a fost declarată integral neconstituțională, inclusiv în forma modificată anul trecut de către guvernul Orban prin OUG 34/2020.

O altă consecință a deciziei a fost că amenzile uriașe aplicate nediscriminatoriu de către poliție pentru nerespectarea restricțiilor au devenit astfel nelegale, iar în ultimele zile din perioada stării de urgență, polițiștii nici măcar nu se mai oboseau să-i amendeze pe cei care ieșeau din casă fără declarații pe proprie răspundere.

Și regulile carantinării forțate a persoanelor bolnave sau suspecte de infectare cu coronavirus au fost date peste cap tot în urma unei sesizări depuse de Renate Weber la Curtea Constituțională. Ea a reclamat că internarea forțată și carantinarea prin ordin de ministru nu este constituțională întrucât asemenea măsuri pot fi dispuse doar pe baza unei legi. Astfel că după 25 iunie, un val de bolnavi și de carantinați ieșeau nestingheriți pe ușa spitalelor spre stupoarea personalului  medical care nu putea să-i împiedice. Verdictul Curții fusese dur: carantina impusă pe baza unui ordin de ministru, fără posibilitatea de a fi contestată în instanță, reprezenta „o veritabilă privare de libertate.”

Avocatul Poporului, gardian al pensiilor speciale

Alte motive de iritare ale puterii actuale față de Avocatul Poporului au fost legate de tentativele de eliminare sau reducere a pensiilor speciale. Prima dintre ele a constat într-o lege adoptată în ianuarie prin care erau eliminate toate pensiile speciale, cu excepția celor pentru magistrați și militari.

Renate Weber a sesizat Curtea pe o chestiune de procedură invocând faptul că legea respectivă modifică Statutul deputaților și senatorilor, care poate fi legiferat doar în ședință comună a Parlamentului. În schimb, legea de eliminare a pensiilor speciale, inclusiv ale parlamentarilor, a fost adoptată prin dezbatere separată în fiecare dintre cele două Camere.

Tot actualul Avocat al Poporului a contribuit și la blocarea supraimpozitării pensiilor speciale în urma unei modificări a Codului Fiscal prin care toate pensiile speciale mai mari de 7.000 de lei pe lună urmau să fie impozitate cu 85%. Legea a fost contestată la CCR atât de către Renate Weber, cât și de către Înalta Curte de Casație și  Justiție.

Proiectul de lege a fost adoptat în iunie 2020, însă Curtea s-a pronunțat abia în decembrie. Atât Avocatul Poporului, cât și membrii Curții Constituționale și-ar fi pierdut o mare parte din pensiile consistente dacă proiectul ar fi fost adopotat. Culmea, în decizia sa, CCR susținea că legea  încalcă principiul fiscalității egale și principiul aplicării juste a sarcinii fiscale.